Joi, 4 mai, Camera de Comerţ şi Industrie a Municipiului Bucureşti (CCIB) a organizat un nou eveniment din seria Business Breakfast la Palatul CCIB, cu tema „Ce înseamnă PNRR pentru digitalizarea IMM-urilor în 2023?”. Invitații speciali ai ediţiei, moderate de Iuliu Stocklosa, preşedintele Camerei bucureştene, au fost Ovidiu Cîmpean, secretar de stat în Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) și Marius Viorel Poșa, subsecretar de stat în Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării (MCID).

Evenimentul a reunit un număr mare de antreprenori, specialiști în domeniul digitalizării și consultanți în fonduri europene. Participanții au avut oportunitatea de a afla informații relevante legate de PNRR și digitalizarea IMM-urilor în România, inclusiv în sesiunea de întrebări și răspunsuri. Au fost abordate aspecte teoretice și practice privind condițiile pe care trebuie să le îndeplinească IMM-urile pentru a accesa această finanțare, cum pot adapta modelul lor de afaceri la realitățile digitale și ce activități și achiziții pot primi finanțate prin acest program, domeniile CAEN neeligibile și excepții, precum și așteptările legate de efectele acestor proiecte.

„Suntem încântați să anunțăm că România va beneficia de o alocație financiară semnificativă, de 1,88 mld. euro din PNRR, pentru digitalizarea țării noastre. Această sumă va sprijini IMM-urile din România să își îmbunătățească performanța și să se dezvolte într-un context din ce în ce mai digitalizat”, a declarat secretarul de stat Ovidiu Cîmpean. În continuare, reprezentantul MIPE a prezentat aspectele principale ale Ghidului aferent Instrumentului de Grant de până la 100 mii euro pe întreprindere pentru sprijinirea IMM-urilor în adoptarea tehnologiilor digitale. Valoarea totală alocată apelului  este de 347,5 mil. euro, din care 34,75 mil. euro pentru servicii și aplicații IT dedicate competențelor digitale și incluziunii digitale și 312,75 mil. euro dedicate digitalizării IMM-urilor. Proiectele pot fi depuse până la 30.06.2023, pentru regiunea București-Ilfov fiind alocate 25,93 mil euro.

În premieră, Ovidiu Cîmpean a anunțat o nouă oportunitate de finanțare dedicată sprijinirii antreprenorilor în dezvoltarea tehnologiilor avansate precum: inteligență artificială, date și cloud computing; blockchain; internetul obiectelor; securitatea cibernetică. Valoarea totală alocată pentru ajutorul de stat este de 150 mil. euro, din care 75 mil. euro pentru: industria alimentară, prelucrătoare, construcții, iar 75 mil. euro pentru: industria auto, transport și distribuție, servicii adresate populației, turism etc. Ghidul final este disponibil din data de 24 mai a.c., iar perioada de depunere a proiectelor este: 03.07 – 15.09.2023. Valoarea maximă eligibilă a unui proiect este de 500 mii euro pentru microîntreprinderi, 1,5 mil. euro pentru întreprinderi mici și 3 mil. euro pentru întreprinderi mijlocii.

„Invit mediul de business sa fie proactiv, să vina cu propuneri către autorități, în special când aceste ghiduri se află în dezbatere publică. Ne dorim ca IMM-urile să devină cât mai competitive, iar pentru aceasta trebuie să lucrăm împreună”, a declarat Marius Viorel Poșa, subsecretar de stat în MCID.

„Evenimentul a fost un succes și ne bucurăm că am putut aduce împreună atât de mulți antreprenori interesați să-și digitalizeze afacerile, alături de demnitari ai guvernului implicați în acest proces. Vom continua să organizăm astfel de evenimente, pentru a sprijini mediul de afaceri să se adapteze și să se dezvolte într-un context din ce în ce mai digitalizat”, a declarat președintele Iuliu Stocklosa.

Următoarea ediție a Business Breakfast la Palatul CCIB va fi dedicată legislației muncii. Ulterior, vor fi puse pe agenda evenimentului teme precum: dezvoltare și oportunități de finanțare, eficiența energetică, arbitrajul, comerțul electronic, internaționalizarea afacerilor, infrastructura, transporturile și logistica.

