La sfârșitul lunii martie, în cadrul unui eveniment organizat în Aula Carol I a Palatului CCIB, Bursa de Valori București (BVB) a dat startul celei de-a V-a ediții a programului Made in Romania. Cu același prilej, a lansat volumul „Made in Romania: 15 companii pentru creșterea economiei românești și poveștile lor de succes”, care include firmele finaliste ale ediției a IV-a.

„În fiecare an descoperim și promovăm, prin intermediului programului Made in Romania, ingeniozitatea, creativitatea și munca asiduă de care dau dovadă zi de zi antreprenorii români și echipele pe care le-au construit în jurul ideilor lor de afaceri. Într-adevăr, la fiecare ediție Made in Romania avem 15 companii finaliste, dar proiectul Made in Romania este despre toate companiile parte din acest program, aproape 1.000 din 2017 până acum. Suntem încrezători în acest concept și abia asteptăm să aflăm cine sunt antreprenorii Made in Romania din acest an”, a declarat Radu Hanga, președintele Bursei de Valori Bucuresti.

Cele 15 companii finaliste ale ediției Made in Romania din 2021 au fost: Agricola International, Artesana International, Dacia Plant, Druid, Elefant Online, Elis Pavaje, Fortech, Grande Gloria Production, One United Properties, Plant an App, Roca X, SanoPass, Secom, SeedBlink si Zitec. Radio Guerrilla a primit premiul special „Radioul Antreprenorilor” Made in Romania 2021. Cartea lansată este disponibila online pe www.investingromania.com.

În intervenția pe care a avut-o în deschiderea evenimentului, președintele CCIB, Iuliu Stocklosa, a subliniat: „Un element convergent al strategiilor CCIB și BVB îl constituie preocuparea constantă de promovare a companiilor cu creștere sănătoasă, care contribuie semnificativ la dezvoltarea României, atât prin prisma rezultatelor economice, cât mai ales a modelelor manageriale. Programul Made in Romania constituie un exemplu elocvent pentru BVB, așa cum, pentru noi, Topul firmelor din capitală, ajuns la cea de a XXIX-a ediție, constituie unul de referință.”

Programul Made in Romania este structurat în patru etape. În prima etapa, 29 martie – 31 mai, publicul larg, precum si membrii Comitetului de Nominalizare, pot propune companii pentru a fi incluse în programul aferent acestui an. Pot fi nominalizate companii românești care au în structura acționariatului minim 51% persoane fizice/juridice rezidente. Pot fi nominalizate companii din toate industriile și de toate dimensiunile cu condiția de a avea minimum 3 ani de activitate sau ca în ultimul an raportat cifra de afaceri să fie de cel putin 250.000 euro. Sunt exceptate de la nominalizare companiile finaliste în edițiile Made in Romania din anii 2021, 2019 si 2018, companiile partenere în program sau parte dintr-un grup cu un partener al ediției curente a programului, precum și cele care sunt în proces de listare acțiuni sau obligațiuni la Bursă. Luna iunie este dedicată selecției celor 50 de companii semifinaliste de către membrii Comitetului de Nominalizare. În luna iulie, dintre cele 50 de semifinaliste publicul va stabili prin vot trei dintre cele 15 companii finaliste ale acestei editii. Celelalte 12 finaliste sunt stabilite de un Juriu format din experți în diverse domenii ale economiei. Nominalizarile pot fi realizate pe www.investingromania.com, platforma care continuă să ofere 24/7 posibilitatea conectarii directe a antreprenorilor cu investitori și consultanti, precum și cu alți antreprenori.

Cele 15 finaliste ale ediției din acest an urmează sa fie anunțate în septembrie, în cadrul unei Gale de Premiere, iar în perioada octombrie – noiembrie, BVB și partenerii Made in Romania vor organiza programul de mentorat, la care vor putea participa companiile finaliste și semifinaliste, companii nominalizate în ediția curentă sau care se înregistrează în platforma programului.

„Sustinerea antreprenorilor români prin intermediul soluțiilor de finanțare disponibile în piața de capital fac parte integrantă dintr-un pilon de bază al strategiei BVB. În ultimii ani, Bursa românească a demonstrat că este o opțiune eficientă pentru dezvoltarea și susținerea mediului antreprenorial local. Anul trecut am avut 23 de noi companii la Bursă, iar în primul trimestru din acest an avem deja șapte companii listate. Programul Made in Romania este din acest punct de vedere esențial în dezvoltarea pieței de capital, alături de alte proiecte pe care le derulăm pentru a aduce Bursa cât mai aproape de oamenii de afaceri și de investitori”, a afirmat Adrian Tănase, directorul general al BVB.

