1. Evoluția Produsului Intern Brut (date pentru semestrul I 2020)

Evoluția economiei României a fost marcată de existența și pe teritoriul țării noastre a pandemiei de coronavirus Covid-19, mai ales după instituirea stării de urgență (din 16 martie a.c. și prelungită din 15 aprilie a.c. cu încă 30 zile) și respectiv a stării de alertă (care a început la 14.05.2020 și prelungită succesiv, deocamdată, până la 15 10.2020). Măsurile directe precum și cele conexe impuse în această perioadă au afectat serios mersul economiei, ceea ce s-a întâmplat în majoritatea statelor lumii.

Conform datelor Institutului Naţional de Statistică (INS) privind evoluția economiei românești în trimestrul II și primul semestru al anului 2020, publicate la 14.08.a.c.(estimări semnal) și 8.09.a.c. (date provizorii 1) rezultă:

• reducerea Produsului Intern Brut (PIB) în trimestrul II-2020, faţă de trimestrul anterior, cu 12,3% (date ajustate sezonier);
• contracția Produsului Intern Brut (PIB) în trimestrul II-2020, faţă de trimestrul similar din 2019, cu 10,5% atât pe serie brută, cât și pe serie ajustată sezonier;
• scăderea PIB în primul semestru al anului 2020 cu 4,6% (serie brută) și 3,9% (serie ajustată sezonier), comparativ cu primul semestru din 2019.

Conform Eurostat, evoluțiile semnalate pentru trimestrul II a.c. plasează România pe:

• locul 20 în UE-27, în topul evoluției PIB față de același trimestru din 2019, cu -12,3%, înaintea Spaniei (-18,5%), Croației (-14,9%) Ungariei (-14,5%), Greciei (-14%), Franței (-13,8%), Italiei (-12,8%) într-un clasament în care toate statele membre UE au înregistrat contracții, media UE-27 fiind -11,4%, iar cele mai mici reduceri au fost anunțate de Finlanda (-4,5%), Lituania (-5,5%), Estonia (-5,6%), Irlanda (-6,1%). Luxemburg nu au comunicat datele;
• pe locul 11 între statele membre care au înregistrat reduceri ale PIB comparativ cu trimestrul anterior, cu o rată a contracției de 10,5%, într-un top în care primele 5 locuri revin Irlandei (-3,7%) urmată de Lituania (-4,0%), Finlanda (-6,3%), Estonia (-6,5%) și Suedia (-7,7%) media UE27 fiind de -13,9%. Cele mai mari reduceri s-au înregistrat în Spania (-22,1%), Franța (-18,9%), Italia (-17,7%), Portugalia (-16,3%), Grecia și Olanda (ambele cu –15,2%).

Conform INS, contribuţii negative la reducerea PIB brut în primul semestru din 2020, faţă de aceeaşi perioadă a anului 2019 (-4,6%) au avut, majoritatea ramurilor economice, dintre care pot fi menționate:

• Industria (-3,0%), cu o pondere de 19,3% la formarea PIB și o reducere a activității de 14,1%;
• Activitățile de spectacole, culturale și recreative, reparații de uz casnic și alte service (-1,1%), cu o contribuție la formarea PIB de de 2,8% și o contracție a volumului de activități cu 29,1%;
• Comerțul cu ridicata și cu amănuntul, repararea autovehiculelor, transport și depozitare, hoteluri și restaurante (-0,9%), având o pondere de 20,1% în formarea PIB și o reducere a volumului de activitate cu 4,8%.

Contribuții pozitive la formarea PIB au avut:

• Construcțiile (+0,5%), pondere 3,7% în formarea PIB, și o majorare a activităților cu 15,5%;
• Informațiile și comunicațiile (+0,7%), pondere 7,2% în PIB, și o majorare a volumului de activitate cu 12,1%.

Din punct de vedere al utilizării PIB, scăderea s-a datorat:

• Cheltuielilor pentru consumul final al populaţiei, reducerea fiind cu 5,3% şi contribuind cu 3,5% la scăderea PIB;
• Exportului net (-2,3%), urmare a reducerii exporturilor de bunuri şi servicii cu 15,1%, corelată cu o contracție mai mică a volumului importurilor de bunuri şi servicii cu 9,4%.

