După 14 ani, Camera de Comerț și Industrie a Municipiului București (CCIB) a reluat tradiția organizării etapei pe sector a Topului firmelor din Capitală, pentru a sărbători performanțele în afaceri ale companiilor din aceste unitatăți administrativ-teritoriale. Galele de înmânare a premiilor au avut loc în perioada septembrie – noiembrie în eleganta și rafinata Aulă Carol I din Palatul CCIB și au fost organizate cu sprijinul primăriilor de sector (cu excepția Topului firmelor din sectorul 2).

La evenimente au participat, alături de manageri ai celor mai performante companii din sectoarele Capitalei, reprezentanţi ai administraţiei centrale și locale, dar și ai unor organizaţii neguvernamentale. Printre personalitățile care au onorat invitaţia Camerei bucureştene s-au aflat: Clotilde Armand, primarul sectorului 1, Ciprian Ciucu, primarul sectorului 6, Elena Petrescu, viceprimar al sectorului 3, George Andrei Trocan, administratorul public al sectorului 4, Claudiu Ceti, consilier al primarului sectorului 5. Totodată, am avut plăcerea de a-i avea oaspeți pe Lucian-Ioan Rus, secretar de stat în Ministerului Economiei, Antreprenoriatului și Turismului, Gheorghe Dănuț Bogdan, secretar general adjunct în cadrul aceluiași minister, și pe Stelian Samson, directorul Direcției Promovarea Exportului din cadrul Agenției Române pentru Investiții și Comerț Exterior (ARICE).

Laureaţii topurilor au fost stabiliţi conform unei metodologii complexe și riguroase, aplicate unitar la nivelul sistemului cameral. În stabilirea clasamentelor finale au fost luaţi în calcul indicatori precum: cifra de afaceri netă, profitul din exploatare, rata profitului din exploatare, eficienţa utilizării resurselor umane și al capitalului angajat, calculaţi în baza a 16 elemente extrase din situaţiile financiare depuse de companii la Ministerul Finanţelor Publice şi la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului.

Cel mai mare număr de firme laureate a fost consemnat în sectorul 1 (4.012 firme), urmat de sectorul 2 (3.675 firme) și de sectorul 3 (3.529 firme). De precizat că la nivel de sector au fost premiate între 29,6% din firmele considerate eligibile (în sectorul 2) și 40% (în sectorul 5). În ceea ce priveşte structura pe domenii de activitate, cele mai multe companii laureate la nivel de sector activează în domeniul serviciilor, fiind urmate de firmele din domeniul comerţului şi de cele cu profil industrial. Cumulat, cele trei domenii concentrează între 79% și 81%, în funcție de sector. Ponderi mai reduse revin cercetării dezvoltării şi high-tech-ul, construcțiilor și turismului. Clasamentul domeniilor este închis de agricultură, silvicultură şi pescuit cu circa 1% din totalul laureaților.

Din punct de vedere economic, cel mai puternic sector din Capitală este sectorul 1, urmat de sectoarele 2 și 6. „Companiile laureate din sectorul 1 au realizat o cifră de afaceri cumulată de 341 miliarde lei (cca. 69 mld euro) și un profit din exploatare de 39 miliarde lei (adică cca. 8 mld euro), cifre care plasează acest sector pe prima poziție în competiția economică cu celelalte unități administrativ teritoriale din capitală – la distanță semnificativă de cel de al doilea clasat – și pe o poziție superioară foarte multor județe din țară”, a precizat Iuliu Stocklosa, președintele Camerei bucureștene, în deschiderea Galei.

Rata profitului din exploatare la nivel de sector variază între 8,6% (în sectorul 4) și 12,5% în sectorul 5. Procente superioare mediei pe Bucuresti (10,3%) se consemnează și în sectoarele 1 (11,5%) și 3 (12%). Dintre cele 823 de firme calificate anul acesta să primească trofee de excelență, pentru clasarea timp de cinci ani pe podium la nivel de Capitală, 28,2% sunt din sectorul 1, 21,4% din sectorul 2, 18,7% din sectorul 6, 14,4% din sectorul 3. Pe ultimele doua locuri se afla sectoarele 4 (cu 9%) si 5 (cu 8,3%). Pe lângă distincţiile acordate pentru rezultatele economice obţinute în anul 2022, în cadrul evenimentului au fost decernate premii speciale Primăriilor sectoarelor 1, 3, 4, 5 și 6, Agenției Române pentru Investiții și Comerț Exterior și unor companii din diverse domenii de activitate.

