„Într-o lume în care schimbarea este singura constantă, afacerile de familie reprezintă un pilon de stabilitate și durabilitate. Acestea sunt adesea caracterizate de valori puternice, angajament profund și o viziune pe termen lung care le permit să reziste în fața provocărilor și să prospere de-a lungul decadelor. Cu toate acestea, trecerea ștafetei de la o generație la alta poate fi o provocare majoră. Acest eveniment este conceput pentru a vă oferi experienta și cunoștințele necesare pentru a naviga cu succes prin această tranziție”, a declarat Iuliu Stocklosa, președintele Camerei de Comerț și Industrie a Municipiului București (CCIB), în deschiderea celei de a doua ediții a conferinței „Viitorul afacerilor de familie”. În context, președintele Camerei bucureștene a evidențiat importanța acestor companii pentru economia românească și a îndemnat antreprenorii care conduc afaceri de familie să participe la evenimente și programe de formare pentru a se pregăti adecvat pentru succesiunea generațională.

Evenimentul, organizat de Club Antreprenor și Ziarul Pozitiv și susținut în calitate de partener de Camera bucureșteană, a reunit în Aula Carol I a Palatului CCIB antreprenori, oficialități și consultanți, cu scopul de a identifica soluții de dezvoltare a afacerilor de familie. Principalele subiecte abordate au vizat: provocările care stau în fața afacerilor de familie din România, inclusiv provocările din zona financiar-fiscală, modalitățile de promovare a acestui tip de business, planificarea succesiunii, internaționalizarea afacerilor de familie, finanțarea proiectelor prin diverse programe.

De exemplu, directorul general al Fondului Național de Garantare pentru IMM-uri (FNGCIMM), Dumitru Nancu, a furnizat informații valoroase despre Programul IMM Plus, în cadrul căruia se vor putea obține garanții de stat pentru credite bancare în valoare de până la 5 milioane de euro. Conform sursei citate, garanția statului poate acoperi până la 80% din valoarea creditului, în funcție de tipul de activitate al IMM-ului. Complementar, Dumitru Nancu a vorbit despre oportunitățile de finanțare oferite prin Programul Creştere Inteligentă, Digitalizare şi Instrumente Financiare (PoCIDIF), în cadrul căruia FNGCIMM va pune la dispoziția IMM-urilor 200 de milioane de euro, la care se adaugă cel puțin 200 de milioane de euro credite acordate de cele 23 de instituţii financiare-bancare cu care are semnată convenţie. Totodată, FNGCIMM va implementa un nou instrument financiar pentru întreprinderile sociale, cu o alocare de 90 de milioane de euro din fonduri europene, care va oferi întreprinderilor sociale acces la finanțare mixtă (credit bancar și grant european).

O intervenție foarte bine primită de public a avut Nicu Vasile, preşedintele Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), care a vorbit despre importanța susținerii, prin politici publice adecvate, a fermelor de familie, pe care le consideră coloana vertebrală a agriculturii româneşti, în contextul în care acestea asigură o mare parte din producţia agricolă şi sunt un important generator de locuri de muncă.

În țara noastră s-au consolidat afaceri de familie în majoritatea sectoarelor economice – IT&C, industrie, agricultură, construcții, transporturi, servicii, turism, energie, medicină și farmacie, profesii liberale etc. Pentru a-și diversifica portofoliul de produse și servicii și a-și maximiza profitul, foarte mulți fondatori au investit și în alte sectoare economice, pe lângă cel inițial.

Potrivit unui studiu realizat de PwC și citat de organizatori, ecosistemul afacerilor de familie din România este încă tânăr, 90% din aceste companii fiind la prima generație și doar 9% la a doua generație, comparativ cu alte state din Europa Centrală și de Est sau de la nivel global, unde există companii care au ajuns la a treia sau a patra generație.

Cristina ȘERBĂNESCU
cristina.serbanescu@ccib.ro

În perioada 16 – 19 iunie a.c. la Centrul Internațional de Conferințe Neptun se va desfășura cea de-a XVII-a ediție a Forumului Regional al Energiei pentru Europa Centrala și de Est – FOREN 2024, cu tema “Regândirea viitorului lumii printr-o energie sigură, curată și eficientă”.

Evenimentul, cu o tradiție solidă și cu o reputație remarcabilă, este organizat Comitetul Național Român al Consiliului Mondial al Energiei (CNR – CME). FOREN răspunde unei nevoi reale de analiză și dezbatere a stării sectoarelor energetice din regiunea Europei Centrale și de Sud-Est și de identificare a unor soluții de cooperare în domeniul energetic.