2. Evoluţia principalelor ramuri ale activităţii economice, în perioada parcursă din 2020, se prezintă astfel:

a) Comerțul exterior

Fluxurile comerciale cu mărfuri ale României, în perioada 1.01.-31.07.2020 (date disponibile), au atins 78,2 mld. euro, înregistrând o reducere cu 14,0% comparativ cu perioada similară a anului anterior.

Exportul în primele 7 luni ale anului 2020, de 34,1 mld. euro, a fost cu 16,2% sub nivelul perioadei similare din 2019. Volumul exportului din luna iulie a.c., 5,55 mld. euro, a fost al 3-lea ca nivel lunar din acest an, dupa 5,94 mld. euro în februarie și 5,69 mld. euro în ianuarie, fiind cel mai ridicat după introducerea restricțiilor legate de evoluția pandemiei de Covid-19. Se constată o tendință de creștere a volumului exportului lunar după nivelul cel mai coborât înregistrat în aprilie (2,93 mld. euro) și evoluțiile din lunile mai (3,76 mld. euro), respectiv iunie (4,84 mld euro) Media lunară a exportului, în primele 7 luni ale anului 2020, a fost de 4,88 mld. euro.

Livrările către statele membre ale Uniunii Europene s-au redus în cursul perioadei ianuarie-iulie 2020, faţă de aceeaşi perioadă din 2019, cu 16,4%, deţinând o pondere de 73,1 % în exportul românesc.

Evoluţia exporturilor către ţările extracomunitare în perioada analizată a înregistrat o contracție de 15,6%, ponderea acestor țări în exportul total fiind de 26,9%.

În ceea ce priveşte structura exportului românesc în perioada analizată, grupa maşini, utilaje şi mijloace de transport deţine 47,1% (-17,8 puncte procentuale față de perioada similară 2019), grupa produse manufacturate clasificate după materia primă 16,5% (-16,7% pp), articole manufacturate diverse 14,5% (-22,5% pp), grupa alimente și animale vii (+5,8%), produsele chimice şi produsele conexe 5,2% (-6,0 pp), material crude, necomestibile, exclusiv combustibili 3,2% (-10,6%), băuturi şi tutun 2,7% (+42,5 pp), combustibili minerali şi lubrefianţi 2,7% (-43,7 pp), uleiuri, grăsimi și ceruri de origine animală și vegetală 0,3% (-15,8 pp).

Importul românesc, în perioada 1.01 – 31 .07 2020, a înregistrat un volum de 44,1 mld.euro și o reducere cu 12,2%, cu o micșorare procentuală mai mică a intrărilor de mărfuri din ţările comunitare (-11,7%), ponderea statelor membre UE în importul României fiind de 73,2%.

Din punct de vedere al structurii importurilor în primele 7 luni din 2020, ponderea grupei de maşini, utilaje şi echipamente de transport a fost de 35,8%, urmată de grupa produse manufacturate clasificate după materia primă 19,1%, produse chimice şi produse conexe 15,3%,  alte produse manufacturate 11,2%, alimente și animale vii 9,2%, combustibilii minerali şi lubrefianţi au deţinut 5,4%, materiale crude , necomestibile, exclusiv combustibili 2,8%, băuturi şi tutun 0,9%, uleiuri, grăsimi și ceruri de origine animală și vegetală 0,3%.

Reducerea volumului importului sub nivelul exportului a determinat, în perioada ianuarie-iulie a.c., o creştere a deficitului comercial cu 5% (0,5 mld. euro) față de perioada similară din 2019 (de la 9,5 la 10,0 mld. euro).

Conform Comunicatului Eurostat din 16 septembrie a.c., care publică datele de comerț intra și extracomunitare pentru cele 27 state membre, pe perioada 1 ianuarie – 31 iulie 2020, toate SM , cu excepția Irlandei (+5%) au avut crontractări a volumului de export. România a avut un ritm de reducere a exportului, comparativ cu perioada similară din 2019, de 16%, plasându-se din punctul de vedere al acestui indicator pe locurile 23-24 la egalitate cu Portugalia. Ritmuri mai ridicate de reducere au înregistrat Finlanda (-17%), Franța (-21%) și Luxemburg (-26%). Cele mai puțin afectate au fost: Danemarca și Letonia (-4%), Slovenia (-5%), Polonia (-6%) și Bulgaria (-7%).