Cristina ȘERBĂNESCU
cristina.serbanescu@ccib.ro

La jumătatea lunii noiembrie, la invitația președintelui Camerei bucureștene, Iuliu Stocklosa, E.S. Ihor Prokopchuk, ambasadorul extraordinar și plenipotențiar al Ucrainei în țara noastră, a efectuat o primă vizită de lucru la Camera de Comerț și Industrie a Municipiului București (CCIB), fiind însoțit de Anna Honcharova, secretar I, coordonatoarea Secției economice și de Oleg Balika, secretar II cu probleme comercial-economice. La întâlnirea cu diplomații ucrainieni din partea CCIB a mai participat Gabriela Iftene, director executiv.

Salutând prezența Șefului misiunii diplomatice din țara vecină și a colegilor săi la Palatul CCIB, Iuliu Stocklosa a dat asigurări că întregul colectiv al Camerei bucureștene, cât și membrii acesteia sunt solidari cu poporul ucrainean afectat în aceaste momente dificile de acțiunile militare ale armatei ruse pe teritoriul țării vecine. În continuare, președintele Stocklosa a făcut o succintă prezentare a istoricului Camerei și Palatului CCIB, precum și a activităților desfășurate în folosul mediului de afaceri bucureștean.

”Ucraina este un important partener comercial și economic al țării noastre cu un potențial deosebit de cooperare economică, existând o tradiție în relațiile cu România. Faptul că în această perioadă dificilă pentru economia țării vecine, schimburile comerciale bilaterale sunt pe un trend ascendent atingând valori record, demonstrează disponibilitatea mediului de afaceri românesc, implicit și a celui din București, de a colabora cu firmele ucrainene care sunt în funcțiune, atât prin preluarea de mărfuri care anterior se desfăceau pe alte piețe, cât și prin asigurarea cu produsele necesare pieței din Ucraina. Vom furniza informațiile primite, inclusiv de Ambasada Ucrainei, membrilor nostri, în general mediului de afaceri din capitală, pentru pregătirea participării la programele de reconstrucție a țării vecine”, a declarat președintele Camerei bucureștene.

În cadrul întâlnirii a fost prezentată modalitatea propusă de CCIB în sprijinul livrărilor de produse ucrainene la export, în special cereale și ulei alimentar, folosind transportul fluvial/maritim cu barje pe Dunăre și nave maritime din ”Portul Comercial Sulina-S.A.”, al cărui președinte al Consiliului de Administrație este Iuliu Stocklosa. Această activitate ar putea deveni operațională încă în cursul acestui an.

E.S. Ihor Prokopchuk a apreciat bunele relații ale CCIB cu Secția economică a Ambasadei Ucrainei la București, asigurând de tot sprijinul său pentru continuarea unui dialog constuctiv pe linia consolidării și dezvoltării cooperării economice dintre firmele bucureștene și cele din Ucraina. În context, a promis susținerea sa pentru semnarea unui nou Acord de cooperare între CCIB și Camera de Comerț și Industrie din Kiev, convenit în principiu între părți. Totodată, a invitat firmele și companiile bucureștene să participe la procesul de privatizare în curs de desfășurare, prezentând ultimul Program al Fondului Propietății de Stat din Ucraina și a transmis spre examinare o listă cu nevoi umanitare pentru sectorul educațional al Ucrainei (calculatoare, laptopuri, tablete chiar si folosite, în special pentru asigurarea accesului tinerilor din zonele defavorizate la procesul de educație la distanță).

În finalul întâlnirii s-a făcut o vizită a spațiilor destinate evenimentelor promoționale din cadru Palatului CCIB care ar putea fi folosite de Ambasada Ucrainei și firmele ucrainene, lansându-se și propunerea organizării în prima parte a anului viitor a Zilei Oportunităților de Afaceri (ZOA-Ucraina), dedicată promovării colaborării comercial-economice între cele două țări.

