Definind camerele de comerț, art. 1 din Legea nr. 335 din 2007 a Camerelor de Comerț din România arată că acestea sunt organizații autonome, neguvernamentale, apolitice, fară scop patrimonial, de utilitate publică, cu personalitate juridică, create cu scopul de a reprezenta, apăra și susține interesele membrilor lor și ale comunității de afaceri, în raport cu autoritățile publice și cu organismele din țară și străinătate.

Analizând definiția, observăm că acestea sunt organizații care însumează interesele colective ale mediului de afaceri pe care le promovează la nivelul administrației locale, dar și în mediul guvernamental, cu scopul de crea un mediu de afaceri competitiv, care să se reflecte în actul de comerț și în rezultatele acestuia.

Camerele de comerț sunt de utilitate publică, adică sunt de interes național, chiar dacă acestea reprezintă doar interesele mediului de afaceri, deoarece importanța rezultatelor mediului de afaceri este esențială pentru promovarea și finanțarea valorilor democratice, iar actul de comerț este esența democrației, prin care fiecare ne alegem locul în societate și ne manifestăm creativ, contribuind la evoluția comunității în care trăim.

Pentru atingerea scopului pentru care au fost constituite, camerele de comerț trebuie, în primul rând, să dețină accesul la pârghiile legislative prin care să se facă auzite în raport de autoritățile publice, pentru ca acestea să adopte cadrul normativ care să conducă la un mediu de afaceri favorabil dezvoltării.

Pentru ca actele și faptele de comerț să producă efectele dorite, și anume să contribuie la dezvoltarea societății, este necesar ca organizațiile camerale să aibă dreptul de a lua cuvântul acolo unde se stabilesc drepturile și limitele acestora, precum și obligațiile corelative ale acestor drepturi, iar cuvântul o dată auzit să oblige la analiză și implementare, dacă manifestarea de voință nu contravine cu alte interese generale și de interes public.

În societatea modernă constituirea de drepturi și obligații prin procedura de legiferare reprezintă pârghia statală cea mai importantă, deoarece este pârghia prin care entitatea abstractă, statul, canalizează și direcționează interesele naționale, constatând corect rolul tuturor în organismul statal.

Un mediu de afaceri sănătos, întemeiat pe concurență loială, pe egalitate de drepturi între comercianți, este un mediu care aduce resurse financiare la stat, prin crearea de locuri de muncă, creșterea puterii de cumpărare, susținerea obiectivelor sociale de bază și nu numai; vorbim aici și despre: educație, cercetare, inovare, progres cultural, recunoașterea internațională a țării etc.

La art. 4 din Legea nr. 335/2007 se arată care sunt atribuțiile principale ale camerelor de comerț, dintre care enumerăm: sprijinirea autorităților administrației publice locale în scopul dezvoltării economico-sociale a zonei, reprezentarea și apărarea intereselor comunității de afaceri în raport cu autoritățile române și cu organizații similare din strainătate etc.

Din lecturarea completă a legii de organizare, observăm că autoritățile care sunt chemate să capteze voința comunității de afaceri, proiectată de camerele de comerț, conform cadrului normativ de organizare și funcționare, nu au nicio obligație de a reacționa concret la manifestările prerogativelor camerelor de comerț, lipsind astfel de eficiență orice initiativă a acestor organizații și contribuind la scăderea interesului oamenilor de afaceri pentru a se alătura, în calitate de membri, acestora.

În acest context, ne întrebăm cum ar putea camerele de comerț să reprezinte comunitatea de afaceri, dacă organismele care ar putea fi chemate la masa tratativelor nu au nicio obligație de a asculta, de a reacționa sau de a adopta vreo reacție statală capabilă să preia voința argumentată a mediului de afaceri reprezentat de camerele de comerț?

Există soluții și anume revigorarea sistemului cameral prin reformarea din temelii a legii de organizare și funcționare, impunându-se printre altele prezența activă și obligatorie a reprezentanților CCI la nivelul Legislativului, Executivului și al administrației publice locale. O soluție poate fi constituirea pe lângă aceste foruri a unor comisii camerale.

