„A conduce INCAS este ca si cum ai pilota un avion: fiecare decizie contează și are un impact direct asupra traiectoriei instituției!”

interviu cu dr. fiz. Adriana ȘTEFAN, președinte – director general, Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli” (INCAS)

INCAS are peste 75 de ani de tradiţie în inginerie aerospațială, fizica curgerii și aerodinamică aplicată. În această perioadă echipele Institutului au scris file importante în cartea de istorie a cercetării românești. Care sunt, în opinia dumneavoastră, momentele-reper pentru INCAS?

INCAS reprezintă un simbol al capacității de cercetare din țara noastră, cu o tradiție bogată și o contribuție semnificativă la dezvoltarea domeniului aerospațial din România. Un prim reper important este anul 1949, anul înființării institutului, care din acel moment a jucat un rol esențial în cercetarea aerospațială românească.

Institutul a dezvoltat în colaborare cu Iugoslavia primul avion militar cu reacție fabricat în România, IAR-93 Vultur, primul zbor fiind în 1974. Un alt moment important îl regăsim în anii ‘80, când institutul a fost reorganizat și redenumit INCREST – Institutul de Creație Științifică și Tehnică, denumire sub care este asociat celor mai importante realizări în domeniul cercetării și industriei aerospațiale românești, printre care ne reamintim cu mândrie de dezvoltarea avionului de școală și antrenament IAR-99 Șoim, precum și contribuția Institutului la realizarea aeronavei de pasageri ROMBAC 1-11.

Nu în ultimul rând, anul 2008 este esențial în dezvoltarea institutului nostru. Este anul în care am primit statutul de Institut Național, devenind entitatea reprezentativă pentru cercetarea-dezvoltarea aerospațială din România sub numele INCAS – Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”, la un an după aderarea la Uniunea Europeană. Cu o rezervă științifică vastă în domeniul spațial, în anii 2000 specialiștii noștri au fost implicați în dezvoltarea de componente și subsisteme pentru aeronave și sateliți spațiali. Este de subliniat faptul că în anul 2010 INCAS a participat activ la proiecte europene de cercetare spațială, precum Galileo și Vega.

Ultimii ani au fost provocatori – de la criza coronavirusului până la transformări substanțiale pe toate planurile: economic, comercial, tehnologic, politic și social. Cum a fost această perioadă pentru INCAS?

În ultimii ani am asistat la o succesiune de evenimente care au pus sub stres întreaga societate globală. Criza generată de pandemia de coronavirus a schimbat multe dintre obiceiurile societale, abordări, paradigme și, nu în ultimul rând, modul în care interacționăm, atât ca indivizi cât și ca entități, fie institute de cercetare, factori politici sau agenți economici. Ca institut, am trecut printr-o perioadă cu provocări, dar am beneficiat de determinarea colegilor și partenerilor noștri de a găsi soluții pentru a nu ne îndepărta de la misiunea noastră, am inovat, ne-am adaptat și în final am devenit mai puternici și pot spune chiar mai buni. Tehnologiile evoluează, cerințele pieței se schimbă, pe scurt, există o dinamică constantă, dar toate acestea au ca fundament resursa umană de specialitate, pe care institutul nostru o apreciază și este recunoscută la nivel internațional.

Cum a evoluat domeniul în care activați?

Din punctul meu de vedere, cei trei piloni ai evoluției domeniului sunt: tehnologie, colaborare, performanță. Dacă în urmă cu mulți ani orice nouă idee necesita foarte multe resurse – fie timp, ori echipe de ingineri și multe, multe încercări, acum beneficiem de ultimele tehnologii care reduc considerabil timpul.  De exemplu, putem trece rapid de la o schiță la un model 3 D interactiv, pe care să-l prezentam partenerilor noștri, să-l modificam în timp real, și să descoperim noi soluții neașteptate.