Proiectul Made in Romania a fost lansat în 2017, pentru a identifica și promova companiile de top din România. În precedentele patru ediții, aproape 1.000 de companii au intrat în contact cu piața de capital prin intermediul acestui program, 16 companii au venit la Bursă cu acțiuni sau obligațiuni, trei dintre ele atât cu acțiuni cât și cu obligațiuni, rundele de finantare derulate de acestea însumând peste 212 milioane euro.

Cristina ȘERBĂNESCU
cristina.serbanescu@ccib.ro

ministudiu de piaţă realizat de Răzvan Dumitrescu, ministru consilier, Biroul de Promovare Comercial Economică Washington

În perioada 26-28 octombrie 2022, în cadrul complexului expozițional Sand Expo & Convention Centre din Singapore va avea loc, în format hibrid, prima ediție a manifestării internaționale Agri-Food Tech Expo Asia 2022. Potrivit Biroului de Promovare Comercial-Economică (BPCE) Singapore, acesta este singurul eveniment din Asia dedicat prezentării tehnologiilor și soluțiilor de fabricare a produselor alimentare noi („novel food”), agriculturii urbane inteligente, produselor alimentare proteice, acvaculturii, dar și ecosistemelor relaționate securității și sustenabilității industriei alimentare.

Agri-Food Tech Expo Asia 2022 este organizat de compania locală Constellar, în parteneriat cu DLG (societatea germană pentru agricultură), având susținerea Singapore Tourism Board (Agenția guvernamentală pentru turism). Conform organizatorilor, şi-au anunțat participarea 200 de expozanți din 70 de țări și regiuni. De asemenea, sunt aşteptaţi peste 6.000 de vizitatori specializați (cu prezență fizică) și încă 4.000, în format online.

Pentru expozanți, firma organizatoare pune la dispoziție și un program de tip „Hosted Buyer”, majoritatea cumpărătorilor profesioniști provenind din regiunea asiatică.

Firmele românești interesate să participe la acest eveniment se pot adresa la:

Constellar
Shirley Chan, Business Director,
email:  chanwf@constellar.co
https://agrifoodtechexpo.com

Biroul de Promovare Comercial-Economică Singapore
Cecilia Deaconescu, Ministru Consilier,
email: cecilia.deaconescu@dce.gov.ro
tel/fax: +65 6735 5027

(C.Ş.)

Pe măsură ce majoritatea țărilor încep să ridice restricțiile legate de pandemie, multe companii pregătesc un viitor în care angajații lor vor putea continua să lucreze de la distanță pentru cel puțin o parte din timp, arată un sondaj realizat de KPMG la care au participat peste 530 de companii din 46 de state.  Sondajul s-a desfășurat în cadrul unui webcastului global ,,Work from Anywhere: Insights from the research and governement perspective’’. Printre participanți au fost membri ai consiliilor de administrație, manageri și experți din domenii precum mobilitatea globală, resurse umane (HR), fiscal și dreptul muncii dintr-o varietate de industrii.

În timpul pandemiei, mulți angajați s-au obișnuit să lucreze de la distanță și au constatat adesea că acest lucru aduce avantaje de care doresc să beneficieze și în perioada post-pandemică. Astfel, majoritatea companiilor participante la studiu integrează lucrul la distanță în planificarea lor pe termen lung, deoarece înțeleg că acest lucru este esențial pentru experiența angajaților și oferă, de asemenea, numeroase beneficii business-ului în ceea ce privește flexibilitatea. De exemplu, lucrul la distanță poate oferi noi oportunități de recrutare a personalului dintr-o arie geografică mult mai mare. Studiul a arătat că 89% dintre companii fie au implementat o strategie de lucru la distanță, fie au luat în considerare una. Chiar și companiile din sectoare care ar putea să nu fie considerate potrivite pentru lucrul la distanță, cum ar fi producția, dezvoltă în continuare politici de lucru la distanță cel puțin pentru unii dintre angajații lor și, de asemenea, iau în considerare noi inovații tehnologice cum ar fi realizarea mentenanței mașinilor de la distanță cu ajutorul aparatelor de realitate virtuală.