Gabriela DUMITRIU
gabriela.dumitriu@ccib.ro

Răspunzând invitației conducerii Camerei de Comerț și Industrie a Municipiului București (CCIB), E.S. Moayad Eldalie, ambasadorul Republicii Arabe Egipt în țara noastră, a efectuat, marți, 6 iunie, o primă vizită de lucru la Camera bucureșteană fiind însoțit de Marwa Sheir, consilier, adjunct al șefului misiunii diplomatice egiptene.

Salutând oaspeții, Iuliu Stocklosa președintele CCIB, a făcut o succintă prezentare a istoricului Camerei și Palatului CCIB, precum și a activităților desfășurate în folosul mediului de afaceri bucureștean.

„CCIB are o lungă și fructuoasă experiență în colaborarea cu parteneri din Egipt, existând 8 Memorandumuri de Înțelegere (MoU) semnate cu camere de comerț, federații economice, asociații de afaceri din această țară. În baza unui MoU semnat cu Asociația Oamenilor de Afaceri din Egipt (EBA) a fost creat Consiliul de Afaceri România – Egipt (CARE) în care cei doi parteneri asigură copreședinția și secretariatul”, a declarat președintele Stocklosa. În continuare, au fost amintite misiunea economică organizată de CCIB și rolul în pregătirea și desfășurarea Forumul de Afaceri cu peste 400 participanți organizat la Cairo (27.10.2021) în marja vizitei oficiale a președintelui României, Klaus Johannis, în Egipt, ultimele două întâlniri la Cairo și București la nivelul celor doi copreședinți în CARE, interesul firmelor bucureștene și în general al mediului de afaceri românesc pentru punerea în valoare a întregului potențial de colaborare existent în cele două țări.

E.S. Moayad Eldalie a apreciat canalele de cooperare existente, perspectivele acestora, anunțând că România a devenit cel mai mare furnizor de grâu pe piața egipteană și a informat că misiunea dipomatică pe care o conduce va asigura condițiile necesare pentru punerea în contact a instituțiilor și firmelor din cele două țări în vederea constiturii de legături durabile de colaborare comercial-economice, precum și în alte domenii.

S-a convenit ca în toamna acestui an CCIB să organizeze în parteneriat cu Ambasada Egiptului în țara noastră ”Ziua Oportunitților de Afaceri” (ZOA – Egipt) dedicată promovării colaborării comercial-economice între cele două țări.

În 2022, volumul schimburilor comerciale româno-egiptene au înregistrat un volum record de 1,3 miliarde USD (+8% comparativ cu 2021), datorat în special majorării importului din Egipt cu 69%, care a atins un volum record de 0,5 mld. USD. Exportul s-a redus cu 10% ajung la 0,8 mld. USD, nivelul record rămânând cel din 2021 (0,9 mld.USD). La 30 aprilie a.c. erau înregistrate în România 2.062 firme comerciale cu capital egiptean cu o valoare a capitalului total subscris de 43 mil. USD, Egiptul deținând locul 43 între țările investitoare în țara noastră.

Mircea TOADER
mircea.toader@ccib.ro

Vineri, 5 mai, la sediul Camerei de Comerţ si Industrie a Municipiului Bucureşti (CCIB) a avut loc o nouă întrevedere a președintelui Camerei bucureștene, Iuliu Stocklosa, cu E.S. Raja Jhinaoui Ben Ali, ambasadorul extraordinar și plenipotențiar al Republicii Tunisiene în România, însoțită de Marouane Ben Nasr, prim-secretar al Ambasadei.

În deschidere, Iuliu Stocklosa a felicitat pe șefa misiunii diplomatice tunisiene în țara noastră pentru implicarea sa constantă în promovarea și dezvoltarea relațiilor economice între cele două țări, volumul schimburilor comerciale înregistrând în ultimii doi ani volume record de peste jumatate miliard USD.