Așa cum am indicat mai sus, pentru a produce efecte, orice inițiativă camerală trebuie să fie auzită și trebuie să fie exprimată în contextul organizat și legiferat în care acest lucru contează, iar destinatarii prezenți sunt interesați legislativ sau obligați să reflecte legislativ statal rezultatul manifestării de voință al camerelor de comerț, exercitat în interesul mediului de afaceri.

Considerăm că pentru realizarea scopului constituirii camerelor de comerț, trebuie ca legea de organizare și funcționare a acestora, pe lângă prerogativele legiferate deja existente, să conțină minimum urmatoarele prerogative sau posibilități de manifestare în raport de organismele în fața cărora reprezintă mediul de afaceri:

1. Obligativitatea creării unui spațiu virtual online, susținut de programe publice, care să asigure transmiterea informațiilor referitoare la aspectele cu care se confruntă agentul economic în actul de comerț. În acest sens, se impune modificarea legii de organizare a camerelor de comerț, care, la capitolul venituri, să permită statului să finanteze aceste spații virtuale online care să permită comunicarea informațiilor din partea comercianților și ulterior stocarea și analiza acestor informații, atât în interesul acestora, dar și în interes public, prin creșterea numărului actelor de comerț.
2. Dreptul reprezentanților Camerelor de Comerț de a lua cuvântul în plenul Parlamentului și de a putea, argumentat, influența actul de legiferare în interesul public al comunității de afaceri.
3. Obligativitatea prezentării unor puncte de vedere din partea camerelor de comerț cu privire la proiectele de lege care au legatură cu actul de comerț, puncte de vedere care să poată să reprezinte baze pentru dezbaterea și modificarea actului normativ, înainte de adoptare.
4. Prezentarea unor puncte de vedere de modificare a actelor normative în vigoare, generate de nevoia de actualizare a actului de comerț sau de căderea în desuetudine a textul legal actual.
5. Obligativitatea invitării permanente a unei comisii din partea camerelor de comerț la dezbaterile parlamentare, ședințele de guvern, ședințele de consiliu ale autorităților locale și conferirea dreptului de a prezenta puncte de vedere cu caracter orientativ în cadrul acestor dezbateri.

În contextul în care pandemia ne-a obligat pe toți să ne resetăm modul de a gândi, să ne flexibilizăm și să ne eficientizăm activitatea, acesta poate fi un excelent moment și pentru reformarea cadrului legislativ după care funcționează camerele de comerț, pentru ca acesta să dețină pârghiile necesare promovării și dezvoltării pe baza democratice a mediului de afaceri.

av. Cătălin MIHALACHE
catalin.mihalache@ccib.ro

În contextul dificultăților economice și financiare cauzate de pandemia COVID–19, Guvernul României a adoptat Ordonanța de Urgență nr. 153/2020 privind unele măsuri fiscale de stimulare a menținerii/creșterii capitalurilor proprii, precum și pentru completarea unor acte normative (denumită în cele ce urmează „OUG nr. 153/2020”), publicată în Monitorul Oficial nr. 817/04.09.2020.

Astfel, potrivit Buletinului fiscal realizat de specialiștii de la Țuca Zbârcea și Asociații Consultanță Fiscală, contribuabilii care înregistrează capitaluri proprii pozitive și cei ce își majorează capitalurile proprii vor beneficia de reduceri la plata: impozitului de profit, impozitului pe veniturile microîntreprinderilor și a celui specific pentru anumite activități, dacă îndeplinesc anumite condiții, după cum urmează:

• O reducere de 2% a impozitului datorat, în cazul în care capitalul propriu contabil, prezentat în situațiile financiare anuale, respectiv în raportările contabile anuale pentru sediile permanente ale persoanelor juridice rezidente în state aparținând Spațiului Economic European, este pozitiv în anul pentru care datorează impozitul.
• Reduceri graduale suplimentare dacă, în plus de înregistrarea unui capital propriu pozitiv, contribuabilii înregistrează și o creștere anuală a capitalului propriu al anului pentru care datorează impozitul față de capitalul propriu înregistrat în anul precedent, după cum urmează:
  – 5% reducere pentru o creștere a capitalului propriu de până la 5%;
  – 6% reducere pentru o creștere a capitalului propriu cuprinsă între 5% și 10%;
  – 7% reducere pentru o creștere a capitalului propriu cuprinsă între 10% și 15%;
  – 8% reducere pentru o creștere a capitalului propriu cuprinsă între 15% și 20%;
  – 9% reducere pentru o creștere a capitalului propriu cuprinsă între 20% și 25%;
  – 10% reducere pentru o creștere a capitalului propriu de peste 25%.

• O reducere de 3%, aplicabilă începând cu anul 2022 dacă se înregistrează o creștere a capitalului propriu peste un anumit procent față de nivelul din anul 2020 (5% în 2022, 10% în 2023, 15% în 2024 și 20% în 2025) și se îndeplinește concomitent condiția prevăzută la primul punct (capital propriu pozitiv).

În toate situațiile, pentru a beneficia de oricare dintre reducerile menționate mai sus, capitalul propriu contabil trebuie să îndeplinească concomitent și condiția de a fi la nivelul unei valori de cel puțin jumătate din capitalul social subscris.

Procentele de reducere a impozitelor menționate mai sus se cumulează, dacă sunt îndeplinite concomitent mai multe dintre condițiile enumerate.

Pentru a putea fi acordate aceste reduceri, termenele limită pentru declararea/plata impozitului pe profit/ se amână până la data 25 iunie a anului următor, iar pentru contribuabilii care au un an fiscal diferit față de anul calendaristic, până la data de 25 a celei de-a șasea luni inclusiv de la închiderea anului fiscal modificat. De asemenea, se amână până la data 25 iunie a anului următor termenul pentru depunerea declarației aferente trimestrului IV și plata impozitului aferent acestui trimestru pentru plătitorii de impozit pe veniturile microîntreprinderilor și termenul pentru depunerea declarației aferente semestrului II și plata impozitului aferent acestui semestru pentru plătitorii de impozit specific unor activități.

Potrivit sursei citate, aceste prevederi intră în vigoare începând cu data de 1 ianuarie 2021 și se aplică pentru perioada 2021-2025.

Specialiștii Țuca Zbârcea și Asociații Consultanță Fiscală informează că prin același act normativ au fost aduse o serie de modificări OUG nr. 33/2020, prin care clarifică anumite aspecte legate de aplicarea bonificațiilor trimestriale la plata impozitului pe profit și a impozitului pe veniturile microîntreprinderilor. Astfel, pentru definitivarea impozitului pe profit aferent anului fiscal prin declarația anuală privind impozitul pe profit, bonificația aplicată se scade din valoarea impozitului pe profit aferent anului fiscal, iar în cazul în care bonificația depășește valoarea impozitului pe profit aferent anului fiscal, suma aferentă bonificației care se ia în calcul este la nivelul valorii impozitului respectiv.

Se clarifică, de asemenea, faptul că, în cazul contribuabililor cu anul fiscal modificat, care aplică sistemul trimestrial de declarare și plată a impozitului pe profit, se aplică bonificația și pentru ultimul trimestru. În acest sens, diferența de impozit pe profit datorat determinată la definitivarea impozitului pe profit aferent anului fiscal se consideră impozit pe profit datorat aferent ultimului trimestru. Prevederile se aplică și pentru diferența de impozit pe profit datorat, determinată la definitivarea impozitului pe profit aferent anului fiscal, dacă aceasta este plătită până la termenul scadent cuprins în perioada 26 decembrie 2020 – 25 februarie 2021, inclusiv. În situația în care acești contribuabili au depus declarația privind impozitul pe profit fără aplicarea bonificaţiilor pot beneficia de acestea prin depunerea unei declarații rectificative.

