Participarea CCIB la Conferința „Regândirea Africii: Între provocări și oportunități”

Joi, 25 mai 2023, Universitatea Politehnică București a găzduit Conferința „Regândirea Africii: Între provocări și oportunități” eveniment organizat în marja aniversării „Zilei Africii” de Grupul de ambasadori și șefi ai misiunilor diplomatice, precum și consulilor onorifici din țările africane, acreditați în Romania, în parteneriat cu Politehnica bucureșteană. După alocuțiunile de deschidere susținute de E.S. Raja Jhinaoui Ben Ali, ambasador extraordinar și plenipotențiar al Republicii Tunisiene în Romania și decan al grupului de ambasadori și diplomați din țările Africii, precum și de Mihnea Costoiu, rectorul Universității Politehnice, președintele Camerei de Comerț și Industrie a Municipiului București (CCIB), Iuliu Stocklosa, a prezentat participanților locul Camerei bucureștene, ca reprezentant legitim al mediului de afaceri din capitala țării, în sistemul cameral românesc, precum și aspecte ale activității pentru promovarea schimburilor comerciale și cooperării economice cu țările de pe continentul african.

„CCIB este prezentă pe piețele celor mai importanți parteneri comerciali ai României de pe continentul african având încheiate 13 acorduri de cooperare cu Camere de Comerț, Industrie și Servicii regionale din Regatul Maroc, și alte 5 cu instituții similare din Republica Tunisiană. Camera noastră asigură copreședinția și Secretariatul Consiliului de Afaceri româno-marocan, folosind experiența acumulată din coordonarea activității Consiliului de Afaceri România-Egipt” a declarat președintele Stocklosa.

Apreciind că țările din Africa au un potențial economic nevalorificat încă în cadrul relațiilor comercial-economice ale țării noastre cu acestea, CCIB își propune să acționeze pentru dezvoltarea parteneriatelor dintre firme și companii bucureștene interesate și cele din țările africane, atât pe linia promovării exporturilor românești, cât și a acțiunilor de cooperare economică, inclusiv investiții care pot să asigure o parte din materiile prime necesare economiei României.

Conferința a constituit un bun prilej pentru antamarea de vizite, în perioada următoare, la Palatul CCIB, a unor ambasadori și diplomați străini, acreditați în țara noastră, în vederea convenirii de programe de colaborare și organizarea de evenimente destinate promovării relațiilor comercial-economice ale României cu țările pe care le reprezintă.

Mircea TOADER
mircea.toader@ccib.ro

 




România va avea un Comitet pentru Inteligență Artificială

În prima parte a lunii mai, Sebastian Burduja, ministrul cercetării, inovării și digitalizării, a semnat Ordinul privind înființarea, organizarea și funcționarea Comitetului Român pentru Inteligență Artificială, document publicat deja în Monitorul Oficial.

Potrivit unui comunicat de presă emis de Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării (MCID), Comitetul Român pentru Inteligența Artificială este un organism consultativ, aflat sub patronajul prim-ministrului României, cu asigurarea secretariatului tehnic la nivelul Ministerului amintit. Comitetul are misiunea de a veni cu propuneri privind reglementarea, coordonarea, monitorizarea şi evaluarea activităților privind inteligența artificială, precum și dezvoltarea acesteia în România.

Din acest organism vor face parte: specialiști în domeniul inteligenței artificiale și domenii conexe; antreprenori, cercetători științifici, cadre didactice, studenți și elevi din învățământul preuniversitar și universitar; reprezentanți ai administrației publice; orice alte persoane care au legătură directă sau interes dovedit pentru dezvoltarea domeniului inteligenței artificiale și pentru realizarea scopurilor Comitetului. Membrii Comitetului vor fi organizați în patru arii funcționale, astfel: mediul academic și de cercetare, mediul privat, mediul public și societatea civilă.

„Comitetul acesta reunește marile minți ale României din țară și din diaspora, de la matematicieni, filosofi la oameni de știință care vor seta acest sector, inclusiv limitele etice, cât de departe vom putea merge cu inteligența artificială”, explică Sebastian Burduja.