Volumul total al exportului românesc în primele 7 luni ale acestui an, de 27,0 mld. euro, plasează România numai pe locul 15 din cele 27 state membre. Înaintea României se află în acest top: Germania (680,0 mld. euro), Olanda (335,5 mld.euro), Italia (243,6 mld. euro), Franța (240,8 mld. euro), Belgia (210,0 mld.euro), Spania (151,8 mld.euro), Polonia (129,0 mld.euro), Irlanda (92,1 mld.euro), Cehia (90,9 mld.euro), Austria (84,7 mld.euro), Suedia (77,4 mld.euro), Ungaria (57,7 mld. euro), Danemarca (54,8 mld.euro) și Slovacia (39,6 mld.euro).

La import, toate statele membre UE au avut ritmuri negative, România (-12%) se află în zona de mijloc a topului în care cele mai mari reduceri au fost anunțate de: Malta (-27%), Luxemburg (-23%), Portugalia (-20%), Spania (-18%), Franța și Italia (-17%), Grecia și Slovacia (-15%), iar cele mai mici s-au înregistrat în Irlanda (-3%), Danematca (-5%), Olanda (-9%), Germania și Polonia (-10%). Cu un volum al importului de 41,1 mld. euro, țara noastră ocupă locul 14, între statele membre UE, într-un top care plasează pe primele 5 locuri Germania (582,0 mld.euro), Olanda (297,6 mld.euro), Franța (290,7 mld.euro), Italia (210,9 mld.euro) și Belgia (196,9 mld.euro).

Orientarea geografică.

Principalii 10 parteneri comerciali ai României în perioada 1.01–30.06.2020 (date disponibile) în ordinea volumului schimburilor comerciale (export și import) au fost: Germania (21,2% din comerțul exterior al României), Italia (9,7%), Ungaria (6,3%), Franța (5,6%), Polonia (5,0%), China (4,3%), Turcia (3,9%), Olanda (3,7%), Bulgaria (3,3%) și Cehia (3,0%).

Exportul românesc s-a îndreptat în perioada analizată, în principal, către: Germania (cu o pondere de 22,6%), Italia (12,6%), Franţa (6,5%), Ungaria (4,9%), Bulgaria (3,7%), Marea Britanie, (4,2%,), Polonia (3,7%), Turcia (3,3%), Olanda (3,2%), Marea Britanie (3%). Cehia (3,0%)

În top 10 țări furnizoare de mărfuri, în primele 6 luni ale acestui an, în funcție de ponderea acestora în importul românesc, sunt: Germania (20,1% din total import), Italia (9,0%), Ungaria (7,3%), China (6,7%), Polonia (6,1%), Franța (4,9%), Turcia (4,4%), Olanda (4,0%), Austria (3,1%) și Bulgaria (3,1%).

b) Producţia industrială, inflențată de măsurile restrictive impuse de starea de urgență și starea de alertă, a înregistrat o reducere în primele 7 luni din 2020, cu 15,7% (serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate) faţă de perioada similară din 2019, din cauza contractărilor din toate ramurile și anume: industria prelucrătoare (-16,9%), industria extractivă (-10,3%), iar producţia şi furnizarea de energie electrică, termică, gaze, apa caldă şi aer condiţionat (-7%).

Cifra de afaceri din industrie pe total (atât piață internă cât și externă), în primele 7 luni din 2020  faţă de perioada similară din 2019, a scăzut pe ansamblu cu 12,8%, din cauza contracțiilor din industria prelucrătoare (-12,7%), precum și din industria extractivă (-14,8%). Pe marile grupe industriale, reduceri ale cifrei de afaceri s-au înregistrat în: industria bunurilor de capital (-9,3%), industria bunurilor de folosinţă îndelungată (-2,6%), industria bunurilor intermediare (-7,6%), industria bunurilor de uz curent (-2,6%) și în industria energetică (-32,9%).

