După ce a atins un nivel record în aprilie (10.000 USD/tonă), departe de pragurile din 2009 și 2011 (3.700 USD/t), prețul boabelor de cacao a scăzut din nou la 7.000 USD/t după sărbătorile de Paște, se arată într-un comunicat de presă dat publicității recent de Coface. Cu toate acestea, prețurile rămân de 3 ori mai mari decât acum un an și se preconizează că se vor păstra așa. Creșterea, care poate fi explicată parțial de speculațiile de pe piețe, reflectă, de asemenea, un deficit de ofertă, ceea ce este problematic pe termen mediu.
Conform analizei realizate de Coface, 75% din producția mondială de boabe de cacao se obține în patru țări (peste 60% în Africa de Vest), ceea ce face ca oferta să fie vulnerabilă la șocurile economice și meteorologice.
Recoltele de cacao au început să scadă, din cauza îmbătrânirii plantațiilor și neînnoirii parțiale a acestora (legate de scăderea veniturilor producătorilor). De exemplu, se apreciază că anul acesta producția mondială de boabe de cacao ar urma să scadă cu 11%, din cauza mai multor factori. Fenomenele meteorologice (în special El Niño), cultivarea pe scară largă a boabelor de cacao la soare (o sursă de defrișare) și frecvența crescută a recoltelor au favorizat dezvoltarea paraziților și a bolilor, necesitând tratamente chimice care afectează solul.
Industria de prelucrare este, la rândul ei, foarte concentrată. Astfel, potrivit analizei Coface, patru companii dețin singure aproape două treimi din capacitatea mondială de măcinare, iar zece companii, toate din economii avansate, dețin peste 40% din piața de dulciuri cu amănuntul. În acest context, este practic imposibilă apariția unor noi producători credibili, având în vedere costurile mari de intrare necesare pentru a dezvolta o infrastructură suficient de mare de măcinare și prelucrare.
Pe de altă parte, cererea continuă să crească. Astfel, în ultimii 40 de ani, cererea pe acest segment s-a triplat, în principal în Europa (50% din cererea totală) și America de Nord. De exemplu, în 2023/2024, se așteaptă să se consume 4,8 milioane de tone de cacao la nivel mondial, din care 90% sub formă de ciocolată.
În absența oricăror semne de corecție, Coface apreciază că este probabil ca prețul boabelor de cacao să rămână foarte ridicat pe termen mediu. În timp ce cererea mondială va ajunge la 4,8 milioane de tone în acest an, este puțin probabil ca oferta să depășească 4,5 milioane de tone, în mare parte pentru că principalele două țări producătoare de cacao – Coasta de Fildeș și Ghana (3,3 milioane de tone de boabe de cacao în 2022, adică 58% din producția mondială) – nu reușesc să își mărească semnificativ nivelul de producție.
De precizat că ciclul de viață al unei plantații de cacao este de 25 până la 30 de ani. Culturile ajung la productivitatea maximă după 5 ani, după 15 ani, aceasta începe să scadă, pentru ca în ultimii 10 până la 15 ani să coboare sub pragul de rentabilitate. În acest moment, fermierii au mai multe opțiuni: să continue cu un venit mult mai mic, să reînnoiască plantațiile (și, prin urmare, să rămână fără recoltă pentru următorii 5 ani), sau să cultive noi terenuri și/sau să transforme aceste culturi în plantații de palmieri sau arbori de cauciuc.
Conform sursei citate, relocalizarea culturilor de cacao duce de facto la curățarea (și, prin urmare, la despădurirea) unor zone virgine pentru a beneficia de „chiria forestieră” în vederea finanțării industriei. În ciuda normelor tot mai stricte de protejare a pădurilor, creșterea nevoilor de producție va conduce probabil la o extindere a terenurilor cultivate și, prin urmare, la o creștere a defrișărilor, proces exacerbat de dificultatea de a urmări produsele de cacao dincolo de etapa de măcinare. (C.Ș.)
