Republica Kazakhstan – profil de ţară
Republica Kazakhstan, țară situată în Asia Centrală, cu o suprafață de 2,7 milioane kmp (locul 9 în lume), dar cu o populație de numai 18,7 milioane locuitori (locul 64 în lume), deține una dintre cele mai mari economii din zonă, beneficiind de importante resurse de materii prime, în special combustibili și alte zăcăminte minerale. Astfel, din punct de vedere al rezervelor confirmate atât de țiței (6,1 miliarde tone), cât și de gaze naturale ocupă locul 11 în lume.
Conform unor estimări, Republica Kazakhstan se situează pe: locul 2 în lume în ceea ce priveşte rezervele de uraniu, crom, plumb și zinc, locul 3 la mangan, locul 5 la cupru și în top 10 la cărbune, minereu de fier și aur. Exploatează și este prezentă pe piața internațională cu export de diamante. Dezvoltarea industriei petroliere, extracției gazului natural și exploatării altor minerale au atras investiții străine de peste 40 miliarde USD, iar realizările din aceste sectoare asigură circa 57% din producția industrială, respectiv aproximativ 13% din PIB.
Preocupările autorităților în domeniul economic vizează creșterea economică durabilă, în principal prin diversificarea producției energetice, extinderea zonelor de exploatare și creșterea exporturilor de hidrocarburi; creșterea competitivității produselor şi optimizarea relațiilor comerciale cu statele vecine; identificarea unor soluții pentru dezvoltarea economică durabilă, reducând dependenţa excesivă de exploatarea materiilor prime, în special a hidrocarburilor.
O prioritate aparte vizează şi dezvoltarea identităţii proprii şi a coeziunii naționale.
Republica Kazahstan este membră a numeroase organizații internaționale, dintre care: Organizaţia Naţiunilor Unite (din 1992), OSCE (din 1992), deținând Președinția în Exercițiu a organizației în anul 2010, Organizația Cooperării Islamice, Organizația Internațională pentru Dezvoltarea Comună a Culturii şi Artei Turcice, Organizația de Cooperare de la Shanghai. Este stat membru al organizațiilor de cooperare economică şi de securitate create în spaţiul post-sovietic: Comunitatea Statelor Independente (CSI), Uniunea Economică Eurasiatică (UEEA), Organizația Tratatului de Securitate Colectivă.
Masă rotundă pentru marcarea a 30 de ani de la declararea independenței
Republica Kazahstan și-a declarat independența la 16 decembrie 1991. În vederea marcării a 30 ani de la transformarea acestei țări într-un stat independent, încă din octombrie 2019 s-a constituit o Comisie sub coordonarea Ministerului Informațiilor și Dezvoltării Sociale, însărcinată cu organizarea de evenimente și manifestări pentru ca 2021 să devină un an aniversar.
În acest context, la 25 februarie 2021, Ambasada Republicii Kazahstan în România a organizat o masă rotundă în format online dedicată aniversarii a 30 ani de la declararea independenței acestei țări. Printre invitații la eveniment s-au numărat prof. dr. Emil Constantinescu, fost președinte al României, membri ai Parlamentului României, conducerii Consiliului Legislativ, Ministerului Afacerilor Externe, reprezentanți ai cercurilor științifice, precum și experți ai comunității de afaceri și mass-media. Din partea Camerei de Comerţ şi Industrie a Municipiului Bucureşti (CCIB), singura reprezentantă a sistemului cameral la eveniment, au participat Iuliu Stocklosa, vicepreședinte, și Mircea Toader, consilier al președintelui pentru relații internaționale.
În deschiderea evenimentului, ambasadorul Nurbakh Rustemov a subliniat importanța acestei date simbolice pentru întregul popor kazah, notând rolul cheie al primului președinte al ţării, Elbasy Nursultan Nazarbayev, în construirea unui stat modern. De asemenea, a vorbit despre inițiativele actualului președinte, Kassym-Jomart Tokayev, de a implementa reforme politice cuprinzătoare în Kazakhstan.
Participanții la masa rotundă au transmis felicitări ambasadorului Rustemov și poporului kazah cu prilejul aniversarii independenței de stat a Republicii, urându-le succes și prosperitate.