În ceea ce priveşte comenzile noi din industrie, în perioada 1.01 – 31.07.2020, comparativ cu perioada similară din 2019, s-au redus pe ansamblu cu 12,7%, din cauza contracțiilor înregistrate la urmǎtoarele grupe industriale: bunuri intermediare (-9,6%) și bunuri de uz curent (-12,1%), comenzi noi în industria bunurilor de capital (-15,9%), Doar comenzile în industria bunurilor de folosinţă îndelungată au înregistrat o majorare (+19,9%),

c) Volumul lucrărilor de construcţii, în 7 luni din 2020, comparativ cu perioada similară din anul precedent, a crescut cu 20,0%, serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate, datorită evoluţiei favorabile a tuturor categoriilor de construcţii, respectiv lucrărilor de reparaţii capitale, care s-au majorat cu 44,6%, lucrărilor de construcţii noi (+8,0%) și lucrărilor de întreţinere şi reparaţii curente (+54,6%).

Pe obiecte, construcția de clădiri nerezidențiale a crescut cu 10,9%, construcția clădirilor rezidențiale cu 18,2% în timp ce construcțiile inginerești au înregistrat o majorare cu 29,1%. Aceste realizări se datorează și majorării salariului minim în construcții.

d) Resursele de energie primară au scăzut în perioada 1.01.- 31.07.2020, comparativ cu perioada similară din 2019, cu 13,0%, din cauza reducerii resurselor de cărbune, (-28,7%) țiței, (-26,2%), și gaze naturale (-9,1%), atât pe seama reducerii producției interne, cât și a importului.. Resursele de energie electrică în perioada analizată au fost cu 4,5% mai mici față de perioada similară din 2019. S-au înregistrat reduceri în producţiile de energie electrică în hidrocentrale (-17,4%) și în termocentralele clasice (-17,3%), care nu au putut fi compensate de creșterile înregistrate de energia realizată în centralele nuclear-electrice (+1,8%), energia solară produsă în instalații fotovoltaice (+0,7%) și din centralele eoliene (+7,3%), precum și de importul de energie electrică (+100,8%)

Consumul final de energie electrică, în primele 7 luni din 2020, s-a diminuat cu 6,5%, comparativ cu aceeaşi perioadă din 2019. Exportul de energie electrică s-a majorat cu 21,9%, atingând un nivel de 2,9 mld. KWh, fiind sub nivelul importului de 4,3 miliarde KWh.

3. Balanţa de plăţi şi datoria externă

Conform datelor Băncii Naţionale a României (BNR), în primele 7 luni ale anului 2020, contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat un deficit de 4.863 milioane euro, comparativ cu 6,038 milioane euro în perioada similară din 2019, pe fondul majorării excedentului balanței veniturilor secundare (cu 495 milioane euro), al reducerii deficitului balanței veniturilor primare (cu 945 milioane euro) și al majorării excedentului balanţei serviciilor (cu 370 milioane euro).

Datoria externă a României, la 31.07 2020 se ridică, conform datelor BNR, la 115,5 miliarde euro (cu 9,6 mld.euro peste nivelul înregistrat la 31.12.2019), din care 82,5 miliarde euro datoria pe termen lung (în creștere cu 12% faţă de sfârşitul anului 2019) şi 33,0 mld. euro datoria pe termen scurt (în creștere cu 2,4% faţă de 31.12.2019).

4. Rata dobânzii de politică monetară

În cursul anului 2020, BNR a redus de 3 ori, rata dobânzii de politică monetară, după cum urmează:

• începând cu 23 martie a.c. de la 2,50% la 2,00% pe an;
• de la 2 iunie a.c la 1,75% pe an;
• începând cu 6 august a.c. o nouă reducere la 1,50% pe an.

În consecință, rata dobânzii aferente facilităţii de creditare (Lombard) a coborât, la datele menționate mai sus, de la 3,50% la 2,50%, ulterior la 2,25%, fiind în prezent de 2,00%, iar rata dobânzii pentru facilitatea de depozit s-a redus de la 2 iunie de la 1,50% la 1,25%, iar de la 6 august 2020 la un nivel 1,00% pe an.