În timp ce „lucrul la distanță” se desfășoară în general pe teritoriul aceleiași țări, s-a dezvoltat și conceptul de ,,muncă de oriunde”, care include ideea de lucru la distanță transfrontalier. În timpul pandemiei, vizitele scurte în alte țări au devenit imposibile în multe cazuri din cauza reglementărilor privind carantina, astfel încât mulți angajați au petrecut perioade mai lungi lucrând de la distanță, în afara țării locului de muncă, de exemplu pentru a-și putea vizita membrii familiei. După pandemie, aceasta va continua probabil să fie o posibilitate atractivă pentru mulți angajați, care ar putea, de exemplu să îmbine timpul de vacanță cu munca la distanță într-o altă țară. În plus, angajatorii analizează numeroase moduri prin care munca la distanță transfrontalieră le poate eficientiza operațiunile. De exemplu, detașarea virtuală a unui angajat pentru proiectele care au loc în altă țară poate reduce costurile și poate fi mai atractivă decât o detașare fizică pentru un angajat care are angajamente familiale. În plus, angajarea transfrontalieră poate extinde potențialul de talente de care un angajator poate beneficia.

Astfel, conceptul de ,,muncă de oriunde” prezintă numeroase avantaje, atât pentru angajați, cât și pentru angajatori. Cu toate acestea, există unele provocări, în principal legate de aspecte fiscale și juridice, așa cum explică Mădălina Racovițan, Tax Partner, Head of People Services, KPMG în România: ,,În mod evident, angajatorii vor trebui să aibă grijă la statutul de rezidență fiscală al unui angajat care petrece mult timp în afara țării locului de muncă. Regulile sunt destul de complexe și depind de o serie de factori. Ar putea exista și implicații din domeniul securității sociale. Ar trebui luate în considerare și regulile de imigrare, precum și problemele juridice legate de dreptul muncii și contractele de muncă”, atrage atenția Mădălina Racovițan.

Conform specialistului KPMG: „În unele cazuri, poate fi necesară o detașare formală, în special pentru o perioadă mai lungă petrecută în afara țării în care a fost angajat. Cu toate acestea, nu ar trebui luate în considerare doar aspectele fiscale personale și securitatea socială. În unele situații, un angajat, care își petrece timpul lucrând în altă țară poate crea un sediu permanent pentru angajator, care ar putea genera obligații privind impozitul pe profit și cerințe de conformitate pentru companie.”

„Tendințele globale în ceea ce privește munca la distanță sunt extrem de relevante și pentru România. Vedem din ce în ce mai multe companii locale în România care caută posibilitatea de a le oferi angajaților beneficiile muncii de oriunde. Lucrul la distanță în țară a devenit mai mult o normă decât o excepție în timpul pandemiei și nu anticipăm că această tendință se va schimba semnificativ pe termen scurt și mediu. Deși unele companii depun eforturi pentru revenirea angajaților la birou, o astfel de întoarcere trebuie planificată atent pentru optimizarea beneficiilor oferite de flexibilitate, acționând asupra nivelului de angajament și în concordanță cu nevoile organizației”, este de părere Mădălina Racovițan.

La jumătatea lunii aprilie, Sala Miron Vlasto din Palatul Camerei de Comerţ şi Industrie a Municipiului Bucureşti a găzduit masa rotundă cu tema „Provocări şi perspective privind serviciile de angajare asistată a persoanelor cu dizabilități în România”.

Evenimentul, organizat de Fundația Health Action Overseas Romania (HAO), cu sprijinul CCIB, a reunit reprezentanți ai unor instituții publice cu atribuții în domeniul politicilor din sfera dizabilității şi ai unor organizaţii de afaceri reprezentative, furnizori publici si privați de servicii educaționale, sociale și de ocupare, specialişti în resurse umane din cadrul unor organizatii şi companii care asigură/doresc să asigure un mediu de lucru incluziv.

Cu acest prilej, presedintele Camerei bucurestene, Iuliu Stocklosa, a declarat: „Cred că introducerea ca nou serviciu a angajării asistate, model ce are la bază o strategie de parteneriat între angajat, angajator şi furnizorul de servicii de ocupare, este o soluţie ce trebuie luată în calcul în mod serios. Apreciez însă că este nevoie de o mult mai bună comunicare între managerii companiilor si ceilalţi actori sociali, context în care camerele de comerţ pot avea un rol important, dat fiind contactul lor permanent cu membrii, dar şi sistemul de parteneriat pe care l-au dezvoltat de-a lungul timpului.”