În cadrul evenimentului au susținut alocuțiuni: prof. dr. Emil Constantinescu, fost președinte al României, Dan Neculaescu, secretar de stat, care transmițând mesajul conducerii MAE a subliniat poziția Kazakhstanul de partener important al României în Asia Centrală, țară cu care a fost stabilit un dialog politic activ, precum și o colaborare constantă în cadrul Comisiei interguvernamentale pentru cooperare economică și tehnico-științifică, a cărei ultimă reuniune a avut loc în octombrie 2020. Au avut, de asemenea, intervenţii: Florin Iordache, președinte al Consiliului Legislativ, Titus Corlățean, președinte al Comisiei pentru Politică Externă a Senatului, Rozalia Biro, președinta Comisiei pentru Politică Externă a Camerei Deputaților, Mihai Albișteanu, membru al Camerei Deputaților, Mihnea Costoiu, rector al Universității Politehnice din București, Beimbet Shayakhmetov, directorul general al KMG International, companie care deține pachetul majoritar de acțiuni al Rompetrol S.A., Ștefan Godola, Consul Onorific al Kazahstanului în România (Cluj – Napoca).
Iuliu Stocklosa, vicepreşedinte CCIB: “Sistemul cameral poate identifica noi oportunități de afaceri care să contribuie atât la dezvoltarea volumului schimburilor comerciale, cât și la imprimarea unei tendințe de echilibrare a acestora”
În această companie selectă, Iuliu Stocklosa, vicepreședinte al Camerei de Comerț și Industrie a Municipiului București, după ce a transmis din partea conducerii Camerei bucureștene felicitarile și urările de bunăstare și succes poporului kazah ocazionate de evenimentul aniversar, a prezentat rolul și locul CCIB în dezvoltarea relațiilor comercial-economice româno-kazahe. remarcând potențialul ridicat al cooperării comerciale, economice și de investiții între cele două țări.
Vicepreședintele Camerei bucureștene a precizat: ”Deși schimburile comerciale româno-kazahe au fost grav afectate în 2020 de evoluția pandemiei de COVID 19 în cele două țări și pe plan internaţional, Republica Kazakhstan s-a situat pe locul 4 între statele din afara UE după valoarea mărfurilor livrate în România, în timp ce la exportul noastru, această țară din Asia Centrală se situează numai pe locul 42 între statele necomunitare beneficiare de produse românești. Acest dezechilibru al schimburilor comerciale bilaterale a plasat Republica Kazahstan pe locul 3 în topul țărilor partenere, din afara UE, din punct de vedere al deficitului balanței comerciale nefavorabile țării noastre. Desigur, acestă debalanță este, în principal, un rezultat al importului de țiței din această țară, prelucrat în rafinăria Midia, societate cu capital majoritar kazah, iar o parte dintre produsele rezultate se exportă. Aici poate interveni sistemul cameral din cele două țări, prin identificarea unor noi oportunități de afaceri care să contribuie atât la dezvoltarea volumului schimburilor comerciale, cât și la imprimarea unei tendințe de echilibrare a acestora.”
În continuare vicepreședintele Stocklosa s-a referit la cadrul juridic oferit de cele două acorduri de cooperare semnate de CCIB în 2018 cu Asociațiile de antreprenori (Atameken) din Astana (astăzi Nur-Sultan) și din Almaty, a menționat strategia de relații economice externe a Camerei noastre și rolul important jucat de Kazakhstan ca principal partener din Asia Centrală, oportunitățile existente pentru mediul de afaceri bucureștean de a pătrunde prin intermediul firmelor partenere kazahe pe alte piețe din Uniunea Economică Euro-Asia, precum și posibila folosire a României de către companiile din această țară ca poartă de intrare în spațiul UE.
În încheierea intervenției sale, Iuliu Stocklosa a subliniat contactele fructuoase pe care le avem cu Ambasada acestei țări, urmare cărora în a doua jumătate a lunii aprilie a.c. vom organiza împreună un eveniment din seria ”Ziua Oportunităților de Afaceri (ZOA)” destinată Republicii Kazakhstan. Totodată, a anunțat intenția CCIB de a organiza o misiune economică în această țară, în al doilea semestru al acestui an, în funcție și de evoluția pandemiei de Covid-19, atât în cele două state cât și pe plan internațional.
Mircea TOADER
mircea.toader@ccib.ro