Conform sursei citate, în cadrul Comitetului vor funcționa:

  • Consiliul Științific și de Etică a Inteligenței Artificiale (va oferi Guvernului României consiliere științifică și în materie de utilizare responsabilă și etică a inteligenței artificiale);
  • Consiliul pentru Educație în Inteligența Artificială (va oferi Guvernului României consiliere cu privire la adaptarea domeniului educațional național care să răspundă la specificul și nevoile generate de evoluția domeniului IA);
  • Coaliția pentru Dezvoltarea Inteligenței Artificiale (inițiativă consultativă deschisă care include reprezentanți ai companiilor, organizațiilor neguvernamentale și ai altor entități juridice interesate de domeniul IA, din partea mediului de afaceri, investițional și de start-up-uri din România, cu rol consultativ pentru sprijinirea activității Comitetului, excluzând orice formă de reprezentare a intereselor comerciale sau de influență a pieței libere).

C. ȘERBĂNESCU
cristina.serbanescu@ccib.ro




Companii membre ale APMR, în premieră la SIB

Prezența firmelor de mobilier alături de cele imobiliare a apărut din dorința de a oferi publicului vizitator o gamă cât mai largă de produse complementare, accesibile în același spațiu, cu posibilitatea de a corobora informații utile într-un timp cât mai scurt.

Astfel, firmele Alprom, Ita Production, Montana Câmpeni, Simex, Solid Oak Expert și Szel Mob, toate membre APMR, au expus pe o suprafață de 149 mp colecții de înalt nivel calitativ. Este de ajuns să spunem că cinci dintre ele au prezentat la SIB colecțiile de mobilier proaspăt lansate la Salonul Internațional de la Milano, cel mai mare și mai renumit târg de design de mobilier din lume.

Piesele expuse la SIB au fost realizate în mare măsură din lemn masiv, acoperind o mare varietate de genuri și stiluri, de la mobilier pentru locuințe la mobilier pentru spații publice, de la linii modern, la mobilier de artă. Au fost prezentate piese separate: mese, măsuțe, scaune, fotolii, baruri, precum și garnituri de mobilier de living, sufragerii, biblioteci, camere de tineret, încăperi de birou.

De menționat că o parte dintre firme lucrează, pe lângă colecțiile de serie, și produse unicat, la comandă, pe dimensiunile spațiului clientului și conform cerințelor acestuia. Ținând cont de tendințele pieței interne, firmele producătoare de mobilier au prezentat variante de finisaje și culori, o noutate fiind constituită de nuanțele metalizate, cu aspect opac sau cu fibra lemnului la vedere.

Cu un concept distins de prezentare a standurilor, unde negrul și luminile strălucitoare au creat o atmosferă stilată, evenimentul s-a bucurat de o largă promovare în presa generală, presa de specialitate, social media, online, realizată atât de organizatorii evenimentului, cât și de echipa APMR, direct și prin revista Mobila. Eleganta locație în care s-a desfășurat SIB a atras un mare număr de vizitatori. De asemenea, prezența în același spațiu a facilitat stabilirea de legături cu potențial de colaborare între firmele de imobiliare și cele producătoare de mobilier.

Ecourile pozitive ale contactelor realizate în timpul evenimentului au apărut încă din primele zile de după încheierea SIB, atât prin solicitările de oferte din partea vizitatorilor, cât și prin continuarea discuțiilor începute între firmele de imobiliare și cele producătoare de mobilier.

Mobila românească este foarte apreciată pe piața externă, expozițiile interne de profil reușind să faciliteze contactul publicului român cu mobilierul autohton apreciat la export, accesul la informații profesioniste de la producătorii cu experiență și, nu în ultimul rând, obținerea de oferte la prețuri de producător. În același timp, consilierea gratuită oferită de reprezentanții firmelor în ceea ce privește designul produselor unicat și soluțiile de amenajări interioare este un serviciu valoros, apreciat de doritorii de mobilier.

După prezența la SIB, firmele membre APMR au avut în agendă participarea la ICFF New York și la INDEX Dubai, urmând ca în toamnă să revină la BIFE-SIM București. Detalii despre colecții pot fi obținute accesând site-urile și paginile lor de social-media, iar informații actualizate privind industria mobilei: https://www.industriamobilei.ro/, https://revistamobila.ro/. (C.Ș.)

 




La Palatul CCIB, seminar de prezentare a China International Import Expo

Aula Carol I a Palatului CCIB a găzduit luni, 29 mai, un seminar de prezentare a celei mai mari manifestări expoziționale multisectoriale de import din lume, China International Import Expo (CIIE), care va avea loc în perioada 5-10 noiembrie la Shanghai.

Evenimentul de la București a fost organizat de Biroul Internațional al Expozițiilor de Import din China, Ambasada Republicii Populare Chineze în România, Centrul Național de Congrese și Expoziții (Shanghai), Consiliul de Export al României, Asociația China-România pentru Promovarea Comerțului Internațional și Economiei (AFPICE), alături de Camera bucureșteană, în calitate de co-organizator, cu susținerea Bank of China (Filiala București – Europa Centrală și de Est) .