De asemenea, colaborarea cu alte institute de cercetare europene și nu numai este un model de succes, putem beneficia reciproc de schimburi de idei, „lessons learned” și expertiză. Institutul nostru este un adept al ideii de open science, prin care toți avem de câștigat, pentru a crea o lume nouă. Nu în ultimul rând, rezultatele sunt cele care ne recomandă și este foarte important să îți menții poziția de factor relevant, într-un context foarte concurențial, unde orice idee poate ajunge repede pe piață și îți poate confirma statutul de jucător important.

Dispuneţi de o infrastructură unică, de importanță strategică națională, atât pe platforma din Militari, unde aveţi sediul central, cât şi la Strejnicu şi Măneciu. Care este “piesa de rezistenţă”?

Infrastructura INCAS a obținut recunoaștere internațională datorită dezvoltării constante a capacității sale de a integra instalații specializate pentru cercetarea diferitelor componente de simulare (și mă gândesc la tunelele aerodinamice, testele structurale, încercările mecano-climatice etc.), bazate pe criterii de similitudine esențiale pentru maturizarea TRL – Technology Readiness Level.

Sufleria Trisonică INCAS este în prezent singura instalație din România capabilă să ofere mediu relevant la nivel TRL-4 pentru spațiu, fiind implicată în principalele activități din țara noastră pentru programe de spațiu internaționale.

Instalația a fost concepută și utilizată pentru dezvoltarea configurațiilor de aeronave și vehicule aeriene destinate atât sectorului civil, cât și celui militar. Un aspect remarcabil este că toate aeronavele românești, civile și militare, care dețin certificate de tip, au fost testate și dezvoltate în Sufleria Trisonică. Principalii beneficiari provin din industria aeronautică și spațială, precum și din domeniul militar.

De-a lungul timpului, INCAS a fost implicat în toate proiectele aeronautice majore la nivel național cu aplicații civile și militare. Dacă ar fi să ne vorbiți despre cele mai importante trei proiecte, care ar fi acestea?

RACER, TGA și CAART sunt trei proiecte de anvergură prin care Institutul nostru s-a remarcat și care practic au lărgit aria de cercetare pentru INCAS în ultima perioadă. RACER este un demonstrator de elicopter care are ca scop reducerea costurilor cu 25% pe milă marină în comparație cu un elicopter convențional, precum și a consumului de combustibil și zgomotului cu aproximativ 20% pentru misiunile tipice de transport de pasageri.

Activitățile consorțiului român RoRCraft, coordonat de INCAS – Institutul Național de Cercetare–Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli” în cadrul parteneriatului european, au constat în proiectarea, fabricația, testarea și elaborarea documentației de certificare pentru Fuselajul Principal al viitorului elicopter.

TGA Technologies for Green aviation este o platformă de dezvoltare tehnologică pentru tehnologii “Green” în aviație și fabricație ecologică cu valoare adăugată superioară. Obiectivul principal al proiectului TGA a fost dezvoltarea unui centru tehnologic avansat pentru industria aerospațială, bazat pe principiile Industriei 4.0, că o componentă de bază a infrastructurii de cercetare de excelență INCAS, asigurând totodată mediul de valorificare a potențialului inovator asociat dezvoltării tehnologiilor „verzi” în domeniul aerospațial.

Nu în ultimul rând, CAART – Construcția, Dezvoltarea și Operaționalizarea Infrastructurii de Cercetare-Inovare – Instruire Destinată Realizării de Studii Avansate Atmosferice și de Observare a Suprafeței Terestre a constat în dezvoltarea capacităților de cercetare ale INCAS – Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli” și în extinderea componentelor infrastructurii de cercetare din domeniul mediului atmosferic și al observării Pământului –  CAART, recunoscută ca infrastructură reper pe Roadmap-ul Național 2017-2027, în scopul îmbunătățirii participării naționale la proiectele europene și internaționale, dar și al atingerii unui grad înalt de competență în domeniul cercetării-inovării, inclusiv specializarea inteligentă a resursei umane.