Programul profesional al Forumului va cuprinde peste 20 evenimente cu teme de actualitate la nivel naţional şi international: 4 sesiuni de lucrări tehnice, 9 evenimente principale (Ziua Regională a Energiei, mese rotunde la nivel de Forum; workshop-uri la nivel de Forum); mese rotunde la nivel de corporație; o expoziție internațională cu peste 20 de standuri.

Potrivit organizatorilor, au fost invitați să participe reprezentanți ai autorităților guvernamentale, manageri și persoane de decizie ale celor mai importante companii  si organizații, cunoscuți și apreciați specialiști din domeniul energiei din țară și din străinătate (Consiliul Mondial al Energiei și Comitetele Membre din Europa Centrală și de Est, Parlamentul European, Comisia Europeană s.a.).

Potrivit CNR-CME, la FOREN 2024 vor fi discutate teme legate de tranziția energetică justă în regiune, modul de adaptare a sectoarelor energetice la noile provocări, eficiența energetică și consumul inteligent, utilizarea unui mix optimizat de combustibili, noile tehnologii, educația personalului calificat în domeniul energiei și multe altele.

Luând în considerare caracteristicile distinctive ale acestei regiuni față de celelalte părți ale Europei, participanții vor găsi în FOREN  – eveniment regional al CME pentru Europa Centrala si de Est – o excelentă platformă de promovare a bunelor practici, dar și pentru schimburi de experiență și întâlniri de afaceri.

Informații suplimentare referitoare la taxele de participare, program etc. se pot obține accesând site-ul www.foren.ro sau de la Secretariatul Executiv la adresa: secretariat@cnr-cme.ro. (C.Ș.)

Pe fondul stabilizării ratei de creștere a comerțului global în ultimii ani, determinată parțial de pandemie, de tensiuni geopolitice și de măsuri protecționiste tot mai ample, raportul KPMG Global Economic Outlook lansează un avertisment cu privire la potențiale pierderi de producție generate de fragmentarea geoeconomică pe termen lung. Potrivit sursei citate, se estimează o creștere a PIB-ului global de 2,2% în 2024 – în scădere de la 2,6% în 2023, cu revenire ulterioară pe o pantă ascendentă şi o creştere anticipată de 2,6% în 2025.

Realizat de economiști din firmele membre KPMG din întreaga lume, raportul din acest an analizează perspectivele economice pentru 37 de țări și zone economice, inclusiv România, precum și potențialul economiei mondiale pentru următorii doi ani.

„Cele mai recente prognoze din raportul KPMG Global Economic Outlook reflectă factorii multipli care stau la baza incertitudinii și a creșterii lente în întreaga lume. Pe termen scurt, inflația se poate relaxa, însă cu un cost, cheltuielile consumatorilor scăzând și costul datoriei crescând. Companiile trebuie să navigheze într-un mediu geopolitic în schimbare: noi preferințe de lucru hibrid, adoptarea ESG, precum și tehnologii emergente, cum ar fi Inteligența Artificială și Big Data. Toate aceste schimbări necesită investiții sporite, dar cele mai multe dintre acestea ar putea îmbunătăți productivitatea și rata de creștere economică pe termen lung”, a declarat Yael Selfin, Vice Chair, Chief Economist KPMG în Marea Britanie.

Creşterea economică mai slabă a ajutat la atenuarea presiunilor pe lanțurile de aprovizionare și la diminuarea presiunilor mai ample exercitate asupra costurilor. Conform sursei citate, se estimează că inflația globală va fi în medie de 5% în 2024 și 3,9% în 2025, în scădere de la rata de 6,5% estimată în 2023 și 8% în 2022. Pe de altă parte, economiștii KPMG atrag atenția că riscurile sunt în creștere, deoarece orice alte șocuri asupra prețurilor la energie sau o creștere mai persistentă a inflației autohtone în unele țări ar putea deraia revenirea relativ lină către țintele de inflație ale băncilor centrale în anul viitor.

Relaxarea politicilor monetare se lasă așteptată

Deși politica monetară a atins în mare măsură apogeul ciclului actual de înăsprire, autorii Raportului punctează că este posibil ca multe bănci centrale să mai aştepte înainte de a iniţia un nou ciclu de relaxare. Estimările KPMG arată că majoritatea băncilor centrale – inclusiv Fed-ul SUA și Banca Angliei – nu vor acționa o mare parte din 2024, stabilind ratele la un nivel semnificativ mai ridicat, pe termen mediu, decât în deceniul anterior pandemiei de Covid.