În anul 2022, volumul comerțului bilateral a fost unul record de 3,9 miliarde USD (+61,6% față de 2021), din care exportul 1,6 mld. USD (+90,6%), iar importul 2,3 mld. USD (+46,2%). Trendul ascendent a continuat și în primele 8 luni ale acestui an, la 31 august volumul schimburilor comerciale înregistrând 3 mld. USD (+41,4% comparativ cu perioada similară din 2022), din care exportul 1,9 miliarde USD, iar importul 1,1 miliarde USD. La 30 sepembrie a.c erau înregistrate în țara noastră 1.947 societăți cu capital ucrainean, totalul investițiilor firmelor din această țară fiind de 114,7 milioane USD, reprezentând 0,18% din capitalul străin, plasând Ucraina pe locul 32 în topul țărilor investitoare în România.

Mircea TOADER
mircea.toader@ccib.ro

La finalul lunii octombrie, Palatul CCIB a găzduit seminarul economic organizat de Camera de Comerț și Industrie a Municipiului București (CCIB), împreună cu Biroul de Promovare Comercial Economică (BPCE) Seoul, în marja vizitei în România a delegației asociației coreene KOTRI (Korea Trade Intelligence), formată din 10 persoane, condusă de președintele Kwang–Hee Hong și însoțită de Sorin Toader, ministru consilier la Ambasada țării noastre din Republica Coreea.

Evenimentul a fost onorat de participarea: președintelui Agenției Române pentru Investiții și Comerț Exterior (ARICE), dr. Rareș-Ștefan Burlacu; președintelui Asociației Naționale a Industriilor de Morărit și Panificație (ANAMOB), Viorel Marin, a directorului general al Asociației pentru Tehnologia Informației și Comunicații, Florin Vrejoiu, a numeroși reprezentanți ai mediului de afaceri, antreprenori și investitori.

Mulțumind președintelui KOTRI și BPCE Seoul pentru includerea vizitei la CCIB în programul misiunii economice din Republica Coreea în țara noastră, președintele CCIB, Iuliu Stocklosa, a făcut o prezentare succintă a economiei Capitalei, în structură şi dinamică, și a vorbit despre strategia de relaţii externe a Camerei bucureştene, subliniind orientarea către dezvoltarea relațiilor economice și comerciale cu țările din afara spațiului comunitar. În acest context, președintele CCIB a declarat: ”Relațiile de cooperare cu Republica Coreea constituie o componentă importantă în preocupările Camerei bucureștene, având la bază existența de 15 ani a parteneriatul strategic între  țările noastre, precum și interesul mediului de afaceri local, inclusiv al membrilor noștrii, de a fi cât mai activi și prezenți pe această piață, de a avea acces la tehnologiile avansate folosite în diversele domenii, în cadrul unor angajamente de cooperare economică, inclusiv prin atragerea de investiții ale companiilor și firmelor sud-coreene în România și implicit în București”.

În alocuțiuea sa dr. Rareș-Ștefan Burlacu, președintele ARICE, a prezentat stadiul relațiilor comercial-economice dintre România și Republica Coreea și a perspectivelor acestora. A precizat că Republica Coreea este unul dintre principalii parteneri comerciali ai țării noastre între statele din Asia (a treia țară de destinație la export și a doua de origine la import), iar acțiunile de cooperare antamate în ultimul an cu prilejul întâlnirilor la nivelul primilor miniștri, ai conducătorilor ministerelor economice din cele două țări oferă perspective de transformare a acestora în noi și valoroase contracte reciproc avantajoase pentru companiile din cele două țări. ARICE va sprijini permanent dezvoltarea relațiilor economice bilaterale, atât din central, cât și prin reprezentanța sa – BPCE Seoul.