5. Execuţia bugetului general consolidat

Conform datelor Ministerului Finanţelor Publice (MFP), privind execuţia bugetară la 31 august 2020 (date disponibile), rezultă că s-a încheiat cu un deficit de 54,77 mld. lei, respectiv 5,18% din PIB, mai mult de jumătate (31,17 mld. lei (2,95 % din PIB) fiind rezultatul măsurilor de combatere a crizei cauzate de epidemia Covid-19 (sume lăsate mediului de afaceri prin facilități fiscale, investiții și cheltuieli excepționale adoptate).

Veniturile bugetului general consolidat au totalizat 201,32 mld. lei, (-1,4% față de nivelul încasat în perioada similară din 2019).

Cheltuielile bugetului general consolidat, în sumă de 256,09 mld. lei, au crescut în termeni nominali, cu 13,3% faţă de aceeaşi perioadă din anul precedent, înregistrând o creștere cu 2,9 puncte procentuale ca pondere în PIB (de la 21,3% la 24,2%).

Cheltuielile pentru investiţii, care includ cheltuielile de capital, precum şi cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au fost de 24,1 mld. lei, cu 26,9% peste nivelul valoric al cheltuielilor din perioada corespunzătoare din 2019, reprezentând cea mai mare sumă investită în economie în  primele 8 luni ale ultimilor 10 ani.

6. Investiţiile străine directe au atins, în perioada ianuarie – iulie 2020, conform datelor BNR, un nivel de 1.326 mil, euro (din care participaţiile la capital 779 mil. euro, iar creditele intragrup, 547 milioane euro) fiind în scădere cu 60,2% față nivelul înregistrat în aceeaşi perioadă din 2019.
7. Conform comunicatului INS, investiţiile nete în economia naţională s-au majorat în semestrul I – 2020 (date disponibile), comparativ cu acelaşi semmestru al anului 2019, cu 1,5%, datorită creșterilor înregistrate la grupa construcţii noi cu 7,0% şi respectiv la utilaje (inclusiv mijloace de transport) cu 2,0%, în timp ce investițiil nete la grupa alte cheltuieli s-au redus cu 21,5%/ Structura pe ramuri economice a investiţiilor din semestrul I a.c. se prezinta astfel: construcţii 31,3%, comerţ/servicii 29,1%, industrie 24,1%, agricultură 4,8%, alte ramuri 2,3%
8. Inflaţia, exprimată prin Indicele Preţurilor de Consum, în luna august 2020, faţă de august 2019, a crescut cu 2,68%, conform datelor Institutului Naţional de Statistică și BNR, depășind inflaţia ţintă, stabilită de BNR pentru 2020, de 2,5%.
9. Rata şomajului a fost estimată la 5,3% în luna august 2020, aflându-se în scădere cu 0,1 puncte procentuale faţă de nivelul înregistrat în luna iulie a.c. Media ratei şomajului în UE-27 a fost la finele lunii august a.c. de 7,4%. Doar 9 state membre au avut o rată a şomajului mai mică decât în țara noastră: Cehia (2,7%), Polonia (3,1%), Malta (4,1%), Germania (4,4%), Olanda (4,6%), Slovenia (4,7%), Austria (5,0%), Belgia (5,1%) și Irlanda (5,2%). Cele mai înalte rate ale șomajului s-au înregistrat în Spania (16,2%), Italia (9,7%), Lituania (9,6%), Letonia (8,8%), Croația (8,3%), Portugalia și Finlanda (8,1%).
10. Perspective

Guvernul României a construit bugetul pentru anul 2020 preconizând o creștere economică de 4,1%. Rezultatele economice din prima parte a anului, dar și situația epidemiologică din țară și de pe plan internațional, au determinat Comisia Națională de Strategie și Prognoză ca în ”Prognoza de vară” (august 2020) să anunțe pentru acest an o contracție economică de 3,8%, dublă față de prognoza de primăvară (-1,9%) și o creștere economică de 4,9% pentru 2021.

Principalele bănci comerciale din țara noastră au revizuit prognozele anterioare privind evoluția PIB în acest an. Astfel, specialiștii Raiffeisen Bank estimează o contracţie a PIB real de 5% în 2020, urmată de o creştere de 4,2% în 2021, Analiștii BCR mențin pentru acest an prognoza de scădere economică de 4,7%, emisă încă din martie, când era printre cele mai optimiste din piață și o creștere cu 3,9% pentru 2021.