Același act normativ precizează că bonificația se acordă și pentru impozitul pe profit datorat trimestrial/plata anticipată trimestrială, care se stinge cu impozitul pe profit de recuperat din anii fiscali precedenți.

Instrucțiuni de utilizare a aplicației informatice Sistemul informatic de asigurare a trasabilității deșeurilor („SIATD”)

Prin Ordinul nr. 1595/2020 au fost aprobate instrucțiunile de utilizare a aplicației informatice Sistemul informatic de asigurare a trasabilității deșeurilor (SIATD), în vederea monitorizării și verificării corectitudinii tranzacțiilor cu deșeuri de ambalaje în sistemul răspunderii extinse a producătorului, informează Țuca Zbârcea și Asociații.

Potrivit Buletinului Legislativ de Dreptul Mediului realizat de avocații specializați ai reputatei case de avocatură, baza legală a emiterii ordinului o constituie prevederile art. 10 alin. (8) și (9) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu („OUG nr. 196/2005”) și ale art. II din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 50/2019, care prevăd necesitatea implementării aplicației informatice SIATD de către Administrația Fondului pentru Mediu („AFM”).

SIATD este destinat organizaţiilor care implementează răspunderea extinsă a producătorului („OIREP”) și persoanelor juridice care gestionează deșeuri de ambalaje ale căror costuri nete și/sau costuri de colectare/valorificare/sortare/tratare/raportare sunt finanțate de către OIREP, și anume: operatorilor economici care desfăşoară activităţi de colectare, salubrizare, sortare, tratare, asociaţii de dezvoltare intracomunitară, unităţi administrativ-teritoriale și operatorilor economici care desfăşoară activităţi de valorificare/reciclare.

Actului normativ amintit stipulează că începând cu data de 1 ianuarie 2021, utilizarea aplicației informatice SIATD puse la dispoziție gratuit de AFM este obligatorie, iar neutilizarea acestui soft constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 80.000 lei la 100.000 lei.

Conform sursei citate, cererile de înrolare în platforma SIATD pot fi transmise începând cu data de 15 septembrie 2020, în baza modelului de cerere prevăzut în anexa nr. 1 a instrucțiunilor Ordinului nr. 1595/2020. Contul de acces generat utilizatorilor ca urmare a înrolării va permite accesarea funcționalităților platformei (vizualizare, încărcare/modificare documente pivind gestionarea deșeurilor de ambalaje, comunicarea de cereri, solicitări, notificări etc.).

SIATD este menit să permită monitorizarea și verificarea în timp real, la nivel de document financiar-contabil și justificativ, a tranzacțiilor cu deșeuri de ambalaje pentru care OIREP finanțează costurile prevăzute în Legea nr. 249/2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor și a deșeurilor de ambalaje („Legea nr. 249/2015”).

OIREP va înregistra în SIATD date referitoare la:
– propria capacitate (date de identificare, activități autorizate prin licența de operare / autorizația de mediu, capacitățile de colectare și procesare, tipul de deșeuri de ambalaje care pot fi contractate, punctele de lucru, inclusiv coordonatele GPS ale acestora);
– oricare dintre cocontractanții săi (persoane juridice care gestionează deșeuri de ambalaje ale căror costuri nete și/sau costuri de colectare/ valorificare/ sortare/tratare/raportare sunt finanțate de către OIREP). În acest caz se vor înregistra: data și numărul contractelor având ca obiect tranzacțiile cu deșeuri de ambalaje, valabilitatea acestora și datele de identificare ale cocontractanților; cantitățile și tipul de deșeuri de ambalaje estimate a fi tranzacționate.