Care este strategia INCAS pentru perioada următoare? Pe ce anume vă veți concentra atenția pe plan intern și extern, știut fiind că Institutul are un statut proeminent în derularea politicii Uniunii Europene în domeniul cercetării și dezvoltării aerospațiale şi este implicat în diverse proiecte europene de cercetare.

În primul rând, ne vom asigura că proiectele pe care le derulăm în prezent în cadrul institutului sunt duse la bun sfârșit cu profesionalism, concomitent cu participarea în noi consorții de cercetare, care să ne asigure o continuitate în domeniul nostru de activitate. Suntem implicați în majoritatea proiectelor europene fie că vorbim de Agenția Spațială Europeană – ESA, Horizon Europe, IFAR, ESRE și nu în ultimul rând, NATO – prin Programul de Apărare. Mai mult, INCAS a depășit granițele europene, prin recentele acorduri de colaborare cu Korea Testing Laboratory și prestigioasa companie Hanwha Aerospace.

Care sunt punctele forte ale INCAS?

Punctele forte ale institutului sunt infrastrucutura unică în sud-estul Europei, resursa umană, precum și capacitatea de a aborda noi direcții științifice. Suntem implicați activ în evoluția domeniului aerospațial, dar în același timp abordăm și domenii de actualitate strategică, precum apărare și mediu.

Dar ale cercetării românești?

Fară ezitare vă pot spune ca punctul forte al cercetării românești sunt oamenii care își desfășoară activitatea în acest domeniu. România are oameni extrem de bine pregătiți care participă activ nu numai în sistemul intern de cercetare, dar și în cel internațional. Colegii mei din INCAS sunt dovada acestui lucru, profesioniști care la nivel academic și profesional sunt cel puțin la fel de bine pregătiți ca specialiștii din afara României.

Care sunt axele pe care intenționează INCAS să se implice ca și strategie?

INCAS are o viziune strategică clară pentru următorii ani, care este aliniată cu tendințele globale din industria aerospațială europeană. Urmărim consolidarea poziției noastre pe piața internă si internațională de cercetare-dezvoltare aerospațială, precum și creșterea gradului de internaționalizare a institutului prin participarea la proiecte și programe.

De asemenea, dezvoltarea de noi sisteme bazate pe tehnologii avansate prin creșterea investiților in cercetare-dezvoltare, diversificarea portofoliului de clienți prin atragerea de noi parteneri din industria aerospațială și nu in ultimul rând formarea de resurse umane de înaltă calificare.

La începutul lunii august ați primit vizita ministrului cercetării, Bogdan Ivan, și a ministrului economiei, antreprenoriatului și turismului, Radu Oprea, în contextul în care se discută intens despre construirea unui prototip de dronă 100% românesc, de la creaţie, proiectare şi până la producţie. Ce ne puteți spune despre acest proiect?

Asa este. Este o informație care circula de mult timp, inclusiv în spațiul public. Este vorba de o inițiativă națională bazată pe un protocol care s-a semnat recent între Ministerul Economiei, Ministerul Cercetării, Inovării si Digitalizării și companiile cu capital privat și institutele de cercetare. Într-adevăr, această inițiativă, susținută de o colaborare public-privat, reprezintă un pas important pentru țara noastră. INCAS, cu vasta sa experiență în domeniul UAV/UAS, va fi un partener de încredere în acest demers, asigurând atât dezvoltarea tehnologică, cât și testarea și implementarea sistemelor.

Cum credeți că va influența inteligența artificială generativă industria în care activați?

Inteligența artificială generativă are potențialul de a influența semnificativ cercetarea aerospațială în mai multe moduri. În primul rând, va accelera procesele de design și simulare, permițând dezvoltarea mai rapidă a prototipurilor de aeronave și vehicule spațiale prin generarea automată de modele și soluții inovatoare. De asemenea, va facilita analiza unor cantități mari de date provenite din simulări și teste, identificând tipare și optimizând performanțele structurale și aerodinamice.