Previziunile publicate la începutul lunii iulie a.c de Comisia Europeană arată că economia României s-ar putea contracta anul acesta cu 6%, urmând ca în 2021, creșterea economică să revină în teritoriu pozitiv, cu un avans de 4%, Potrivit aceleiași surse, economia UE se va contracta cu 8,3% în 2020 și va crește cu 5,8% în 2021.

Conform celor mai recente previziuni ale BERD, economia României ar urma să înregistreze anul acesta o scădere cu 5%, faţă de un declin de 4% previzionat în mai. Pentru 2021, BERD se aşteaptă la o expansiune cu 3% a PIB-ului României, comparativ cu un avans de 4% previzionat în mai.

Conform prognozei anunțate de Banca Mondială la începutul lunii octombrie a.c. economia românească ar urma să sufere o contracție cu 5,7% în 2020, dar va înregistra o relansare de (+4,9%) în 2021.

Pe termen scurt, potrivit opiniilor exprimate la finele lunii septembrie a.c., de către managerii societăţilor comerciale, centralizate de INS, se contureză pentru perioada septembrie – noiembrie 2020 tendinţe de:

• creştere moderată a activității în sectorul de comerţ cu amănuntul, precum și de relativă stabilitate a activităţii în industrie, construcții și servicii;
• creștere moderată a numărului de salariați în comerțul cu amănuntul și relativă stabilitate a numărului de salariați în industrie. construcții și servicii;
• creștere moderată a prețurilor în construcții și comerțul cu amănuntul, precum și o relativă stabilitate a prețurilor în industrie și servicii.

Mircea TOADER
mircea.toader@ccib.ro

Companiile din sectorul telecomunicațiilor au reușit să facă față exploziei gradului de utilizare a rețelelor în timpul pandemiei, cu toate acestea, presiunea de a menține reziliența infrastructurii rețelei și de a-și extinde acoperirea reprezintă principalele provocări ale industriei, conform raportului EY „Principalele 10 riscuri în sectorul telecomunicațiilor în 2020”.
Raportul îmbină cunoștințele de specialitate ale EY în acest domeniu și informațiile obținute în urma unor sondaje derulate în rândul consumatorilor, punctând cele mai mari amenințări cu care se confruntă, în prezent, operatorii din această industrie.

Păstrarea calității rețelei și a percepției pozitive din partea clienților sunt elemente esențiale în atingerea obiectivelor comerciale

În contextul măsurilor de izolare impuse în întreaga lume, care au declanșat creșteri ale traficului de până la 70%, operatorii de telecomunicații și-au asumat cu succes un important rol social, în calitate de furnizori de servicii de conectivitate. Dar, având în vedere că o mare parte dintre consumatorii din Regatul Unit (42%) au declarat că operatorii ar trebui să-și concentreze resursele asupra menținerii calității serviciilor de internet în bandă largă, iar o treime (32%) dintre consumatorii din SUA și-au exprimat rezervele în ceea ce privește fiabilitatea, viteza și stabilitatea conexiunii la internet la domiciliu de la începutul pandemiei, companiile din sectorul telecomunicațiilor trebuie să facă mai multe eforturi pentru a păstra percepția pozitivă a clienților asupra serviciilor pe care le oferă.

Una dintre concluziile raportului este aceea că, pentru a avea succes pe mai departe, se impune o nouă gândire a business-ului, cu noi competențe asociate, în care promisiunea față de clienți să se schimbe de la asigurarea vitezei, la asigurarea fiabilității.

„Analiza este actuală şi pentru jucătorii de telecom din România, unde avem o comunitate largă de specialişti în tehnologie şi în analiza de date. Pe fondul schimbărilor dese ale tehnologiei, ale priorităţilor de business şi ale competențelor necesare personalului, transformările digitale tind să fie efectuate disparat în cadrul organizaţiilor, fără un cadru coerent de coagulare a beneficiilor şi, drept urmare, fără un impact major în rezultatele operaţionale ale întregii firme. Recomandăm tuturor executivilor să aloce timp, buget şi resurse umane pentru a defini o strategie integrată la nivel de companie pentru transformarea digitală şi pentru concentrarea pe nevoile clienților, împreună cu un plan de implementare ambiţios, dar realist, cu resurse dedicate”, apreciază Cristian Cârstoiu, Partener, Consultanţă, EY România.