În cadrul mesei rotunde, presedintele CCIB a exprimat întreaga deschidere de a promova la nivelul mediului de afaceri local cazuri de succes şi bune practici în domeniu.

Intervenţia presedintelui CCIB a fost pe deplin convergentă cu opiniile exprimate de Adela Crăciun, vicepreşedintele Autorităţii Naționale pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități, dar si de Nicolae Dobrescu, director executiv al Fundaţiei Health Action Overseas România (HAO) şi managerul proiectului Labour market Employment for young Adults with a Disability – LEAD”.

„Experienţa ne arată că acest model al angajării asistate funcţionează indiferent de mărimea companiilor, de domeniul în care activează şi de tipul afecţiunii beneficiarului pe care dorim să-l integrăm. Ceea ce contează este dorinţa de a munci a tânărului, deschiderea şi disponibilitatea angajatorului şi calitatea serviciilor oferite de specialişti”, a punctat Nicolae Dobrescu.

„Suntem aici, împreună, pentru a discuta constructiv şi onest despre subiectul introducerii angajării asistate ca nou serviciu recunoscut de lege pentru persoanele cu dizabilități, pentru a ne înţelege reciproc punctele de vedere şi pentru a identifica etapele de parcurs, astfel încât, în final, fiecare parte implicată să aibă de câştigat: tinerii să dobândească un loc de muncă pe termen lung, firmele, angajaţi potriviţi şi care să le aducă plus valoare, iar statul român să reducă numărul asistaţilor social”, a subliniat managerul proiectului Labour market Employment for young Adults with a Disability – LEAD”.

În context, Nicolae Dobrescu a subliniat că echipa HAO se concentrează pe calitatea serviciilor oferite beneficiarilor, nu pe numărul acestora. „Am lucrat şi lucrăm pentru a avea tineri care să-şi menţină mult timp locul de muncă, bine integraţi, independenţi şi pentru a dezvolta relaţii durabile, bazate pe respect reciproc cu angajatorii cu care colaborăm”.

Despre necesitatea colaborării reciproc avantajoase între toate părţile implicate a vorbit şi Adela Crăciun, vicepreşedintele Autorităţii Naționale pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități. „Impunerea nu constituie o soluţie. Atunci când obligăm, nu putem garanta calitatea şi nici durabilitatea procesului de integrare. Mai mult, impunerea va avea efect de bumerang, lovind tocmai în grupurile vulnerabile, pe care dorim să le protejăm şi va contribui la promovarea discriminării”, a subliniat Adela Crăciun.

Vicepreşedintele ANPDPD a punctat importanţa existenţei unor mecanisme clare de finanţare în domeniu, precum şi a unor politici publice coerente, centrate pe importanţa asistentului social şi pe schimbarea mentalităţii cu privire la dizabilitate la nivelul societăţii în ansamblul său, inclusiv prin evenimente de acest tip. În opinia sa, Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă poate constitui o şansă, pentru că include linii asumate pe ocupare, dar şi pe zona de tehnologii asistive pentru grupuri vulnerabile.

Masa rotundă a fost organizată în cadrul proiectului „Labour market Employment for young Adults with a Disability – LEAD”, cofinanţat din EEA and Norway Grants Fund for Youth Employment. Proiectul se adresează: tinerilor cu dizabilităţi cu vârsta cuprinsă între 15 şi 29 de ani; părinţilor şi aparţinătorilor tinerilor cu dizabilităţi; companiilor; specialiştilor şi furnizorilor de servicii de angajare asistată.

LEAD este derulat de un consorţiu transnaţional condus de către Fundatia Health Action Overseas România (HAO), din care mai fac parte parteneri din alte 3 ţări: Valakupiai Rehabilitation Centre (Lituania), Consultis – Consultoria Empresarial, Unipessoal Lda. (Portugalia) şi Status Employment (Marea Britanie), în calitate de partener expert.

Cristina ȘERBĂNESCU
cristina.serbanescu@ccib.ro

ministudiu de piaţă realizat de Cecilia Deaconescu, ministru consilier, Biroul de Promovare Comercial Economică Singapore