Studiu KPMG: Inflația și temerile legate de lanțurile de aprovizionare se estompează, dar economia globală continuă să se confrunte cu incertitudini

Perspectivele economiei globale au luat o turnură pozitivă în prima parte a anului 2023, pe măsură ce presiunile inflaționiste au început să se atenueze, însă revenirea economică la rate susţinute de creştere este încetinită de menţinerea tensiunilor geopolitice și de provocările interne pe piețe-cheie, relevă cel mai recent studiu KPMG privind perspectivele economice globale.

Documentul citat punctează revenirea prețurilor globale la energie la nivelurile anterioare invaziei din Ucraina, precum și reducerea prețurilor mărfurilor și alimentelor, elemente de natură să conducă la diminuarea ratelor inflației. Cu toate acestea, marile economii ale lumii – cel mai recent Marea Britanie și SUA – se confruntă cu presiuni interne, fapt ce întârzie ameliorarea sustenabilă a condițiilor economice pe aceste piețe.

Misiune dificilă pentru băncile centrale

„Situaţia nuanțată și complexă din fiecare țară, regiune și teritoriu exercită o presiune fără precedent asupra băncilor centrale”, se arată în comunicatul de presă privind prognoza KPMG. În plus, potrivit sursei citate, îngrijorările legate de buna funcţionare a sistemul bancar internațional ar putea complica și mai mult lucrurile pentru băncile centrale, care vor fi nevoite să includă riscurile legate de stabilitatea financiară în planurile de readucere a inflației la țintă.

Creștere economică relativ modestă în următorii doi ani

KPMG estimează o creștere a PIB-ului global de 2,1% în 2023 și 2,6% în 2024, în condițiile în care inflația globală este de așteaptat să scadă la 5,3% în 2023 și la 3,2% în 2024, iar rata șomajului se preconizează că va rămâne stabilă în 2023, la 5,2%, înainte să crească la 5,4% în 2024.

„Creșterea globală este de așteptat să fie influenţată de redresarea economiei chineze și de un avans relativ puternic în unele piețe emergente, în timp ce zona euro și economia SUA vor contribui mai puțin la aceasta în următorii doi ani. Riscurile la adresa perspectivelor rămân în mare parte ridicate, având în vedere volatilitatea de pe piețele financiare. Economia globală a suferit o serie de șocuri semnificative în ultimii trei ani – pandemia de Covid-19 și conflictul Rusia-Ucraina – și s-a confruntat cu o creştere majoră a datoriei publice și a ratelor dobânzilor de către băncile centrale. Este posibil ca ramificațiile unora dintre aceste măsuri să aibă un efect întârziat și încă rămâne să vedem impactul lor total și modul în care interacționează”, este de părere Yael Selfin, economist șef, KPMG în Marea Britanie.

Datoria publică, la niveluri istorice

Potrivit studiului citat, deteriorarea finanțelor publice din ultimii trei ani va limita efectul politicii fiscale în stimularea creșterii economice. Guvernele din întreaga lume au cheltuit sume semnificative, mai întâi pentru a-și proteja economiile de efectele Covid-19 și, ulterior, pentru a proteja gospodăriile și întreprinderile de prețurile mai mari la energie. Aceste acţiuni au dus datoria publică la niveluri istorice, lăsând astfel mai puțin spațiu pentru politici fiscale expansioniste.

În ceea ce privește primele două mari economii ale lumii, în SUA se preconizează scăderea cheltuielilor federale, în pofida avansului cheltuielilor cu infrastructura, în timp ce în China, sprijinul fiscal s-ar putea intensifica, ca urmare a redeschiderii economiei.

Majorarea ratelor dobânzilor a făcut ca aceste niveluri mai mari ale datoriilor să devină mai costisitoare, punând și mai multă presiune asupra finanțelor guvernamentale.