„Multe bănci centrale se află între ciocan şi nicovală și sunt precaute, conştiente că o relaxare prematură ar putea duce pur și simplu la o revenire a inflației. Deși nu anticipăm nicio modificare semnificativă a cifrelor șomajului, 2024 ar putea fi un an potrivit pentru evaluarea impactului condițiilor economice restrictive pentru lumea corporativă. Un val de refinanțare a datoriilor, într-o perioadă deosebit de dificilă, ar putea pune o presiune reală asupra liderilor de afaceri care caută soluţii la crizele prelungite din ultimele luni. Acest fapt, combinat cu incertitudinea geopolitică curentă, ar putea genera o situaţie de paralizie pentru mulţi în anul care urmează”, a apreciat Regina Mayor, Global Head of Clients & Markets la KPMG International.

Perspective provocatoare pe plan global și european

„La nivel global, perspectivele rămân provocatoare, conflictul din Orientul Mijlociu adăugându-se incertitudinii. Perturbarea rutei de transport maritim a Canalului Suez, care afectează lanțurile de aprovizionare, este un motiv de îngrijorare, mai ales prin prisma transporturilor de bunuri în containere și de petrol. Cu toate acestea, în ultimii ani, companiile s-au confruntat cu o incertitudine considerabilă și mulți lideri au dezvoltat un sentiment real de reziliență și agilitate, care le-a permis nu numai să navigheze în ape tulburi, ci și să prospere, prin stimularea inovării”, a precizat Ramona Jurubiță, Country Managing Partner, KPMG în România.

În ceea ce privește țara noastră, după o creştere puternică de 5% în primele trei trimestre ale anului 2022, economia a încetinit brusc, avansând cu 1,4% în aceeaşi perioadă a anului 2023. Inflația ridicată a erodat puterea de cumpărare a gospodăriilor, încetinind astfel consumul privat, care a fost principalul motor al creșterii economice în ultimii ani. Chiar și așa, economia României a avut una dintre cele mai mari rate de creștere din regiune, estimată la 1,8% în 2023. Comparativ, pentru anul trecut, creșterea economică este prognozată la doar 0,4% în Polonia, în timp ce în Cehia se așteaptă o contracţie de 0,5%. În 2024 se preconizează o redresare treptată în toate cele trei economii. Investițiile sunt văzute ca fiind unul dintre principalele motoare ale creșterii economice, susținută de proiecte de infrastructură, transformare digitală și tranziție energetică. Consumul gospodăriilor, care a decelerat în 2023, și-ar putea mări contribuția la PIB în 2024 în toate cele trei economii, având în vedere că decalajul dintre avansul salariilor nominale și inflație urmează să crească din nou.

Întorcându-ne la România, creșterea economică a depășit-o pe cea a ţărilor din regiune, în ciuda conflictului care are loc la granița cu Ucraina. Inflația medie anuală în România a continuat să scadă în 2023, deși de la un nivel relativ ridicat. Este de așteptat ca această tendinţă să continue şi în 2024 şi inflaţia să ajungă la aproximativ 6,9%. Această tendință este similară cu cea observată şi în economiile din regiune. În Republica Cehă, inflația de bază a scăzut semnificativ, după un vârf de 18% la începutul lui 2023. Acum se prognozează că va atinge 3,3% în 2024 de la 10,8% în 2023. În Polonia, aşteptările inflaționiste sunt pentru o înjumătăţire a acesteia, de la 11,6% în 2023 la 5,6% în 2024.

Ratele șomajului vor rămâne la nivele scăzute în toate cele trei țări pe termen mediu, fiind afectate negativ de tendințele demografice. În 2024 se preconizează că acestea vor fi în jur de 5,4% în România, 5,1% în Polonia și 2,8% în Cehia.

Perspectivele economice din România, influenţate de modalităţile de corecţie a deficitului bugetar și a celui de cont current

“Potențialul de creștere al României, pe viitor, rămâne ridicat și acest lucru poate fi pe deplin exploatat într-un cadru în care politicile fiscale și legislative sunt predictibile, precum și punând accent pe îmbunătățirea infrastructurii din țară”, a afirmat Ramona Jurubiță, care a atras atenția că incertitudinile legate de măsurile fiscale, recent adoptate de către autorităţi, au afectat negativ încrederea mediului de afaceri. „Creșterea TVA-ului pentru unele bunuri și servicii și accizele mai mari la carburanți, introducerea de noi taxe, inclusiv impozitul minim pe cifra de afaceri pentru companiile mari și impozitele suplimentare pentru instituțiile de credit împreună cu cotele de impozitare crescute pe cifra de afaceri ne așteptăm să împingă inflația în 2024 pe o traiectorie mai ridicată decât era preconizată initial și, în plus, să afecteze negativ cererea. Deși economia urmează să beneficieze de investiții semnificative, susținute din fonduri europene, există un mare semn de întrebare legat de modul în care vor influenţa aceste schimbări fiscale, atât creșterea economică, cât și dezechilibrele macroeconomice pe termen scurt”, a precizat Ramona Jurubiță.