În al doilea rând, inteligența artificială generativă poate ajuta la crearea unor noi materiale și tehnologii prin explorarea unor combinații pe care oamenii nu le-ar putea evalua în mod eficient într-un timp scurt. De asemenea, va putea optimiza procesele de mentenanță predictivă și de gestionare a flotelor, prin monitorizarea continuă a datelor de la senzori și anticiparea defecțiunilor.

Pe termen lung, IA generativă va contribui la creșterea autonomiei vehiculelor aeriene și spațiale, atât în domeniul militar, cât și în cel civil, și la îmbunătățirea siguranței și eficienței în zbor.

Concret, la nivelul INCAS, care sunt departamentele care pot beneficia de Gen AI?

Investiția noastră în simulatoare de zbor ne permite să fim la vârful tehnologiei și să oferim soluții inovatoare în domeniul aviației. Inteligența artificială deja joacă un rol din ce în ce mai important în simularea zborului, având aplicații variate care îmbunătățesc experiența de antrenament, realismul și eficiența. Implementarea IA în simularea zborului nu doar că îmbunătățește eficiența și siguranța, dar și transformă modul în care piloții sunt instruiți, oferindu-le instrumentele necesare pentru a face față provocărilor din zborurile reale.

Cât de importantă este resursa umană în contextul dezvoltării AI?

Resursa umană rămâne esențială în dezvoltarea inteligenței artificiale, chiar și pe măsură ce tehnologiile devin tot mai avansate. În primul rând, oamenii sunt cei care concep, programează și antrenează sistemele de inteligență artificială, definind algoritmii și structurile pe baza cărora IA funcționează. Creativitatea, gândirea critică și intuiția umană sunt factori cheie în dezvoltarea unor soluții inovatoare și în identificarea domeniilor unde IA poate aduce cele mai mari beneficii.

De asemenea, resursa umană este crucială pentru supravegherea și evaluarea sistemelor de IA, asigurând că acestea funcționează corect și etic. Oamenii sunt cei care stabilesc limitele și regulile pentru IA, luând decizii morale și strategice care nu pot fi complet automatizate.

Inteligența artificială poate automatiza sarcini repetitive și poate analiza cantități masive de date, dar experții umani sunt cei care interpretează rezultatele și le aplică în contexte reale, asigurând relevanța și aplicabilitatea acestora. Așadar, resursa umană este nu doar importantă, ci indispensabilă în contextul dezvoltării și utilizării eficace a inteligenței artificiale.

Sunteți parte a echipei INCAS de 23 de ani. În această perioadă ați evoluat profesional an după an, de la Head of Unit, la președinte al Consiliului Științific și, din aprilie 2023 la poziția de președinte-director general al Institutului. Care a fost cea mai mare provocare?

Profesional lucrurile capătă noi dimensiuni de pe poziția de director general, în special pentru un loc ca INCAS și mai ales din punct de vedere administrativ. Aș spune că cea mai mare provocare este să găsești un echilibru între gândirea pe termen lung și implementarea cât mai eficientă a strategiilor sau obiectivelor. Este foarte important sa păstrezi o viziune ansamblu, dar în același timp să nu scapi din vedere detaliile.

Pot spune, făcând analogie cu profilul instituției: A conduce INCAS este ca si cum ai pilota un avion: fiecare decizie contează și are un impact direct asupra traiectoriei instituției!

Un moment profesional de care sunteți mândră?