Comerțul global rămâne la un nivel relativ redus

Presiunea asupra lanțurilor globale de aprovizionare a scăzut semnificativ în ultimele luni, concomitent cu diminuarea costurilor de transport, aspecte care ar trebui să contribuie la atenuarea unor presiuni inflaționiste și la îmbunătățirea capacității de aprovizionare. Cu toate acestea, comerțul global rămâne la un nivel relativ redus, deși ar fi de așteptat să se redreseze în acest an, pe măsură ce fluxurile comerciale se normalizează odată cu redeschiderea economiei chineze. Totodată, specialiștii KPMG apreciază că tensiunile geopolitice vor continua să exercite o oarecare presiune asupra fluxurilor comerciale pe termen mediu.

Majorarea consumului privat, pe fondul creșterii încrederii consumatorilor

„Prognozele KPMG arată că nivelul de ocupare al forței de muncă ar trebui să rămână robust, chiar și având în vedere anunțurile recente de concediere din domeniul sectorului de tehnologie – un semn că întărirea pieței muncii din perioada post-pandemie arată puține semne de relaxare (…). Cifrele favorabile privind ocuparea forței de muncă sunt adesea prezentate ca un exemplu de condiții dinamice ale pieței, dar ele pot reflecta, de asemenea, provocările cu care se confruntă băncile centrale în timp ce încearcă să jongleze cu așteptările salariale, condițiile de creditare înăsprite și pericolul mereu prezent ca orice escaladare a conflictului în Ucraina ar putea aduce inflația înapoi în prim plan”, precizează Regina Mayor, Principal Senior Energy Advisor, KPMG în S.U.A. „Avantajul unei piețe puternice a muncii, împreună cu un nivel relativ ridicat al economiilor personale în rândul consumatorilor – în special în Europa și America – înseamnă că am putea începe să vedem un avans mai robust al consumului, conducând la o revenire către o creștere internă mai lentă, dar constantă pe piețele-cheie”, este de părere specialistul KPMG citat.

România: Creștere economică de 2,5% în 2023, cea mai mare rată dintre țările UE din regiune

Creșterea economică a României a depășit așteptările în 2022, avansând cu 4,8%. O contribuție sporită a investițiilor la creșterea PIB, îndeosebi în a doua parte a anului 2022, a contrabalansat încetinirea consumului privat. Potrivit KPMG, anul acesta se așteaptă o evoluție similară, însă cu o intensitate mai redusă, din cauza impactului negativ pe care ratele mai mari ale dobânzilor îl va avea asupra ritmului de creștere economică. Cu toate acestea, economia României este de așteptat să avanseze cu 2,5% în 2023, cea mai mare rată dintre țările UE din regiune. Inflația a atins peste 16% la sfârșitul anului trecut, însă previziunile pentru 2023 indică o înjumătăţire a acesteia, determinată de scăderea prețurilor la materiile prime și energie.

„Inflația este văzută de multe companii din România ca o provocare cheie în contextul macroeconomic actual. În timp ce creșterea cu 18% a salariului minim de la începutul anului 2023 va ajuta gospodăriile să recupereze o parte din puterea de cumpărare erodată de inflaţie, sprijinind astfel consumul, această creștere semnificativă ar putea menține și o presiune ascendentă asupra inflației viitoare. Sentimentul economic s-a îmbunătățit marginal în ultimul an, iar perspectivele de creștere au rămas bune. In ultimele trimestre s-a înregistrat un avans al investițiilor în economie, iar menținerea acestei tendințe, sprijinită de sumele substanțiale oferite prin Facilitatea de Redresare și Reziliență a UE, ar fi benefică pentru creșterea economică şi ar ajuta la reducerea dezechilibrelor macroeconomice existente”, spune Ramona Jurubiță, Country Managing Partner la KPMG în România.

C. ȘERBĂNESCU
cristina.serbanescu@ccib.ro




Colaborare științifică istorică între IFIN HH și Laboratorul SLAC de la Stanford, în proiectul ELI-NP (Laserul de la Măgurele)

La începutul lunii aprilie, Guvernul României a aprobat un memorandum promovat de Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării (MCID), care privește dezvoltarea infrastructurii de cercetare Extreme Light Infrastructure – Nuclear Physics (ELI-NP), construită prin proiectul european cu același nume implementat de Institutul Național de Cercetare Dezvoltare pentru Fizică și Inginerie Nucleară „Horia Hulubei” (IFIN-HH) la Măgurele.