Principalele obiective ale seminarului au vizat prezentarea pe larg a manifestării expoziționale și a evenimentelor conexe, precum și promovarea oportunităților de participare pentru companiile românești interesate, în contextul în care ediția din acest an a CIIE a fost inclusă în Programul de Promovare a Exportului (PPE) 2023.

După alocuțiunile susținute de E.S. Han Chunlin, ambasadorul extraordinar și plenipotențiar al R. P. Chineze în România, de Shi Huangjun, vicepreședinte al Centrului Național de Congrese și Expoziții (Shanghai), precum și de E.S. Viorel Isticioaia-Budura, fost ambasador extraordinar și plenipotențiar al României în R. P. Chineză, președintele CCIB, Iuliu Stocklosa a subliniat importanța acordată de Camera bucureșteană dezvoltării relațiilor de cooperare și comercial-economice cu China, argumente în acest sens fiind cele unsprezece acorduri de cooperare semnate cu diverse camere de comerț și alte instituții din această țară, precum și faptul că o perioadă îndelungată la Beijing a funcționat o reprezentanță a CCIB. În contextul în care schimburile comerciale româno-chineze se caracterizează prin cea mai mare debalanță comercială pe care o înregistrează România la nivelul unei țări, Iuliu Stocklosa a încurajat firmele românești să valorifice oportunitățile oferite de CIIE pentru a pătrunde pe piața Chinei.

Potrivit AFPICE, prin planul de Stat al R.P.Chineze sunt alocate 192 miliarde de USD pentru importul de produse alimentare și conexe din țările Europei Centrale și de Est. Dată fiind importanța acestui târg, în cea mai recentă ședința a sa, Consiliul de Export al României a decis prelungirea perioadei în care firmele interesate pot depune dosarele pentru a participa la eveniment cu subventie de la bugetul de stat, respectiv, suportarea din bugetul PPE a cheltuielilor de închiriere spații si a serviciilor aferente, precum și a 50% din costurile de transport și cazare pentru un reprezentant al fiecărei firme participante.

Ediția din acest an a CIIE va fi organizată pe șase pavilioane tematice, și anume: alimente și agricultură, automobile și automotive; industrie inteligentă, informații și tehnologii; bunuri de consum; echipamente medicale și sănătate; comerț și servicii, firmele românești având posibilitatea să participe, sub pavilion național, în oricare dintre secțiunile menționate.

Seminarul a fost precedat de o întâlnire a ambasadorului Han Chunlin, consilierului economic și comercial al Ambasadei, Song Xianmao, și vicepreședintelui Centrului Național de Congrese și Expoziții (Shanghai), Shi Huangjun, cu dr. Mihai Ionescu, președintele executiv al ANEIR, co-președinte al Consiliului de Export al României, Iuliu Stocklosa, președintele CCIB, Mihai Andrițoiu, președintele AFPICE. Au fiind abordate aspecte ale colaborării comercial-economice între cele două țări și perspectivele acesteia, atât în contextul posibilei participări a României cu pavilion național la ediția din acest an a CIIE Shanghai, cât și a relativ recentei preluării a mandatului de Șef al misiunii dipomatice chineze de către ambasadorul Han Chunlin.

De precizat că, la sfârșitul anului 2022, Republica Populară Chineză era al doilea partener comercial al României (după Turcia) între statele din afara Uniunii Europene (UE). China a fost a 19-a destinație pentru mărfurile exportate de țara noastră cu o pondere de 1,19%, iar la import a 6-a piață de proveniență a mărfurilor intrate în țara noastră cu o pondere de 5,89%. În 2022, volumul total al schimburilor comerciale româno-chineze a fost de 9 miliarde USD (+3,1% comparativ cu anul precedent), din care 1,2 mld. USD export (-14,3%) și 7,8 mld. USD import (+6,3%). Datele preliminare pentru trimestrul I a.c. indică un un volum al comerțului bilateral de 1,9 mld. USD (export 0,3 mld. USD, iar import 1,6 mld. USD).

La 30 aprilie 2023, în România erau înregistrate 13.430 firme cu capital chinezesc (locul 5) cu un capital social subscris în valoare de 407 milioane USD, care plasează R. P. Chineză pe locul 20 între statele investitoare în țara noastră.

Cristina ȘERBĂNESCU
cristina.serbanescu@ccib.ro