78% dintre respondenții din sectorul telecomunicațiilor își regândesc planurile de transformare digitală pe fondul pandemiei

Incapacitatea de a scala proiectele de digitalizare se situează pe locul al doilea pe radarul riscurilor identificate. Pandemia provocată de COVID-19 alimentează această tendință, având în vedere că, în prezent, 78% dintre operatorii telecom își regândesc sau adaptează viteza programelor de automatizare și de transformare digitală. În pofida acestei reevaluări, se mențin barierele din trecut, inclusiv lipsa abilităților necesare în analiza de date și inteligența artificială.

Escaladarea tulburărilor geopolitice și concurențiale ocupă locul al nouălea în clasament și reprezintă, de fapt, o temă care stă la baza principalelor zece riscuri. Pe fondul perturbărilor suferite de lanțurile de aprovizionare cu echipamente de rețea, generate de forțele comerciale globale, există temeri că lansările tehnologiei 5G ar putea fi amânate. În același timp, actorii din sectorul tehnologic fac demersuri pentru a exercita un control mai mare asupra lanțurilor de valoare, iar nou intrații pe piața telefoniei mobile continuă să scadă tarifele pentru a câștiga cotă de piață.

Construirea încrederii și definirea viziunii 5G, esențiale în atingerea obiectivelor comerciale

Un alt risc important, clasat pe locul al cincilea în top, vizează subestimarea schimbărilor imperativelor legate de protecția vieții private, de securitate și încredere. Mai puțin de jumătate dintre consumatorii din Regatul Unit (47%) consideră că dețin controlul asupra datelor lor din mediul online, iar rapoartele privind problemele legate de confidențialitatea datelor în contextul utilizării diverselor aplicații și a platformelor de apeluri video au sporit îngrijorările în timpul pandemiei.

Raportul subliniază că jucătorii din industrie nu fac legătura dintre încrederea clienților și creșterea veniturilor. Aproape jumătate dintre companiile de telecomunicații (46%) consideră că securitatea cibernetică este, mai degrabă, o cerință legală sau o necesitate în situații de criză și nu o inițiativă proactivă.

Pe poziția a șaptea se situează colaborarea ineficientă cu nișele de piață și cu sectorul public, adeseori din cauza unui grad de conștientizare redus în ceea ce privește beneficiile tehnologiei 5G. Potrivit raportului, deși diferite sectoare se află în diverse etape de investiție în tehnologia 5G, toate au nevoie de sprijin în concretizarea oportunităților pe care le au la dispoziție.

În același timp, 80% dintre companiile din toate nișele de piață doresc ca furnizorii de tehnologie 5G să definească o viziune mai coerentă în acest domeniu, ceea ce evidențiază necesitatea unui dialog mai clar.

Alte riscuri identificate de respondenți

Printre celelalte riscuri clasate pe primele zece locuri se numără: eșecul în redefinirea politicilor privind forța de muncă și în asigurarea incluziunii (locul trei în clasament), eșecul în eficientizarea cheltuielilor de capital și în recuperarea investițiilor în rețea (locul al patrulea), gestionarea deficitară a așteptărilor investitorilor și ale acționarilor (locul al șaselea), incapacitatea de adaptare la un cadru legislativ în schimbare (locul al optulea) și eșecul în valorificarea schimbărilor în structura pieței (locul al zecelea). Raportul integral poate fi consultat aici.

EY este una dintre cele mai mari firme de servicii profesionale la nivel global, cu 298.000 de angajaţi în peste 700 de birouri în 150 de ţări şi venituri de aproximativ 37,2 miliarde de USD în anul fiscal încheiat la 30 iunie 2020. Prezentă în România din anul 1992, EY este liderul de pe piaţa serviciilor profesionale. Cei peste 800 de angajaţi din România şi Republica Moldova furnizează servicii integrate de audit, asistenţă fiscală, strategii şi tranzacţii, consultanţă către companii multinaţionale şi locale. (C.S.)

Companiile germane doresc să încaseze facturile emise cât mai devreme posibil, conform celei de-a patra ediții a sondajului Coface privind comportamentul de plată corporativ în Germania, realizat în iulie și începutul lunii august 2020, pe un eșantion de 753 de companii din această țară.