Potrivit unui comunicat de presă emis de Ministerul amintit, este vorba despre cooperarea între SLAC – National Accelerator Laboratory (laborator al Departamentului Energiei din Statele Unite ale Americii, operat de Universitatea Stanford) și IFIN HH, în domeniul accelerării de particule și al studiilor asociate de fizică nucleară. Acest acord istoric oferă oportunitatea colaborării pe tematici concrete, pentru finalizarea Sistemului fascicul gama al ELI-NP, sistem complementar laserului de mare putere de la Măgurele. În baza Memorandumului de înțelegere, părțile vor stabili direcțiile principale de colaborare, modalitățile de transpunere în practică și costurile asociate.

„Acordul dintre IFIN-HH și SLAC (…) are o triplă semnificație. Mai întâi, este o recunoaștere a excelenței cercetării românești, care stă alături de un Institut de top la nivel mondial. Apoi, este o nouă expresie a parteneriatului strategic România-SUA, pe componenta de cercetare, complementară componentelor de securitate și dezvoltare economică. Nu în ultimul rând, implicarea SLAC asigură cea mai bună perspectivă pentru avansarea sistemului gama cu energie variabilă, parte din proiectul ELI-NP, laserul de mare putere de la Măgurele. Ca absolvent al Universității Stanford, sunt cu atât mai mândru că această colaborare a fost demarată, un rezultat obținut după șase luni de eforturi, vizite oficiale și inclusiv implicarea diasporei științifice românești”, a declarat Sebastian Burduja, ministrul cercetării, inovării și digitalizării.

Urmare aprobării Memorandumului amintit, colaborarea științifică dintre IFIN HH și SLAC va permite completarea cu succes a sistemului de fascicul gama de la ELI-NP, și dobândirea de expertiză de înalt nivel tehnologic în domeniul acceleratorilor de particule, în particular, acceleratori de electroni, și în cel al fotonicii nucleare cu fascicule gama.

C. ȘERBĂNESCU
cristina.serbanescu@ccib.ro

 




Fitch a revizuit perspectiva de țară a României de la negativă la stabilă

Agenția de rating Fitch a reconfirmat recent ratingul aferent datoriei guvernamentale a României la BBB-/F3 pentru datoria pe termen lung și scurt în valută și a revizuit perspectiva de țară de la negativă la stabilă, aceasta fiind prima modificare în sens pozitiv a perspectivei ratingului României operată de agenție din aprilie 2020.

Potrivit unui comunicat de presă emis de Ministerul Finanțelor, decizia revizuirii perspectivei ratingului României este susținută, în opinia agenției, de: stabilizarea datoriei publice, implementarea unor politici menite să asigure o consolidare fiscală graduală, stabilitatea politică din țara noastră, reducerea riscurilor privind războiul din Ucraina și diminuarea crizei energetice subsecvente.

În opinia agenției, economia României va înregistra o creștere de 2,3% în anul 2023, respectiv de 3% în anul 2024, în condițiile în care țara noastră va beneficia de fonduri europene importante atât din Cadrul Financiar Multianual 2021-2027, cât și din Mecanismul de Redresare și Reziliență (PNRR).

Conform sursei citate, principalii factori care ar putea conduce individual sau colectiv la îmbunătățirea ratingului de țară sau a perspectivei sunt: stabilizarea fermă a ponderii datoriei publice în PIB pe termen mediu, reducerea deficitului fiscal, ca urmare a implementării eficiente a strategiei fiscale a guvernului, reducerea riscurilor referitoare la finanțarea externă prin îmbunătățirea structurală a poziției deficitului de cont current, cu efect asupra scăderii îndatorării externe și/sau îmbunătățirii rezervelor externe. (C.Ș.)




Evoluția exportului românesc de articole din piele pe piața SUA în perioada 2018-2022

analiză realizată de Răzvan Dumitrescu, ministru consilier, Biroul de Promovare Comercial-Economică Washington

Materialul cuprinde unele comparații cu exporturile similare ale țărilor din regiunea geografică a țării noastre, iar în preambul sunt prezentate schimburile comerciale bilaterale în anul 2022, comparativ cu anul precedent.