E.S. Raja Jhinaoui Ben Ali a subliniat bunele relații dezvoltate cu CCIB și a adresat o invitațe președintelui CCIB să participe, susținând o alocuțiune, la Conferința dedicată Zilei Africii, organizată la Universitatea Politehnică București în ziua de 25 mai 2023, cu participarea șefilor misiunilor diplomatice din țările africane acreditați în România,  a unor reprezentanți guvernamentali, ai mediului de afaceri și universitar.

Totodată, ambasadorul Republicii Tunisiene în România a anunțat organizarea, în parteneriat și la sediul Camerei de Comerț și Industrie a României (CCIR), a unui Forum de Afaceri România – Tunisia în ziua de 13 iunie 2023, dedicat aniversării a 60 de ani de la stabilirea relațiilor diplomatice dintre cele două țări. Invitând conducerea CCIB să participe la acest Forum la care să atragă cât mai multe firme și companii bucureștene interesate in promovarea relațiilor economice și comerciale bilaterale, ambasadorul Tunisiei a apreciat că CCIB ar putea semna cu acest prilej actualizarea acordului de colaborare cu Camera de Comerț și Industrie Tunis (al cărui conținut a fost deja stabilit).

Reamintind faptul că relațiile comercial-economice româno-tunisiene se încadrează în categoria celor prioritare pentru Camera bucureșteană, dovadă fiind și cele cinci acorduri de colaborare încheiate cu camere de comert regionale din această țară, Iuliu Stocklosa a confirmat participarea conducerii CCIB la cele două evenimente

În ultimii doi ani, schimburile comerciale româno-tunisiene au înregistrat niveluri record. Astfel, în anul 2022, valoarea schimburilor comerciale bilaterale a fost de 520 milioane USD (+1,2% față 2021), din care exportul a fost în valoare de 298 milioane USD (la nivelul anului anterior), iar importul, de 222 milioane USD (+3%). În 2022, Republica Tunisiană a fost al doilea partener comercial al țării noastre din Africa, după Maroc, a treia piață de desfacere a produselor românești, după Maroc și Algeria, și a doua țară de origine, după Maroc, pentru mărfurile intrate în România de pe continentul african.

Mircea TOADER
mircea.toader@ccib.ro

Marți, 30 mai, la sediul Camerei de Comerţ si Industrie a Municipiului Bucureşti (CCIB) a avut loc semnarea protocolului de colaborare între Camera bucureşteană şi Camera Auditorilor Financiari din Romania (CAFR).

Ca urmare a semnării acestui document de către președinții celor două instituții, Iuliu Stocklosa, respectiv, Adrian Popescu, cele două părţi vor coopera în vederea organizării în parteneriat de conferințe, seminarii, mese rotunde, în vederea promovării în rândul comunității de afaceri bucureștene a reglementărilor din domeniul auditului financiar și vor promova măsuri și acțiuni menite să contribuie la îmbunătățirea mediului de afaceri, la întărirea si credibilizarea activității entităților economice.

Totodată, părțile vor colabora pentru preluarea bunelor practici și a reglementărilor europene în domeniu, precum și pentru adaptarea și implementarea lor în România. De asemenea, potrivit prevederilor documentului amintit, echipele CCIB și CAFR vor lucra pentru dezvoltarea unor programe și activități cu implicații asupra comunității de afaceri bucureștene, inclusiv în ceea ce privește informarea mediului de business în privința rolului si importanței auditului financiar.

O primă temă comună identificată de către cei doi semnatari vizează provocările legate de sustenabilitate, în contextul în care România are la dispoziție 18 luni, de la emiterea Directivei CSRD de către Uniunea Europeană, pentru transpunerea legislației în domeniu. Ulterior, companiile, conform anumitor criterii, vor fi obligate să întocmească rapoarte de sustenabilitate. În context, s-a apreciat necesitatea abordării unor aspecte teoretice și practice legate de conformare, dar și de resursele ce urmează a fi mobilizate.

Semnarea protocolului de colaborare cu CAFR se înscrie în sfera preocupărilor constante ale Camerei bucureştene de a contribui la susținerea și îmbunătățirea calității mediului de afaceri. Conducerile celor două instituții și-au exprimat convingerea că, printr-o bună conlucrare, prevederile acordului vor fi rapid puse în aplicare, fiecare manifestându-şi întreaga disponibilitate de a contribui la o mai corectă şi eficientă informare a mediului de afaceri.