Președintele KOTRI, dr. Kwang-Hee Hong a prezentat delegația care îl însoțește, membrii acesteia fiind interesați în identificarea unor oportunități de afaceri, în primul rând importuri, din domeniile: metalurgic, auto, IT&C, textile și confecții, cereale, produse alimentare și vinuri, precum și de exportul unor produse cosmetice coreene bine cunoscute pe plan international. Un alt domeniu de interes este cooperarea în domeniul turismului, președintele KOTRI exprimându-și intenția de se implica în promovarea României ca destinație turistică în rândul coreenilor. Totodată, dr. Kwang-Hee Hong, care este și propietar al companiei New Korea Trading Corporation, a anunțat demararea proiectului înființării unei Asociații bilaterale de afaceri româno-coreene, lansarea acesteia fiind preconizată pentru finele acestui an, după primirea tuturor avizelor de la autoritățile coreene. Președintele KOTRI va asigura sediul Asociației și va pune la dispoziția membrilor o sală în care se va organiza o expoziție permanentă de produse românești.

Deschiderea oficială a fost urmată de o sesiune B2B în care participanții români la eveniment au intrat în contact direct cu membrii misiunii economice KOTRI, făcându-se schimb de informații, propuneri comerciale și de cooperare economică. În marja Seminarului, Iuliu Stocklosa și dr. Kwang–Hee Hong au semnat un MoU (Memorandum of Understanding) privind colaborarea între CCIB și KOTRI. S-a convenit ca în prima parte a trimestrului II 2024, o misiune economică organizată de CCIB să se deplaseze în R. Coreea la invitația conducerii KOTRI.

La sfârșitul lunii august 2023, volumul schimburilor comerciale bilaterale a fost de de 855 milioane USD, cu 2% peste nivelul perioadei similare din 2022. La export, R. Coreea a fost a 12-a piață de destinație extracomunitară și a 3-a din Asia (după Japonia și China), cu un volum de 405 milioane USD (+30,4%) și o pondere de 2,2% din exportul în afara UE, iar la import a 11-a piață de proveniență a mărfurilor intrate în țara noastră din spațiul non-UE (a doua din Asia, după China), cu un volum de 450 milioane USD (-14,8%) și o pondere de 1,9% în importul românesc necomunitar. La 30 septembrie 2023 în România erau înregistrate 287 firme cu capital sud-corean, cu un capital investit de 123,6 milioane USD (locul 30 în clasamentul țărilor investitoare în România).

Mircea TOADER
mircea.toader@ccib.ro

La jumătatea lunii noiembrie, Camera de Comerţ şi Industrie a Municipiului Bucureşti (CCIB) a organizat un nou eveniment din seria Business Breakfast la Palatul CCIB, cu tema „Cum aplici în compania ta noile măsuri fiscale prevăzute în Legea 296/2023”.

Invitatul special al ediției moderate de Iuliu Stocklosa, președintele Camerei bucureștene, a fost Dan Manolescu, președintele Camerei Consultanților Fiscali (CCF), care a discutat cu antreprenorii, managerii și directorii economici prezenţi despre principalele modificări din domeniul financiar-fiscal și despre impactul acestora asupra comunității de business.

Timp de două ore, au fost abordate aspecte teoretice și practice privind: noul impozit minim pe cifra de afaceri modificată fiscal și mecanismul de aplicare al acestuia în cazul companiilor care depășesc plafonul stabilit în L296/2023, al instituțiilor de credit și firmelor din domeniul extracției de petrol și gaze, modificările aduse regimului de impozitare a veniturilor microîntreprinderilor și a celui de impozitare a veniturilor salariale pentru angajații din: tehnologia informației, construcții, agricultură și industria agro-alimentară, creșterea cotelor taxei pe valoare adăugată, sistemele e-factura, e-transport, SAF-T și foarte recentul e-sigiliu.

Potrivit președintelui Camerei bucureștene, ar trebui acordată o atenție deosebită eliminării blocajelor financiare în economie. În context, Iuliu Stocklosa a apreciat ca fiind absolut necesară reglementarea compensării datoriilor pe care statul le are la firmele private, pentru lucrări și servicii executate, cu sumele pe care aceleași firme le au de plată către buget.

