Provocările geopolitice, tendințele inflaționiste și presiunea crescută cu privire la aspectele de mediu, sociale și de guvernanță (ESG), principalele riscuri care afectează relațiile cu furnizorii
Conform , realizat în 40 de țări, inclusiv în România, liderii globali intervievați consideră că provocările geopolitice (61%), tendințele inflaționiste (46%) și preocupările legate de capacitatea de a gestiona presiunea crescută (40%) cu privire la aspectele de mediu, sociale și de guvernanță (ESG) sunt principalele riscuri care le afectează relațiile cu furnizorii.
Studiul citat evidențiază, de asemenea, măsurile pe care organizațiile le iau pentru a gestiona riscurile generate de relația cu furnizorii, acestea acordând prioritate: înnoirii metodologiei, politicilor și standardelor generale utilizate (63%), consolidării rolului echipei de conducere în gestionarea relațiilor cu colaboratorii (48%) și îmbunătățirii competențelor angajaților (47%). Pe lângă aceste trei zone, în topul priorităților, se mai află tehnologia și datele, 45% dintre respondenți susținând că este încă nevoie de investiții în aceste domenii.
În ceea ce privește măsurile legate de sustenabilitate, mai mult de jumătate (56%) dintre respondenți consideră că au o cultură organizațională care ajută angajații să înțeleagă și să gestioneze mai bine riscurile și oportunitățile legate de ESG în relația cu furnizorii. Cu toate acestea, potrivit studiului citat, companiile vor fi nevoite să găsească moduri de a îmbunătăți trasabilitatea datelor în relațiile cu furnizorii, o treime dintre respondenți (31%) afirmând că datele generate intern sau extern pe teme legate de ESG au o calitate scăzută sau foarte scăzută.
De asemenea, studiul arată că, pentru a spori încrederea în partenerii ce fac parte din lanțul de aprovizionare și în alți terți, organizațiile își concentrează investițiile către anumite domenii, îndeosebi către diminuarea riscurilor digitale, care sunt percepute de aproape două treimi dintre respondenți (62%) ca fiind cele mai importante pentru asigurarea fiabilității furnizorilor.
„Nevoile organizațiilor și gradul lor de maturitate pot dicta melanjul de măsuri pe care acestea trebuie să le aibă în vedere pentru a gestiona cele mai presante riscuri legate de lanțul de aprovizionare. De exemplu, din punctul de vedere al securității, construirea unui lanț de aprovizionare rezilient necesită o abordare structurată, care începe cu evaluarea maturității digitale a partenerilor de afaceri. Următorul pas firesc este stabilirea unui plan de transformare care să permită implementarea unor puncte de control în domeniul securității cibernetice pe parcursul întregii perioade de colaborare cu partenerii externi”, apreciază Andrei Ionescu, Partener Coordonator, Consultanță în managementul riscului, Deloitte România.
Adoptarea tehnologiei poate ajuta, de asemenea, la îmbunătățirea relațiilor cu furnizorii, oferind organizațiilor posibilitatea de a realiza o segmentare și o monitorizare mai eficientă a acestora. Studiul evidențiază faptul că doar jumătate dintre respondenți segmentează oficial furnizorii în funcție de riscul pe care aceștia îl pot reprezenta. Mai mult, studiul denotă existența unui decalaj care necesită eforturi suplimentare, șase din zece organizații (62%) susținând faptul că utilizează tehnici de monitorizare digitală, dar pentru un sfert dintre furnizori. Cu toate acestea, puțin peste jumătate din participanții la studiu (51%) consideră că volumul activităților de audit al furnizorilor va crește pe măsură ce noile tehnologii vor fi mai utilizate.
„Printre altele, companiile ar trebui să facă apel la tehnologii emergente atunci când își propun să reducă riscurile, să sporească încrederea și să eficientizeze relația cu furnizorii. Cu toate acestea, tehnologia în sine poate genera riscuri în domenii precum securitatea cibernetică sau altele, unul dintre acestea fiind utilizarea acestor soluții și de către competitori, cu scopul de a perturba modelele de business”, este de părere Clarisa Bulai, Director, Consultanță în managementul riscului, Deloitte România.
Concluziile studiului cuprind perspectivele a peste 1.300 de lideri din întreaga lume. (C.Ș.)