Tratamentul fiscal al veniturilor obținute din tranzacții cu criptomonede este un subiect complex și de actualitate. Pentru a veni în sprijinul celor interesați, Stela Andrei, Partener, și Cristina Cristea, Senior Manager, Impozit pe venit şi contribuţii sociale, EY România, au punctat, într-un material de opinie, 12 aspecte care trebuie reținute de către cei care realizează câștiguri din tranzacții cu criptomonede. Acestea se declară și se impozitează dacă au fost valorificate într-o monedă clasică, bunuri sau servicii. De asemenea, este recomandată conformarea voluntară în declararea veniturilor din tranzacții cu monede virtuale, întrucât nedeclararea și eludarea obligațiilor fiscale pe câștiguri astfel obținute suportă aceleași consecințe ca în cazul oricărui alt venit nedeclarat.

Poate ANAF să afle despre câștigurile din astfel de tranzacții?

Când vorbim despre momentul monetizării, tranzacțiile se derulează exclusiv prin conturi bancare clasice, iar ANAF primește informații de la terți, inclusiv de la instituțiile bancare, privind mișcările pe conturi.

Totodată, în materialul amintit se atrage atenția că la nivelul Comisiei Europene (CE) se discută despre un pachet de reglementări privind raportarea unor astfel de tranzacții, cu scopul de a avea acces rapid și transparent la informații privind câștigurile obținute. Potrivit sursei citate, experții CE au în vedere actualizarea normelor fiscale și introducerea unui standard comun pentru a alinia diferitele abordări naționale de impozitare a criptoactivelor. „Acest lucru va ajuta administrațiile naționale să colecteze mai eficient impozitele prin includerea veniturilor din criptoactive și să țină pasul cu evoluția tehnologiei, pe măsură ce Europa avansează în tranziția sa digitală”, sunt de părere experții CE.

În ceea ce privește România, Strategia ANAF de creștere a conformării voluntare în domeniul impozitului pe veniturile persoanelor fizice în România 2023-2025 (disponibilă pe site-ul ANAF) prevede acțiuni cu privire la astfel de venituri.

Când vorbim despre posibile obligații fiscale?

Deși legislația fiscală din România nu este extrem de clară privind momentul determinării câștigului ce trebuie declarat, Stela Andrei și Cristina Cristea apreciază că obligația fiscală se naște în momentul în care moneda virtuală este monetizată, adică se transformă în monedă clasică (lei, euro, dolari SUA etc.), în bunuri sau servicii, dacă există un câștig.

Cum se calculează câștigul?

Ca diferență favorabilă între suma investită inițial și suma obținută în final prin vânzarea criptomonedelor, mai precis diferența între prețul de vânzare și prețul de achiziție, luând în calcul și costurile directe aferente tranzacției. Cu alte cuvinte, dacă valoarea monedei reale, a bunului/serviciului primit este mai mare decât suma investită inițial în criptomonede, atunci există un câștig și, evident, se nasc obligații fiscale. „Având în vedere faptul că pierderile din astfel de tranzacții nu sunt reportabile de la un an la altul, nu există obligația de a le declara”, precizează autoarele.

Ce cotă de impozit pe venit se datorează?

10%, doar când diferența dintre prețul de achiziție și cel de vânzare (precum și costurile directe, dacă este cazul) este pozitivă.

Este impozabil întreg câștigul?

Pragul neimpozabil este de 200 lei/tranzacție, condiția fiind ca, într-un an, câștigul să nu depășească suma de 600 lei. „În cazul în care se înregistrează un câștig anual de peste 600 lei (de exemplu, 605 lei), întreaga sumă este impozabilă și nu doar suma care depășește respectivul prag”, atrag atenția Stela Andrei și Cristina Cristea.

Ce contribuții sociale se datorează?

Pentru anul 2022, contribuția de sănătate (CASS) se datorează pentru câștigurile care, în mod singular sau împreună cu alte tipuri de venituri într-un an, depășesc plafonul de 12 salarii minime pe țară. CASS de 10% se datorează la acest plafon, rezultând într-o sumă de plată de 3.060 lei pentru anul 2022. Totodată, autoarele atrag atenția asupra modificărilor fiscale privind plafoanele (și anume cele de 6, 12 sau 24 de salarii minime), la care se datorează CASS începând cu veniturile obținute în anul 2023, fiind raportabile în 2024, dar și în Declarația Unică estimativă care se va depune până pe 25 mai 2023.

Până când și cum se declară câștigurile?

Până la 25 mai, inclusiv, a anului următor celui în care au fost realizate veniturile, în baza Declarației Unice care poate fi depusă online (prin SPV sau e-guvernare utilizând semnătura electronică) sau fizic, prin poștă sau la ghișeu. Se recomandă deschiderea și utilizarea spațiului virtual privat de pe website-ul ANAF (SPV), pentru că este platforma care oferă mai multe servicii și metode eficiente de solicitare și obținere de documente fiscale.

Care este termenul de plată a obligațiilor fiscale datorate?

Până la data de 25 mai, inclusiv, a anului următor celui în care au fost realizate veniturile, similar termenului de depunere a Declarației Unice.

Există beneficii pentru plăți anticipate?

La acest moment, nu au fost prevăzute astfel de beneficii și este greu de crezut că vor apărea, cel puțin pentru veniturile din 2022.

Există sancțiuni pentru nedeclararea și neplata obligațiilor fiscale care decurg din astfel de tranzacții?

Sancțiuni similare oricăror altor venituri nedeclarate: amenzi, dobânzi, penalități, iar în cel mai rău caz și urmăriri penale.

Ce se întâmplă dacă se decide transformarea activității de tranzacționare a monedelor virtuale într-o activitate regulată?

Activitatea începe să capete un caracter economic și se transformă într-o activitate independentă, care poate să se deruleze sub diferite forme de organizare (PFA, SRL), fiecărei forme aplicându-i-se prevederi fiscale diferite (mod de calcul, raportare, taxe datorate).

Sunt oportune tranzacțiile cu criptomonede?

„Investițiile de orice tip vin la pachet nu doar cu oportunități, dar și cu riscuri și responsabilități – și de a câștiga, și de a pierde, în ambele cazuri fiind nevoie de o foarte bună înțelegere a tipului de investiție, a piețelor investiționale, a regimului activelor respective, precum și a regimului fiscal (…). Cu alte cuvinte, nu investiți în ceea ce nu cunoașteți foarte bine și optați pentru corectitudine și conformare fiscală”, sunt de părere Stela Andrei și Cristina Cristea. (C.Ș.)