Din punct de vedere profesional aș mentiona un proiect foarte interesant numit HYDRA (HYBRID ABLATIVE DEVELOPMENT FOR RE-ENTRY IN PLANETARY ATMOSPHERIC THERMAL PROTECTION) care a avut ca obiectiv realizarea unui sistem barieră termică (TPS) pentru a fi utilizat în aplicații spatiale. În cadrul acestui proiect inovator, am avut responsabilitatea de a conduce echipa INCAS în efectuarea unor analize complexe, precum teste mecanice, termice și microstructurale și am obținut date esențiale pentru viitoarele misiuni spațiale, deschizând noi perspective pentru INCAS. Acest proiect a reprezentat un punct de inflexiune în activitatea de cercetare a INCAS, marcând intrarea noastră în domeniul spațial.

Menționați două personalități pe care le admirați.

Ma gândesc acum la Regina Maria a României, o femeie care a simțit românește, o femeie puternică, plină de vitalitate și care a fost trup și suflet pentru România. Un exemplu, pot spune.

Svetlana Alexievich este o altă personalitate pe care o admir. Este o scriitoare și jurnalistă din Belarus, câștigătoare a Premiului Nobel pentru literatură în 2015, dacă nu mă înșel. Prin cărțile scrise a fost mesagerul a sute de voci, un „human pen” cum s-a numit chiar ea.

Autorul preferat?

Îmi este foarte greu să aleg un autor preferat la modul definitiv. În acest moment pot spune că este Robert Jungk. Este un autor austriac, născut în Germania, probabil cel mai bine cunoscut pentru cartea ”Mai strălucitor decât o mie de sori”, apărută în anii 50, cred. Personal aș recomanda cartea „Raze din cenușă” de Jungk, poate mai putin cunoscută, dar genială. Subiectele asociate proiectului Manhattan întotdeauna au fost interesante pentru mine, probabil și pentru mulți fizicieni.

Cum arată o zi perfectă pentru dumneavoastră?

Aici vă voi răspunde pe două planuri. O zi perfectă profesional pentru mine este una bazată pe productivitate și colaborare. Atunci când reușești să faci față unor provocări sau să găsești soluții îți aduce un sentiment de realizare și de motivație pentru ziua următoare.

O zi perfectă pe plan personal pentru mine este una petrecută cu familia. Timpul petrecut cu familia mă echilibrează și îmi aduce un sentiment de împlinire. Sunt mai puțin importante locația sau contextul.

Un sfat pentru un tânăr care dorește să urmeze o carieră în cercetare?

Sfatul meu ar fi să încerce să își cultive curiozitatea și perseverența. Cercetarea presupune explorarea necunoscutului și găsirea de soluții noi, așa că trebuie să fii pregătit să înfrunți provocări și să continui să cauți răspunsuri chiar și atunci când lucrurile par dificile. De asemenea, este esențial să te specializezi într-un domeniu care te pasionează cu adevărat, deoarece pasiunea îți va da motivația de a depăși obstacolele și de a-ți dezvolta expertiza.

Un alt aspect esențial este colaborarea și învățarea continuă. Cercetarea este un domeniu dinamic. Trebuie să fii deschis la idei noi, să colaborezi cu alți experți și să fii la curent cu ultimele noutăți și tehnologii din domeniu tău.

Ce sfat ați fi vrut să primiți la începutul carierei dvs?

Nu vă pot spune un sfat anume pe care mi l-aș fi dorit. În schimb vă pot spune că mi-aș fi dorit o îndrumare poate mai precisă în sensul specializării. Specializarea mea este Miscroscopia Electronică și uitându-mă în urmă, mi-ar fi plăcut să îmi descopăr nișa profesională mai devreme.

Un mesaj pentru cititorii revistei?

Îmi amintesc un citat pe care aș dori să-l transmit și cititorilor dumneavoastră (cred că este foarte cunoscut), Henry Ford spunea: „Dacă crezi că poți, ai dreptate. Dacă crezi că nu poți, ai dreptate”. În opinia mea, importanța atitudinii și credința sunt foarte importante în succesul unei afaceri.

Vă mulțumesc și vă doresc succes!

Cristina ȘERBĂNESCU
cristina.serbanescu@ccib.ro