În opinia președintelui CCF, Legea 296/2023 introduce niște concepte noi, care fragmentează mediul economic, pe domenii și pe niveluri de cifră de afaceri. De asemenea, Dan Manolescu a atras atenția că noul impozit minim pe cifra de afaceri modificată fiscal va crea probleme în industriile cu marje reduse de profit (distribuție, automotive etc), dar și la importatori (în special în domeniul medicamentelor), fără a fi rezolvată problema efectului în inflație. „Vorbim despre un mecanism complex, greu de urmărit și este posibil ca nota de plată să o plătească cetățeanul, prin inflație”, a punctat președintele CCF.

Acesta a apreciat că este de așteptat ca legislația fiscală aplicabilă microîntreprinderilor să se înăsprească în anii următori. De asemenea, Dan Manolescu consideră că: „prin implementarea sistemelor e-factura, e-transport, e-sigiliu și prin generalizarea sistemului de raportare SAF-T, teoretic ar trebui să nu mai existe probleme în domeniul evaziunii fiscale și al colectării impozitelor și taxelor”.

Cristina ȘERBĂNESCU
cristina.serbanescu@ccib.ro

În prima decadă a lunii noiembrie, Palatul CCIB a găzduit întâlnirea conducerii Camerei bucureștene – Iuliu Stocklosa, președinte, și Gabriela Iftene, director executiv – cu misiunea comercială organizată de Camera de Comerț din Konya (KCC), formată din 27 persoane, antreprenori din mai multe sectoare economice (construcții de mașini, componente auto, echipamente agricole, materiale de construcții, încălțăminte etc), condusă de Selçuk Öztürk, președintele KCC.

La invitația conducerii CCIB, la întâlnire au mai participat: Ufuk Tandoģan, președinte TIAD (Asociația Oamenilor de Afaceri Turci din România), Güven Güngőr, reprezentant din România în Consiliul Mondial de Afaceri Turc (DTiK), și Dan Sicoe, consilier la Agenția Română pentru Investiții și Comerț Exterior (ARICE).

Mulțumind președintelui KCC pentru începerea programului misiunii comerciale din Konya în țara noastră cu vizita și întâlnirea de la CCIB, Iuliu Stocklosa a făcut o prezentare succintă a economiei Capitalei și a vorbit despre strategia de relaţii externe a Camerei bucureştene, subliniind orientarea către dezvoltarea relațiilor economice și comerciale cu țările din afara spațiului comunitar. În acest context, președintele CCIB a declarant: „Relațiile de cooperare comercial-economică cu Turcia constituie o preocupare prioritară pentru Camera bucureșteană. Acordul privind colaborarea comercial-economică dintre CCIB și KCC, care va fi semnat astazi de către cei doi președinți, se va adăuga celor 7 acorduri de cooperare încheiate anterior cu camerele de comerț din Istanbul, Ankara, Trabzon, Gaziantep, Iskenderun și cu camerele de industrie din Eskishehir și Ankara. Acest cadru al relațiilor internaționale bilaterale cu sistemul cameral din Turcia va fi actualizat în viitorul apropiat printr-un nou acord cu Camera de Comerț din Istanbul”.

„Ca mărime, Camera de Comerț din Konya este a opta din sistemul cameral din Turcia, având 26 mii membri activi, un centru expozițional și chiar o Universitate”, a precizat Selçuk Öztürk. „Aflată într-o zonă propice dezvoltării agriculturii și procesării produselor rezultate, regiunea Konya deține primul loc la nivel național în ce privește producția de zahăr și făină. Exportul realizat de firmele locale s-a majorat de la 0,9 miliarde USD în 2021 la 4 miliarde USD în 2022. Deși România se află printre țările partenere pentru firmele din Konya, prin actuala misiune comercială, susținută de guvernul turc prin Ministerul Comerțului, se dorește o cunoaștere mai bună a pieței românești, lărgirea bazei de contacte și contracte în rândul mediului de afaceri românesc”, a adugat președintele KCC.

În intervențiile lor, Güven Güngőr și Ufuk Tandoģan au prezentat rolul activ al oamenilor de afaceri turci și al firmelor acestora înregistrate în țara noastră, atât în dezvoltarea economiei românești, cât și la creșterea schimburilor comerciale româno-turce, care vor  depăși 11 miliarde USD în acest an.

