Echipa de arbitri a Curții de Arbitraj București de pe lângă Camera de Comerţ şi Industrie a Municipiului Bucureşti soluţionează litigii comerciale în toate sectoarele economice: de la infrastructură, construcţii, finanţare de proiecte, contracte comerciale, distribuţie sau leasing de echipamente, până la servicii bancare şi pieţe de capital, asigurări, achiziţii publice, energie, petrol şi gaze naturale.

Avându-şi la bază principiile și valorile moderne europene, instituția înființată pe lângă Camera de Comerț și Industrie a Municipiului București este continuatoarea de drept a primei instituții de arbitraj creată de Camera de Comerț București — Camera Arbitrală, atestată documentar — în anul 1908, instituție care a funcționat până la instalarea regimului comunist.

Arbitrajul comercial, din trecut spre viitor

Folosit încă din Evul Mediu de către comercianți, arbitrajul, fie el intern sau internaţional, instituțional sau ad-hoc, a avut o perioadă fastă începând cu partea a doua a secolului al XX-lea, devenind o justiție privată utilizată frecvent de companii. În relațiile comerciale internaționale arbitrajul a devenit chiar modul preferat de soluționare a litigiilor comerciale sau litigiilor între state.

Conform statisticilor europene, circa 90% dintre contractele internaționale conțin o clauză de arbitraj ce poate fi combinată cu un mod de reglementare amiabilă a litigiului. În unele cazuri se indică clar apelul la un arbitraj comercial instituționalizat sau ad-hoc. Dacă se optează pentru un arbitraj instituțional trebuie aleasă o instituție generalistă sau una specializată, internațională sau națională — ceea ce contează este buna ei reputație și experiența în soluționarea litigiilor. Comercianții români s-au încadrat și ei în acest curent.

În România, instituția arbitrajului a cunoscut aceeași evoluție firească, de la judecătorul-negustor (prima formă de arbitraj comercial care a funcţionat începând cu anul 1883 în cadrul CCIB) până la Curtea de Arbitraj de pe lângă Camera de Comerț și Industrie a Municipiului București, reînfiinţată în anul 2008, conform normelor europene. În perioada 2009–2016, Curtea a funcţionat în cadrul Curţii de Arbitraj Comercial Internațional de pe lângă Camera de Comerţ şi Industrie a României. Urmare a solicitării membrilor CCIB, în decembrie 2016, prin decizia Colegiului de Conducere, Curtea de Arbitraj Comercial București şi-a reluat activitatea în cadrul Camerei de Comerț și Industrie a Municipiului București.

Curtea de Arbitraj Bucureşti organizează şi administrează soluţionarea, pe calea arbitrajului, a unor litigii interne sau internaţionale dacă părţile au sesizat-o în temeiul unei convenţii arbitrale scrise. Litigiul arbitral este orice litigiu derivând dintr-un contract, inclusiv referitor la încheierea, executarea sau desfiinţarea lui, ca şi din alte raporturi juridice comerciale ori civile arbitrabile. Litigiul este intern când decurge dintr-un contract care nu conţine elemente de extraneitate şi este internaţional când decurge dintr-un contract sau din alte raporturi juridice cu elemente de extraneitate sau care interesează comerţul internaţional.

Soluţionarea litigiului revine exclusiv tribunalului arbitral. Dosarul litigiului este confidenţial. Nicio persoană, în afara celor implicate în desfăşurarea litigiului respectiv, nu are acces la dosar fără acordul scris al părţilor. Procesul arbitral nu este public. În orice stadiu al litigiului, tribunalul arbitral va încerca soluţionarea acestuia pe baza înţelegerii părţilor.

Persoană de contact:
Asistent Arbitral Caracaș Dennis Christian · Tel: 0730560501 · Email: registratura.arbitraj@ccib.ro

Doar în baza Convenţiei arbitrale încheiate în scris, sub sancţiunea nulităţii. Ea se poate încheia fie sub forma unei clauze compromisorii, înscrisă în contractul principal, fie sub forma unei înţelegeri de sine stătătoare denumită compromis. Validitatea clauzei compromisorii este independentă de aceea a contractului în care a fost înscrisă.

Convenţia arbitrală poate rezulta şi din introducerea de către reclamant a unei cereri de arbitrare şi acceptarea de către pârât ca această cerere să fie soluţionată de Curtea de Arbitraj Comercial Bucureşti.

În condiţiile legii sau ale convenţiilor internaţionale la care România este parte, statul şi autorităţile publice au facultatea de a încheia convenţii arbitrale. Persoanele juridice de drept public care au în obiectul lor de activitate şi activităţi economice au posibilitatea de a încheia convenţii arbitrale, în afară de cazul în care legea şi actul lor de înfiinţare sau de organizare dispune altfel.

Convenția arbitrală exclude competența instanțelor judecătorești.

Curtea se compune din arbitri cu recunoaştere în domeniu, confirmaţi de Colegiul de Conducere al Camerei la propunerea Preşedintelui Curţii în funcţiune, dintre persoane fizice care îndeplinesc condiţiile pentru a fi arbitri.

Curtea este condusă de un colegiu alcătuit din preşedinte, doi vicepreședinţi și doi membri. Colegiul Curţii este desemnat de Colegiul de Conducere al Camerei, pe funcţii, la propunerea preşedintelui Curţii, dintre arbitrii înscrişi în Lista de arbitri. Mandatul este de patru ani şi poate fi reînnoit.

Curtea are un Secretariat, cu personal de specialitate şi personal auxiliar.

Curtea de Arbitraj soluţionează litigiul în temeiul contractului şi a normelor de drept aplicabile, ţinând seama şi de uzanţele comerciale.

Părţile pot participa la dezbaterea litigiului personal sau prin reprezentanţi şi pot fi asistate de avocaţi, consilieri, interpreţi sau alte persoane. Cu acordul părţilor şi cu încuviinţarea tribunalului arbitral, la şedinţele de dezbatere a litigiului pot participa şi alte persoane.

Fiecare dintre părţi are sarcina să dovedească faptele pe care îşi întemeiază în litigiu pretenţia sau apărarea. Procedura arbitrală ia sfârşit prin pronunţarea unei hotărâri arbitrale, denumită sentinţă arbitrală.

Pentru remunerarea activității arbitrale ale Curții de Arbitraj București, în continuare CAB, se percepe o taxă de înregistrare în valoare de 800 lei sau echivalentul în euro la cursul BNR din ziua plății, precum și o Taxă Arbitrală formată din taxă administrativă și onorarile arbitrilor, stabilite în funcție de valoarea obiectului cererii de arbitrare, conform Normelor privind Taxele și Cheltuielilor Arbitrale ale CAB.

La nivelul Curții de Arbitraj București de pe lângă Camera de Comerț și Industrie a Municipiului București, a fost adoptat începând cu anul 2022 un Statut al Arbitrului.

Acesta este un element distinct al Curții de Arbitraj București de pe lângă Camera de Comerț și Industrie a Municipiului București, față de alte Curți de Arbitraj, întrucât documentul definitivează pe lângă drepturile și obligațiile izvorâte din reglementările Codului de Procedură Civilă, drepturile, obligațiile și sancțiunile pentru corpul arbitrilor ce compun Curtea de Arbitraj București de pe lângă CCIB.

Părțile au opțiunea desemnării libere de către fiecare dintre acestea a unui arbitru titular și a unui arbitru supleant din lista de arbitri ce poate fi accesată în cele ce urmează.