La rândul lor, persoane juridice care gestionează deșeuri de ambalaje ale căror costuri nete și/sau costuri de colectare/ valorificare/ sortare/ tratare/ raportare sunt finanțate de către OIREP vor înregistra în SIATD, înainte de efectuarea fiecărei operațiuni de achiziție/ vânzare/ transport/ recepție de deșeuri de ambalaje, informațiile referitoare la:
– datele de identificare și coordonatele de contact ale contractanților;
– cantitățile și tipul de deșeuri de ambalaje tranzacționate;
– OIREP-ul în numele căruia se efectuează respectiva tranzacție;
– avizul de însoțire a mărfii și informații cuprinse în factură, astfel seria și numărul, data emiterii, cumpărătorul și vânzătorul;
– fotografii, din mai multe unghiuri, ale încărcăturii și ale mijlocului de transport încărcat înaintea deplasării.

La inițierea unei tranzacții cu deșeuri aplicația SIATD va genera:
– formulare standard menite să fie completate cu detaliile deșeurilor de către utilizatori;
– pe fiecare formular completat, un cod unic de tranzacție a deșeurilor de ambalaje, pentru fiecare transport/tranzacție cu deșeuri de ambalaje înregistrat(ă) în platformă.

Ulterior, fiecare utilizator care preia deșeuri de ambalaje în vederea valorificării/reciclării/tratării/revânzării are obligația de a confirma cantitatea netă și cantitatea brută de deșeuri tranzacționate, pe tip de material, prin validarea codurilor unice aferente acestora într-un termen de maximum 5 zile de la data recepției deșeurilor. În situația în care recepția deșeurilor de ambalaje se realizează înainte de înrolarea persoanelor juridice care gestionează deșeuri de ambalaje ale căror costuri nete și/sau costuri de colectare/ valorificare/ sortare/ tratare/ raportare sunt finanțate de către OIREP, termenul prevăzut de 5 zile calculează de la data înrolării pe platforma SIATD.

În cazul în care codul unic de tranzacție nu este confirmat, tranzacția nu este luată în calcul pentru îndeplinirea obiectivelor minime de valorificare sau incinerare în instalații de incinerare cu recuperare de energie și de valorificare prin reciclare.

În conformitate cu Ordinul nr. 1595/2020, OIREP va finanța costurile prevăzute în Legea nr. 249/2015 numai după confirmarea în SIATD a cantităților de deșeuri de ambalaje recepționate.

Modificări și completări ale Procedurii de autorizare, avizare anuală și de retragere a dreptului de operare a organizațiilor care implementează obligațiile privind răspunderea extinsă a producătorului

Un alt act normativ de interes pentru operatorii care activează în acest domeniu este Ordinul nr. 1555/2020 pentru modificarea și completarea Procedurii de autorizare, avizare anuală și de retragere a dreptului de operare a organizațiilor care implementează obligațiile privind răspunderea extinsă a producătorului, aprobată prin Ordinul viceprim-ministrului, ministrul mediului, nr. 1362/2018.

Potrivit avocaților Țuca Zbârcea și Asociații, cele mai importante prevederi ale Ordinului nr. 1555/2020 vizează:

1. Reglementarea unor noi obligații în sarcina OIREP în scopul asigurării transparenței activității prin:
a) afișarea pe pagina de început a site-ului propriu, direct sau prin intermediul unui link, a cantității contractate de ambalaje pe tip de material, pentru care implementează obligațiile privind răspunderea extinsă a producătorului și care devin deșeuri în fluxul municipal, precum și actualizarea trimestrială a informațiilor;
b) implementarea unui link securizat prin care să raporteze către acționari și operatorii economici pentru care au preluat răspunderea valoarea sumelor care nu au ca obiect finanțarea costurilor de gestionare a deșeurilor de ambalaje plătite către terți; totodată, informațiile accesibile în acest link trebuie să fie puse la dispoziția Comisiei de Supraveghere, la cererea acesteia;

