Aeroportul București-Sud, ce urmează a fi construit în urma unui parteneriat ce va reuni autorități locale și centrale cu atribuții în domeniu, va fi dimensionat astfel încât să poată deservi peste 11 milioane de pasageri anual, într-o primă fază (cu posibilitatea de extindere pentru a acomoda peste 20 de milioane de pasageri în etapa a doua), și să permită transportul pe cale aeriană a cel puțin 30.000 de tone de mărfuri.
Potrivit unui comunicat de presă emis de Primăria sectorului 4, aceasta este concluzia studiului de oportunitate elaborat recent de către un consorțiu de specialiști, din care fac parte și reprezentanți ai companiei SETEC (Franța), societate cu experiență vastă în studierea, proiectarea și realizarea de aeroporturi la nivel global, atât în Europa, cât și în America de Sud, Africa și Asia.
Noul aeroport internațional va fi construit în imediata apropiere a localității Adunații Copăceni din județul Giurgiu, situată la 24 de kilometri de centrul capitalei României și la o distantă de 43 de kilometri față de granița cu Bulgaria.
Suprafața necesară pentru construcția terminalului de pasageri este estimată la aproximativ 81.000 m², dintr-un total de aproximativ 700 de hectare de teren, cât se apreciază că este nevoie pentru construcția aeroportului. Terminalul va avea mai multe etaje, pentru a reduce amprenta la sol a acestuia. Aeroportul din sudul Bucureștiului va dispune și de un terminal cargo, cu o suprafață estimată la minimum 3.000 m², cu infrastructură de ultimă generație, unde vor putea fi manipulate rapid și sigur diferite tipuri de mărfuri, de la cele perisabile la cele voluminoase.
Aeroportul va dispune de: turn de control, facilități de securitate aeroportuară, stație de salvare și stingere a incendiilor la aeronave, facilități proprii de deszăpezire și de întreținere aeroportuară, dar și de o parcare pentru pasageri, de aproape 4.500 de locuri. Totodată, aici se vor regăsi și o serie de facilități oferite companiilor aeriene care vor opera zboruri, dintre care amintim: hangar de întreținere a aeronavelor, echipamente de sprijin la sol, facilități de catering pentru zboruri, facilități de alimentare cu combustibil și de degivrare a aeronavelor, plus centrale solare și stații de epurare a apelor uzate.
Conform sursei citate, înființarea noului aeroport în zona de sud a Bucureștiului marchează un moment semnificativ în dezvoltarea infrastructurii de aviație a României și a regiunii de sud-est a Uniunii Europene, însă va satisface și cerința imperativă a decongestionării traficului aerian din zona Capitalei, concentrat acum doar pe Aeroportul Otopeni. Aici, conform specialiștilor, estimările arată faptul că în următorii ani, traficul de pasageri ar putea crește semnificativ (până la aproximativ 65 de milioane de pasageri anual, în 2050), iar în aceste condiții, în care nu sunt prefigurate intenții de extindere a capacității de transport a aerogării din Otopeni, luarea în considerare a unui nou aeroport ar putea asigura o gestionare mai eficientă a traficului și o experiență mai bună pentru pasageri.
Proiectul va urma ghidurile IATA (Asociația Internațională a Transportului Aerian) și este conceput să servească ca un hub strategic atât pentru operațiunile de pasageri, cât și pentru cele de marfă, pentru a răspunde cererii în continuă creștere pe segmentul de transport aerian. În plus, locația strategică aeroportului oferă acces convenabil la rețelele de transport existente și viitoare, inclusiv la drumuri, căi ferate, căi navigabile și sisteme de metrou. Această conectivitate eficientă asigură un acces rapid și fără probleme atât pentru pasageri, cât și pentru transportatori, favorizând creșterea mobilității și a oportunităților comerciale.
În plus, inițiatorii proiectului subliniază că, având în faptul că atât România, cât și Bulgaria sunt deja membre ale spațiului Schengen aerian și maritim și că la momentul finalizării construcției aeroportului, cele două țări vor avea și frontierele terestre în Schengen, aerogara va deveni un nod strategic pentru călătoriile și comerțul internațional.
„Această fază a proiectului anterior menționat și detaliat reprezintă studiu de oportunitate, care oferă informații în funcție de care urmează să fie determinată dimensiunea și configurația optimă a infrastructurii fizice a aeroportului, inclusiv pistele de decolare și aterizare, căile de rulare, platformele și zonele terminale. Se iau în considerare factori precum: mișcările aeronavelor, volumele de pasageri, operațiunile de marfă și facilitățile de servicii pentru a asigura operațiuni eficiente și pentru a se adapta cerințelor proiectate”, susțin specialiștii, care precizează și următorii pași de urmat astfel încât documentele aferente construirii Aeroportului București-Sud să fie concepute „ca la carte”. Astfel, în perioada imediat următoare, vor fi dezvoltate soluțiile tehnice și vor fi analizate scenariile posibile, iar ulterior va fi întocmit studiul de prefezabilitate ce va sta la baza documentației tehnice prevăzută de legislația în vigoare.
Potrivit estimărilor specialiștilor, studiul de prefezabilitate ar urma să fie finalizat în luna august 2024, pentru ca un mai târziu, în septembrie 2025, să fie disponibile atât studiul de fezabilitate, cât și Planul Urbanistic Zonal. În octombrie 2025 este estimat debutul procedurilor de proiectare și execuție, proiectul urmând a fi terminat în cel mult trei ani de la emiterea ordinului de începere a lucrărilor.
C. ȘERBĂNESCU
cristina.serbanescu@ccib.ro