Cu o tradiţie de 155 de ani în reprezentarea mediului de afaceri şi în derularea de parteneriate cu autorităţile, CCIB se bucură de o largă recunoaştere în țară și străinătate. Camera bucureșteană conlucrează cu peste 100 de organizaţii similare de pe toate continentele și, pe plan intern, cu mai mult de 40 de organizaţii profesionale, patronale, instituţii ale mediului academic şi reprezentanţi ai comunităţii de afaceri. CCIB oferă membrilor săi, dar şi comunităţii de afaceri bucureştene o gamă largă de servicii de la promovarea personalizată a produselor şi serviciilor, eliberare de certificate de origine sau atestând situația de forță majoră, servicii de formare profesională, organizare de evenimente în Palatul CCIB şi până la servicii de arbitraj. Potrivit statutului Camerei bucureștene, membrii săi beneficiază de o serie de facilităţi.

Misiunea CAFR este de a construi pe o bază solidă, identitatea şi recunoaşterea publică a profesiei de auditor financiar din România, având ca obiectiv principal dezvoltarea susţinută a profesiei şi întărirea acesteia cu Standardele de Audit şi Codul privind conduita etică şi profesională în domeniul auditului financiar, prin asimilarea integrală a Standardelor Internaţionale şi a Codului de etică al IFAC, care să permită auditorilor financiari, membri ai CAFR să ofere servicii de audit financiar de o înaltă calitate, în interesul publicului, în general şi al comunităţii de afaceri, în special.

Cristina ȘERBĂNESCU
cristina.serbanescu@ccib.ro

Camera de Comerţ şi Industrie a Municipiului Bucureşti (CCIB), Ambasada Republicii Azerbaidjan în România, Agenția Română pentru Investiții și Comerț Exterior (ARICE) și Agenția de Promovare a Exportului și Investițiilor din Republica Azerbaidjan (AZPROMO) au organizat marți, 23 mai, Forumul de afaceri România- Azerbaidjan, manifestare ce a a avut loc în marja lucrărilor celei de a VII-a Sesiuni a Comisiei interguvernamentale româno-azere de colaborare comercial-economică și tehnico-științifică.

Principalele obiective ale evenimentului au vizat promovarea relaţiilor economice și comerciale bilaterale şi identificarea unor oportunităţi de afaceri şi investiţionale de către firmele participante. Forumul, moderat de președintele Camerei bucureștene, Iuliu Stocklosa, a fost onorat de prezența celor doi copreședinți ai Comisiei mixte, Virgil Popescu, ministrul energiei, și Sahil Babayev, ministrul muncii și protecției sociale a populației, precum și a E.S. dr. Huseyn N. Najafov, ambasadorul extraordinar și plenipotențiar al Republicii Azerbaidjan în România, și a E.S. Vasile Soare, ambasadorul extraordinar și plenipotențiar al României în Republica Azerbaijan. De asemenea, la sesiunea oficială a evenimentului au luat parte dr. Rareș Burlacu, președintele Agenției Române pentru Investiții și Comerț Exterior (ARICE), Yusif Abdullayev, directorul Agenției pentru Export și Investiții (AZPROMO) și Orkhan Mammadov, președinte al Consiliului de Conducere al Agenției pentru Dezvoltarea Întreprinderilor Mici și Mijlocii (KOBIA).

Din misiunea azeră organizată de AZPROMO, au făcut parte reprezentanţii a 12 companii ce activează în: industria metalurgică (feroasă și neferoasă), turism, comerț cu amănuntul și cu ridicata, distribuție, logistică, transport țiței și produse petroliere, sticlărie, construcții și reparații obiective de infrastructură rutieră și aeriană, proiectare, comunicații, instalații de încălzire și ventilație, industria ușoară, inclusiv țesături speciale, industria farmaceutică, construcție fațade. Evenimentul s-a bucurat de participarea unui număr semnificativ de reprezentanți ai mediului de afaceri din București, precum și din alte zone ale țării.