2. Amendamente privind activitățile ce pot fi desfășurate de orice OIREP care deține o licență de operare, după cum urmează:
a) reglementarea posibilității OIREP de a colabora cu: operatorii economici notificați și/sau înregistrați care preiau ambalaje folosite/deșeuri de ambalaje de la populație, fie direct, fie de la puncte de colectare/stații de sortare; precum și cu operatorii economici colectori autorizați care preiau ambalaje folosite/deșeuri de ambalaje din industria hotelieră, a serviciilor alimentare, în special unitățile care organizează evenimente, pregătesc și servesc alimente și băuturi, prin încheierea de contracte pentru includerea cantităților de deșeuri de ambalaje gestionate de către aceștia la îndeplinirea obiectivelor de reciclare și valorificare.
b) acoperirea, cu prioritate a costurilor nete pentru deșeurile de ambalaje gestionate prin serviciul de salubrizare, în limita cantităților de ambalaje devenite deșeuri în fluxul municipal preluate prin contract de la operatorii economici responsabili, pe baza „ponderii”. Conceptul de „pondere” este definit în anexa nr. 4 la ordin drept „alocarea direct proporțională organizațiilor care implementează obligațiile privind răspunderea extinsă a producătorului, de către autoritățile publice locale sau, după caz, cu asociațiile de dezvoltare intercomunitară mandatate, a cantităților de deșeuri de ambalaje rezultate în aria geografică în care își desfășoară acestea activitatea”.
c) înlocuirea activității de comerț cu deșeuri de ambalaje din deșeuri municipale din art. 17, lit. q), pct. (vi) și indicarea în locul acesteia a activității de preluare prin terți a deșeurilor de ambalaje din deșeurile municipale, prevăzute la art. 16, alin. (9) lit. h) din Legea nr. 249/2015, pentru care OIREP a acoperit costurile de gestionare potrivit Legii nr. 249/2015, în vederea valorificării de către operatorii economici autorizați;

3. Amendamente privind costurile pe care OIREP are dreptul să le includă în contribuțiile financiare percepute operatorilor economici pentru care îndeplinește obligațiile privind răspunderea extinsă a producătorului, astfel:
a) reglementarea posibilității includerii costurilor de raportare și colectare ale operatorilor economici indicați la pct. 2, lit. a) de mai sus;
b) eliminarea limitei valorice de 40 lei/tonă aferentă costurilor pentru promovarea de campanii de informare și educare a publicului, derulate de către OIREP împreună cu autoritățile publice locale sau, după caz, cu asociațiile de dezvoltare intercomunitară. Totodată, se precizează faptul că aceste costuri vor cuprinde inclusiv „proiecte-pilot pentru stimularea colectării separate, a reutilizării și a reciclării, direct proporțional cu cantitățile de ambalaje pentru care au obligația de a acoperi costurile nete, incluzând saci, pubele, containere, și/sau alte sisteme digitale care generează, măsoară, prelucrează sau stochează informații privind gestionarea și monitorizarea cantităților de deșeuri, precum ambalajele devenite deșeuri în fluxul municipal”.
c) eliminarea limitei valorice de 3 lei/tonă aferentă costurilor pentru promovarea de campanii de informare și educare a publicului și a operatorilor economici, derulate de OIREP împreună cu autoritatea publică centrală pentru protecția mediului; aceste costuri vor fi acoperite „în limita cantităților de ambalaje pentru care OIREP implementează răspunderea extinsă a producătorului”;

4. Reglementarea „sistemului de grilă” precizat în art. 26, alin. (3) din Legea nr. 249/2015, având ca obiect evaluarea gradului de îndeplinire a obligațiilor de către OIREP în scopul avizării anuale. Astfel, potrivit modificărilor aduse de Ordinul nr. 1555/2020:
a) sistemul grilă este detaliat în Anexa nr. 1 la ordin prin raportare la obligațiile OIREP și punctajul aferent fiecărei obligații descrise în cadrul acestei grile.
b) dreptul de operare a OIREP va fi retras în cazul în care la avizarea anuală OIREP: nu obține minimum 80 de puncte, prin aplicarea grilei sus menționate, sau nu furnizează documentele necesare efectuării evaluării;
c) decizia de retragere a licenței trebuie afișată de OIREP pe pagina proprie de internet, la loc vizibil, iar reautorizarea OIREP poate fi solicitată după împlinirea unui termen de 12 luni de la data retragerii dreptului de operare.