27-29 septembrie: OPEX – International Energy Week la Londra

Direcţia Diplomaţie Economică din cadrul Ministerului Afacerilor Externe informează, prin intermediul secretariatului Consiliului de Export al României, că în perioada 27-29 septembrie 2023 va avea loc la Londra OPEX – International Energy Week, cel mai mare eveniment din domeniile inginerie, achiziții, construcții, retehnologizare, întreținere, operațiuni, logistică, IoT și transformare digitală în sectorul energetic.

Programul profesional al evenimentului include patru conferinte specializate, și anume:

  • Global EPC Project Management Summit;
  • Global Shutdown, Turnaround, Outage, Asset Integrity and Maintenance Summit;
  • Global Procurement Supply Chain and Logistics Summit;
  • Global IoT and Digital Transformation For the Energy Industry Summit.

Complementar, organizatorii au pregătit un spațiu expozițional și o zonă de networking. Potrivit sursei citate, și-au anunțat participarea peste 400 de lideri din industrie și experți din întreaga lume.

Informații suplimentare se pot obține accesând site-ul evenimentului: https://opexpmp.com/. (C.Ș.)

 

 




Carpathian Start-up Fest 2023

Biroul de Promovare Comercial Economică din cadrul Ambasadei României la Varșovia informează că în perioada 15-16 iunie 2023, la Centrul de Expoziții și Congrese G2A Arena din Jasionka (lângă aeroportul din Rzeszow, Polonia), va avea loc cea de-a III-a ediție a Carpathian Startup Fest 2023, eveniment organizat de Agenția de Dezvoltare Regională Rzeszów S.A.

Cea mai importantă componentă a programului profesional al manifestării este Demo Day, eveniment în cadrul căruia inventatorii, startup-urile și scaleup-urile își vor prezenta ideile și soluțiile în fața experților, instituțiilor din mediul de afaceri, potențialilor investitori și reprezentanților fondurilor de investiții. Competiția, cu o valoare totală a premiilor de 100.000 PLN și un premiu suplimentar, constând în accesul la programul de accelerare InCredibles al lui Sebastian Kulczyk, este structurată pe trei categorii:

  • Cea mai bună idee de afaceri (Idea Challenge) – se pot înscrie persoane care au idei interesante pentru un start-up și ar dori să obțină finanțare;
  • Cel mai bun Start-up – pentru proiectele care se află în faza de incubație, creând un MVP (versiunea minimă de produs) sau prima vânzare, și ale căror venituri din proiect nu au depășit încă 200.000 PLN;
  • Cel mai bun Scale-up – pentru proiectele depuse de companii care comercializează produse sau servicii și ale căror venituri din proiectele înscrise în competiție au depășit 200.000 PLN.

De asemenea, în cadrul Carpathian Startup Fest 2023 va avea loc o conferință dedicată modalităților în care poate fi dezvoltat un start-up (construirea echipei, obținerea de finanțare și realizarea unui portofoliu de clienți, povești de succes), eveniment onorat de reprezentanți de frunte ai comunității poloneze de start-up, de afaceri și științifice.

Complementar, antreprenorii din ecosistemul startup-urilor au posibilitatea de a se cunoaște și de a identifica proiecte de cooperare., în cadrul unor sesiuni de networking.

Înregistrarea participării se poate face prin completarea formularului disponibil pe site-ul www.carpathianfest.pl.

Informații suplimentare:
Agenția de Dezvoltare Regională Rzeszów S.A
Dawid Adamski, director al Biroului de Marketing și Vânzări
telefon: +48 17 86 76 283
e-mail: haveysz@rarr.rzeszow.pl
www.carpathianfest.pl

Sprijin și îndrumare:
Biroul de Promovare Comercial Economică
din cadrul Ambasadei României în Republica Polonă
Ștefan Porojan, ministru consilier,
telefon +48 22 628 33 00; mobil: +48 538 397 384;
e-mail: varsovia.economic@mae.ro.

C. ȘERBĂNESCU
cristina.serbănescu@ccib.ro