În sesiunea oficială a evenimentului, președintele Camerei bucureștene, Iuliu Stocklosa, a făcut o prezentare succintă a economiei româneşti, în structură şi dinamică, punctând potenţialul economic al Capitalei, oraş care concentrează aproape un sfert din firmele înregistrate în ţara noastră și contribuie cu circa 25% la formarea PIB în România. De asemenea, a vorbit oaspeţilor despre activitatea și serviciile CCIB, dar şi despre importanța pe care o acordă Camera bucureșteană promovării contactelor economice cu țările din afara Uniunii Europene, inclusiv cu cele din Caucaz și Asia Centrală, Republica Azerbaidjan încadrându-se printre prioritați.

În cadrul Forumului, înalții demnitari din România și Azerbaidjan au subliniat atenția acordată dezvoltării relațiilor diplomatice, economice, culturale și politice bilaterale și au punctat interesul celor două comunități de business pentru colaborarea în domeniul comercial, dar și în proiecte de cooperare reciproc avantajoase, îndeosebi în domeniile: energie, transport, logistică, industria farmaceutică, agricultură și industria produselor agro-alimentare, tehnologia informației, proiecte investiționale. Interesante oportunități de afaceri pentru întreprinzătorii români au rezultat din prezentarea Zonei Economic Libere Alat de către vicepreședintele acesteia, Asmayil Manafov, precum și a videoprezentării Reconstrucția regiunii Karabah.

Totodată, s-a apreciat importanța organizării unor astfel de evenimente pentru o mai bună cunoștere a celor două comunități de business, concretizată ulterior în diversificarea schimburilor comerciale (axate în prezent pe zona de țiței și gaze).

De asemenea, cu acest prilej, a avut loc semnarea Memorandumului de înțelegere (MoU) privind colaborare între ALRO SA Slatina (prin Marian Nastase, președinte, și Gheorghe Dobra, CEO), și AZERALUMINIU (prin Maksim Javadov, CEO).

Atât în timpul Forumului, cât și în convorbirile B2B au rezultat oportunități de afaceri care pot conduce la noi contacte și posibile contracte care să contribuie la internaționalizarea afacerilor firmelor românești interesate. În cazul în care reprezentanți ai mediului de afaceri din București, dar și din alte zone ale țării sunt interesați să-și internaționalizeze afacerile cu parteneri din Azerbaidjan sunt invitați să contacteze Serviciul Relații Internaționale al CCIB.

Cristina ȘERBĂNESCU
cristina.serbanescu@ccib.ro

Camera de Comerț și Industrie a Municipiului București (CCIB) este membru fondator al Federației Camerelor de Comerț Dunărene (DCCF), actul constitutiv fiind semnat la 23 septembrie 2019 la București, cu prilejul ultimei Adunări Generale a fostei Asociații a Camerelor de Comerț Dunărene (DCCA). În prezent, la activitățile DCCF mai participă, din țara noastră, Camerele de Comerț și Industrie Timiș și Arad.

Conform programului convenit, la 2 mai a.c., Palatul CCIB a găzduit Ședința Consiliului de Supraveghere al DCCF, organ de lucru al Federației, condus de prof. Ion Hohan, vicepreședinte al CCIB, din care mai fac parte câte un reprezentant al Camerelor de Comerț și Industrie din: Ruse (Bulgaria) și Pest County (Ungaria). La întâlnire au mai participat secretarul general al DCCF, Péter Lőrincze precum și consilierul președintelui Federației.

Temele discutate și aprobate cu prilejul Reuniunii au avut în vedere: amendarea Memorandumului de Înțelegere (MoU) dintre DCCF și Forumul AIC (al țărilor din Bazinul Mărilor Adriatică și Ionică), Proiectul MoU dintre DCCF și MFOI Advisory (instituție cu sediul în Budapesta care acordă asistență solicitanților din Ungaria și Europa Centrală și de Est pentru obținerea directă de fonduri UE), actualizarea listei membrilor, modalitățile de colaborare dintre DCCF și Eurochambers Bruxelles, alte probleme curente ale Federației.