În marja întâlnirii președinții celor două organizații, Iuliu Stocklosa și Selçuk Öztürk, au semnat un MoU (Memorandum of Understanding) privind colaborarea între CCIB și KCC. Totodată, s-a convenit ca în cursul anului 2024, o misiune economică organizată de CCIB să se deplaseze la Konya, la invitația conducerii conducerii Camerei de Comerț .

La sfârșitul lunii august 2023, Turcia a fost primul partener comercial al României între statele nemembre UE, cu un volum al schimburilor comerciale de 6,7 miliarde USD (+5,5% comparativ cu perioada similară din 2022). La export, Turcia a fost prima piață de destinație extracomunitară, cu un volum de 2,2 miliarde USD (+10,4%), iar la import a doua piață de origine a mărfurilor intrate în țara noastră din spațiul non-UE (după China), cu un volum de 4,5 miliarde USD (+3,2%).

La 30 septembrie 2023 erau înregistrate în România 18.211 firme cu capital turcesc (locul 3 după Italia și Germania), cu un capital investit de 1,03 miliarde USD (locul 14 în topul țărilor investitoare în România).

Mircea TOADER
mircea.toader@ccib.ro

În a doua decadă a lunii octombrie, la sediul Camerei de Comerţ si Industrie a Municipiului Bucureşti (CCIB) a avut loc semnarea protocolului de colaborare între Camera bucureşteană şi Camera Consultanților Fiscali (CCF). Ca urmare a semnării acestui document de către președinții celor două instituții, Iuliu Stocklosa, respectiv, Dan Manolescu, cele două părţi vor coopera în vederea organizării în parteneriat de conferințe, seminarii, mese rotunde, în scopul promovării în rândul comunității de afaceri a reglementărilor din domeniul consultanței fiscale și vor promova măsuri și acțiuni menite să contribuie la îmbunătățirea mediului de afaceri, la întărirea si credibilizarea activității entităților economice.

Totodată, părțile vor colabora pentru intensificarea informării mediului de afaceri în privința rolului și importanței consultanței fiscale în slujba interesului public, pentru sporirea încrederii guvernanței corporative, a finanțatorilor, creditorilor și a partenerilor comerciali în legătură cu realitatea asupra gestionării financiare a entităților economice de către management.

Semnarea protocolului de colaborare cu CCF se înscrie în sfera preocupărilor constante ale Camerei bucureştene de a contribui la susținerea și îmbunătățirea calității mediului de afaceri. Conducerile celor două instituții și-au exprimat convingerea că, printr-o bună conlucrare, prevederile acordului vor fi rapid puse în aplicare, fiecare manifestându-şi întreaga disponibilitate de a contribui la o mai corectă şi eficientă informare a mediului de afaceri.

Cu o tradiţie de 155 de ani în reprezentarea mediului de afaceri şi în derularea de parteneriate cu autorităţile, CCIB se bucură de o largă recunoaştere în țară și străinătate. Camera bucureșteană conlucrează cu peste 100 de organizaţii similare de pe toate continentele și, pe plan intern, cu mai mult de 40 de organizaţii profesionale, patronale, instituţii ale mediului academic şi reprezentanţi ai comunităţii de afaceri. CCIB oferă membrilor săi, dar şi comunităţii de afaceri bucureştene o gamă largă de servicii de la promovarea personalizată a produselor şi serviciilor, eliberare de certificate de origine sau atestând situația de forță majoră, servicii de formare profesională, organizare de evenimente în Palatul CCIB şi până la servicii de arbitraj. Potrivit statutului Camerei bucureștene, membrii săi beneficiază de o serie de facilităţi.

Camera Consultaţilor Fiscali este autoritatea competentă care reglementează, organizează, coordonează și autorizează activitatea de consultanță fiscală în România, asigură accesul la profesia de consultant fiscal și apară interesele legitime ale membrilor săi, potrivit legii. Camera Consultaţilor Fiscali este constituită din consultanţi fiscali, consultanți fiscali asistenți care au dobândit această calitate, precum și societățile de consultanță fiscală, autorizate de Cameră, în condițiile prevăzute de O.G. nr. 71/2001, privind organizarea și exercitarea activității de consultanță fiscală, cu modificările și completările ulterioare.

Gabriela DUMITRIU
gabriela.dumitriu@ccib.ro