C. ȘERBĂNESCU
cristina.serbanescu@ccib.ro

analiză realizată de Răzvan Dumitrescu, ministru consilier, Biroul de Promovare Comercial-Economică Washington

Materialul, amplu și foarte bine documentat, analizează în dinamică și structură exporturile românești de produse cuprinse în cadrul Capitolului 69 din Tariful Vamal armonizat pe piața americană, în intervalul 2018-2022 și pe primele zece luni ale anului 2023, precum și unele comparații cu exporturile similare ale țărilor din regiunea geografică a țării noastre.

Conform sursei citate, capitolul amintit include: obiectele ceramice sanitare, materialele de construcții de finisaj (plăci ceramice), articolele decorative, ceramica tehnică, materialele de construcții, precum cărămizile, țiglele, țevile etc.

Pentru a veni în sprijinul oamenilor de afaceri interesați de piața americană, autorul își oferă disponibilitatea de a răspunde celor interesați pe orice subiect legat de promovarea schimburilor comerciale, cooperării economice, precum și atragerii de investiții străine pe relația cu SUA.

Date de contact:

Răzvan DUMITRESCU, ministru consilier BPCE Washington
e-mail: washington.economic@mae.ro

Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării (MCID) informează că a lansat competiția pentru „Proiecte de transfer la operatorul economic (PTE)”, cu un buget de 53.000.000 lei, fonduri din Planul Național de Cercetare Dezvoltare și Inovare (PNCDI IV). Potrivit ministrului cercetării, Bogdan Ivan, prin acest program vor primi finanțare 35 de soluții inovative. „Sprijinim astfel dezvoltarea economiei, prin inovațiile pe care românii geniali le-au generat în domenii precum: digitalizare, spațiu, agricultură, climă, energie, mobilitate, sănătate sau securitate civilă”, a subliniat ministrul citat.

Conform MCID, se vor putea obține finanțări pentru: dezvoltarea și/sau fabricarea de prototipuri şi instalații pilot pentru produse, tehnologii, servicii noi sau semnificativ îmbunătățite din domenii de specializare inteligentă sau de prioritate publică, precum și pentru întărirea capacităţii de inovare a întreprinderilor și crearea de noi produse, sisteme, tehnologii și servicii cu potențial de exploatare comercială pe piața internă şi internațională. Totodată, se vizează stimularea creșterii cheltuielilor sectorului privat în cercetare-dezvoltare, atât pentru propriile activităţi, cât şi pentru colaborarea cu organizaţiile de cercetare publice, precum și racordarea cercetării aplicative şi a progresului tehnologic din România la evoluția şi cerinţele mediului socio-economic naţional şi internațional.

Termenul limită de transmitere a propunerilor de proiecte este 16 februarie 2024, ora 16:00. Depunerea proiectelor se face într-o singură etapă, folosind platforma online https://uefiscdi-direct.ro.

Durata proiectelor trebuie să fie de minimum 12 luni și maximum 24 de luni. Finanțarea de la bugetul de stat acordată pentru un proiect este de 1.500.000 lei, cu respectarea schemei de ajutor de stat aprobată în acest sens. Conform sursei citate, fiecare propunere de proiect trebuie să fie depusă de o întreprindere care derulează activități de cercetare-dezvoltare, coordonatoare a proiectului, în parteneriat cu cel puțin o organizație de cercetare de drept public sau privat, cu precizarea că din structura parteneriatului pot face parte şi alte întreprinderi.

Pentru constituirea consorțiilor, MCID recomandă BrokerMap (https://www.brainmap.ro/brokermap), platformă destinată facilitării schimbului de idei și servicii, precum și inițierii de parteneriate între inovatori, creatori și implementatori.

Informații suplimentare privind: condițiile de participare, tipurile de activități eligibile și criteriile de eligibilitate se pot obține accesând: https://uefiscdi.gov.ro/proiect-de-transfer-la-operatorul-economic. (C.Ș.)