Președintele CCIB, Iuliu Stocklosa, adresându-se participanților la întâlnire, a scos în evidență climatul favorabil de afaceri existent în țara noastră, cu unele trimiteri la Municipiul București, urmare rezultatelor economice înregistrate  în anul 2022, creștere economică față de anul anterior cu 4,7% în contextul în care media celor 27 state membre UE a fost de 3,6%, iar ponderea capitalei României în formarea PIB a fost de aproape 25%, majorarea volumului comerțului exterior românesc în aceeași perioadă cu 26%, din care exportul cu 23%, iar importul cu 28%, faptul că Bucureștiul deține o pondere de 20% din export și 32% din import, tendința de majorare menținându-se și în primele luni din anul curent. Totodată, a scos în evidență atractivitatea economiei românești pentru investiții străine directe, astfel că în anul 2022 acestea au atins un nivel record de 10,7 miliarde euro, cu 20% peste nivelul anului anterior și cu 1,5 miliarde euro superior volumului record anterior realizat în 2008.

În încheiere, președintele Stocklosa a rugat să se transmită Conducerilor DCCF și celorlalte camere membre ale Federației determinarea Camerei bucureștene de a participa activ la programele acesteia, menționând cu prioritate pe cele care promovează transportul de mărfuri pe Dunăre și combinarea acestuia cu  transportul maritim, adresând invitația celor interesați de a vizita Portul comercial Sulina care urmează să asigure transbordarea de pe nave maritime pe barje fluviale și invers, contribuind astfel la fluidizarea fluxului de mărfuri și evitarea staționării îndelungate a navelor pentru operațiuni de încărcare/descărcare.

Mircea TOADER
mircea.toader@ccib.ro

Președintele Camerei bucureștene, Iuliu Stocklosa, s-a întâlnit la Palatul CCIB cu reprezentanții Camerei de Comerț Bulgaria – România din Ruse (BRCCI), Petko Dimitrov, președintele Consiliului de Administrație, însoțit de Adrian Șipoș, manager pentru dezvoltarea afacerilor. La întâlnirea care a avut loc miercuri, 31 mai, au mai luat parte Gabriela Iftene, director executiv CCIB, și Gheorghe Ivan, președintele Camerei de Comerț Bilaterale România-Luxemburg (CCBRL).

Salutând vizita oaspeților, președintele CCIB a declarat: „Este o ocazie de a relua dialogul direct cu BRCCI, de care ne leagă Acordul de cooperare semnat în martie 2014, pentru a conveni programe diversificate care să prezinte interes atât pentru membrii celor două camere, cât și pentru mediul de afaceri din cele două țări vecine”. La rândul său, Petko Dimitrov a arătat că BRCCI, împreună cu membrii și partenerii, formează o platformă activă pentru schimbul de informații despre piață, contacte de afaceri și experiență, având ca obiectiv principal susținerea firmelor și companiilor din cele două țări pentru a realiza o creștere durabilă.

Camera de Comerț Bilaterală România-Luxemburg și-a exprimat interesul de a promova în rândul membrilor săi activitățile și programele comune ale CCIB și BRCCI în special pentru atragerea unor investitori potențiali interesați de această zonă.

În cursul convorbirilor a fost convenită intensificarea activităților menite să promoveze mărfurile și serviciile firmelor bucureștene, atât în zona Ruse, cât și în alte regiuni din Bulgaria, precum și organizarea de evenimente în spațiile CCIB, pentru prezentarea potențialului de cooperare al firmelor din țara vecină, membre ale BRCCI (forumuri de afaceri, mese rotunde, miniexpoziții etc).

La sfârșitul anului 2022, Bulgaria a fost al patrulea partener comercial al României (după Germania, Italia și Ungaria) cu un volum al schimburilor comerciale de 12,4 miliarde euro, în creștere cu 77,3% comparativ cu 2021. La export, Bulgaria a fost a cincea piață de destinație cu un volum de 3,6 miliarde euro (+22,1%) și o pondere de 3,9% din exportul total, iar la import, a treia piață de proveniență a mărfurilor intrate în țara noastră, cu un volum de 8,8 miliarde euro (+117,2%) și o pondere de 7,0% în importul românesc.

Mircea TOADER
mircea.toader@ccib.ro