O concluzie importantă a studiului, al cărui subiect predominant îl constituie COVID-19 și efectele sale asupra economiei globale și naționale, este aceea că firmele germane devin tot mai îngrijorate: companiile sunt mai prudente în oferirea termenelor de plată clienților lor, în unele sectoare acestea devenind foarte scurte.

Principalele riscuri pentru exporturi s-au schimbat semnificativ. Astfel, riscul principal de anul trecut, și anume conflictul comercial SUA-China este marginal în raport cu spectrul de risc din 2020, informează un comunicat de presă emis de Coface România. În schimb, 3 din 4 companii consideră COVID-19 și efectele sale asupra economiei globale sau germane ca principal factor de risc, alături de întreruperea lanțurilor de producție din cauza pandemiei. Cu toate acestea, riscuri precum Brexit-ul, amintit încă de la sondajul Coface din 2017, nu au dispărut și ar putea reveni în prim-plan odată cu „No-Deal-Brexit” care se prefigurează pentru 2021. Astfel, chiar și cu o perspectivă ușor mai optimistă pentru 2021, Germania este departe de a ieși din „modul de criză”.

Cash-ul este rege

Potrivit sursei citate, termenul mediu de plată a scăzut cu 3 zile, de la 37 de zile în 2019 la 34 de zile în 2020 și doar 62% dintre participanții la sondaj au răspuns că au oferit termene de plată în 2020, în condițiile în care în cei patru ani anteriori, peste 80% dintre companiile chestionate au oferit termene de plată.
Perioadele de credit pe termen scurt (de la 0 la 30 și de la 30 la 60 de zile) domină peisajul de afaceri german: jumătate dintre companii au solicitat efectuarea plăților între 0 și 30 de zile.
În ceea ce privește situația la nivelul diferitelor ramuri ale economiei germane, 100% dintre participanții din sectorul construcțiilor au răspuns că au oferit termene de plată între 0 și 30 de zile, ceea ce aduce termenul mediu de plată în acest sector la minimum 15 zile. La polul opus se situează sectorul auto – cel mai generos sector în 2020 – cu un termen mediu de plată de 43,8 zile. Cea mai mare schimbare s-a produs în sectorul farmaceutic-chimic, unde termenele de plată au scăzut cu aproape 18 zile la 31,7 zile.

Companiile încasează banii mai repede

La ediția de anul acesta a studiului, doar 68% dintre respondenți au raportat întârzieri la plată, comparativ cu 85% în 2019. Timpul mediu de întârziere a plăților a scăzut cu aproape 2 zile, de la 37,7 zile în 2019 la 35,9 zile în 2020, în timp ce restanțele  pentru vânzările zilnice (DSO) s-au diminuat considerabil, cu aproximativ 9 zile, de la 65,8 zile în 2019 la 56,5 zile în 2020.
În ceea ce privește motivele care stau la baza întârzierilor de plată, acestea în general sunt legate de dificultățile financiare (48% în 2020); doar 9% dintre participanți au numit în mod explicit COVID-19 drept principalul motiv al întârzierilor de plată.

Așteptări economice: 2020 – un an marcat de pesimism și incertitudine

În timp ce riscurile vechi nu au dispărut și amenință în continuare activitatea companiilor germane, COVID-19 și efectele sale predomină în 2020, în special la nivelul activității de export.
Rezultatele sondajului arată că că 3 din 4 companii nominalizează pandemia de COVID-19 și efectele sale asupra economiei globale sau germane ca principal risc, alături de întreruperea lanțurilor de producție. În ceea ce privește oportunitățile de afaceri, 91% dintre respondenți consideră că acestea vor fi generate de piața internă (față de doar 81% în 2019).
Nivelul de optimism al reprezentanților companiilor germane este moderat, doar 39% dintre respondenți se așteaptă la condiții de afaceri mai bune în 2021 comparativ cu 2020, în timp ce 14% sunt pesimiști în ceea ce privește anul 2021.

De menționat că studiul a relevat faptul că anul acesta una din două companii germane a beneficiat de ajutoare de stat, în special de compensații de muncă pe termen scurt. (C.S.)