La 18 luni de la începerea pandemiei, accesul la vaccinare este principalul factor care stabilește ritmul vieții de zi cu zi a oamenilor și al economiei globale, concluzionează cel mai recent Barometru realizat de Coface.
Europa și America de Nord în 2022: spre sfârșitul stop-go-ului
Accelerarea campaniilor de vaccinare în America de Nord și Europa, combinată cu efectele restricțiilor de mobilitate din primăvară, a dus la scăderea numărului de noi infecții în aceste zone. Prin urmare, autoritățile locale au putut redeschide părți ale economiei înainte de vară. Totuși, în opinia specialiștilor Coface, două riscuri fac incertă continuarea acestei tendințe pozitive, și anume: încetinirea ratei de vaccinare care, dacă va fi confirmată în lunile următoare, va întârzia realizarea imunității colective și ridicarea pragului pentru obținerea imunității de grup pe fondul apariției de noi tulpini, mult mai rapid transmisibile. Coface apreciază că în condițiile în care aceste două riscuri nu se vor concretiza, economiile europene și nord-americane ar trebui să revină la o funcționare aproape normală până la sfârșitul verii.
Conform sursei citate, în prognozele de creștere se observă câteva modificări. Revizuirea ascendentă a creșterii globale așteptată în 2021 (+5,6%, +0,5 puncte comparativ cu precedentul barometru Coface) este în mare parte datorată Statelor Unite (+ 6,5% în acest an), a cărei economie a continuat să surprindă favorabil din vara anului trecut. Aceste perspective de creștere se reflectă și în comerțul mondial. Astfel, după o scădere de 5% a volumului anul trecut, pentru anul acesta Coface prognozează o creștere de 11%.
În SUA, implementarea planului de infrastructură anunțat de Joe Biden va aduce beneficii multor sectoare de activitate dacă va fi adoptat, în timp ce în Europa lansarea fondurilor de stimulare anunțate în iulie 2020 va avea un impact diferențiat asupra economiilor și va îndeplini mai multe scopuri: susținerea cererii, accelerarea redresării și promovarea dezvoltării în sectoarele de creștere.
Cu toate acestea, pentru companii se așteaptă o creștere a costurilor de producție: pe lângă lipsa persistentă a anumitor componente electronice, aceasta afectează și costurile de transport, precum și prețurile materiilor prime care vor râmâne ridicate.
Economiile emergente: cererea internă constrânsă de stop-go și inflație
De la începutul lunii aprilie, situația sanitară a rămas problematică în mai multe țări din America Latină (în special în Brazilia și Argentina) și în India. Creșterea masivă a numărului de infecții a fost, de asemenea, observată în mai multe țări asiatice (de exemplu în Malaysia, Thailanda, Coreea și Singapore), indicatorii de mobilitate indicând o activitate economică mai scăzută în aceste zone. Numărul persoanelor infectate a crescut rapid și în Africa și Rusia la începutul verii, în timp ce lucrurile stau mai bine în Europa Centrală și de Est, Orientul Mijlociu și Turcia.
Pe lângă contextul sanitar, creșterea inflației (+8,1% an-la-an în Brazilia, maximul ultimilor de 5 ani) și înăsprirea ulterioară a anumitor politici monetare vor limita probabil revenirea cererii interne. Țările în care importurile de materiale au o pondere importantă în total importuri vor fi afectate de creșterea semnificativă a prețurilor. Este cazul Chinei, ale cărei importuri de materii prime reprezintă mai mult de 30% din totalul achizițiilor sale de bunuri străine. Creșterea bruscă a prețurilor la producător (+9% an-la-an, maximul ultimilor 12 ani) alimentează creșterea inflației în următoarele luni.
Creșterea puternică a riscului politic legată de accelerarea inflației în contextul crizei sanitare
Riscurile inflaționiste au fost de interes în ultimele luni. În acest context, Coface indică o creștere puternică a riscului politic în întreaga lume, în special în țările emergente, pe fondul deteriorării nivelului de trai și a puterii de cumpărare, precum și al creșterii inegalităților observate în urma crizei COVID-19. În acest stadiu, condițiile nu conduc neapărat la revolte populare care rămân limitate de capacitatea oamenilor de a se mobiliza.
În 2020, indicele de risc social a crescut brusc (+5 puncte) la 51% la nivel global, atingând cel mai înalt nivel înregistrat vreodată. În ciuda numeroaselor măsuri de sprijin fiscal și monetar, 140 din cele 160 de țări evaluate au înregistrat o scădere a PIB-ului anul trecut. În același timp, rata șomajului a crescut în 145 din aceste 160 de țări. Creșterea acestui risc este mai accentuată în economiile cu venituri mari, care au un nivel de risc inițial mai scăzut. Cu toate acestea, în ciuda evoluțiilor, țările cu cel mai ridicat nivel de risc social rămân: Yemen, Siria, Irak, Venezuela, Libia, Liban, Sudan, Iran, Algeria și Arabia Saudită.
Indicele conflictului, a doua componentă a Indicelui riscului politic Coface, este calculat în funcție de numărul conflictelor, intensitatea acestora, numărul victimelor și durată. În 2020, Azerbaidjanul și Etiopia au înregistrat o creștere a acestui indice din cauza conflictelor observate pe teritoriile lor. Sunt urmate de țări care luptă împotriva terorismului sau care sunt în război civil, precum Republica Central Africană, Sudan și Mali. (C. Ș.)
