Joi, 16 mai, în Aula Carol I a Palatului Camerei de Comerț și Industrie a Municipiului București a avut loc lansarea Patronatului pentru Dezvoltare Durabilă România – Republica Moldova (PDDRM), în marja conferinței „PDDRM – Planul Economic Multianual România – Republica Moldova”.

Evenimentul a oferit celor prezenți oportunitatea abordării rolului PDDRM și participării active a membrilor săi, firme și asociații din România și Republica Moldova, la dezvoltarea în continuare a schimburilor comerciale și cooperării economice între cele două state, sprijinirea pe toate căile a eforturilor structurilor de stat, guvernamentale, ONG-uri, companii și firme private din statul vecin pentru atingerea obiectivelor din programul de aderare la marea familie a statelor membre ale Uniunii Europene.

„Am acceptat cu plăcere numirea mea în calitate de vicepreședinte al Patronatului, un proiect transfrontalier de mare perspectivă menit să stimuleze colaborarea pe multiple planuri a firmelor, companiilor și asociațiilor din cele două state”, a declarat Iuliu Stocklosa, președintele Camerei de Comerț și Industrie a Municipiului București (CCIB), în calitate de gazdă, dar și de vicepreședinte al PDDRM, în Sesiunea de deschidere a evenimentului. În continuare, a prezentat implicarea CCIB în promovarea relațiilor comerciale și economice dintre cele două state, menționând, printre altele, organizarea la 27.02.2024, în parteneriat cu Ambasada Republicii Moldova a ”Zilei Oportunităților de Afaceri (ZOA –R.Moldova)”, eveniment marca CCIB, dedicat prezentării posibilităților de extindere a afacerilor cu parteneri din statul vecin, precum și participarea CCIB la Forumul de Afaceri organizat la 9.04.2024, la Palatul Parlamentului, în marja celei de a XII-a reuniuni a Comisiei Interguvernamentale (Comisia Mixtă) România – Republica Moldova de Cooperare Economică, prilej folosit pentru a anunța participanților lansarea PDDRM.

„Acest patronat are rolul să creeze punți economice între două state și am speranța ca acestea se vor regăsi curând în cadrul Uniunii Europene”, a declarat Sorin Chiriță, președintele PDDRM în continuarea sesiunii de deschidere, prezentând participanților obiectivele noului patronat și exprimându-și convingerea că această formă de parteneriat va atrage, în viitorul apropiat, un număr important de membri din ambele state.

Au transmis mesaje de salut și urări de succes în activitatea PDDRM, Mihai Ionescu, președintele executiv al ANEIR, co-președinte al Consiliului de Export al României, și Gabriel Vlăduț, președintele Camerei de Comerț și Industrie Dolj.

Foarte bine a fost primită de asistență alocuțiunea E.S. Victor Chirilă, ambasadorul Republicii Moldova în țara noastră, care menționând că ”România a devenit  un partener indispensabil pentru Republica Moldova” a mulțumit pentru relațiile de colaborare excelente pe multiple planuri între cele două state.

În marja conferinței, având ca temă principală ”Diversificarea potențialului economic al relațiilor transfrontaliere România – Republica Moldova”, au participat cu prezentări: reprezentanți ai conducerii PDDRM: Laurențiu Pavelescu, președinte executiv, Bogdan Stanache, vicepreședinte, iar din partea membrilor din statul vecin, Mihail Stratan, președinte executiv, și Andrei Buzovoi, vicepreședinte.

Mircea TOADER
mircea.toader@ccib.ro

Peste 100 de cercetători, antreprenori și studenți sunt așteptați să participe la cea de a doua ediție a Laser Valley Innovation Bootcamp, eveniment care va avea loc în perioada 14-16 iunie, lângă București, în Sala de festivități a Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizică și Inginerie Nucleară „Horia Hulubei” (IFIN HH) și la Conacul Oteteleșanu.

Evenimentul, aflat sub patronajul Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării (MCID), este rezultatul unui parteneriat între Asociația Măgurele Science Park (MSP) și Banca Comercială Română (BCR), inițiativa derulându-se cu sprijinul Launch Romania.

„Avem în România tineri cu un potențial uriaș, minți strălucite pe care împreună trebuie să le susținem în continuare prin burse și programe de cercetare, atât în sectorul public, cât și în mediul academic și privat. Salut eforturile și deschiderea tuturor celor implicați în acest proiect atât de important pentru cercetarea și inovarea din România”, precizează Bogdan Ivan, ministrul cercetării, inovării și digitalizării.

Pe durata celor trei zile, împărțiți în echipe mixte, participanții vor lucra pentru a dezvolta proiecte inovatoare sau pentru a avansa în dezvoltarea celor existente. Acestea vor fi prezentate unui juriu, în ultima zi de eveniment, iar cele mai promițătoare vor fi premiate.

„Este fascinant să iei parte la un proces ca cel propus de bootcamp: de la sădirea seminței ideii, care e mereu învăluită în mister, până la culegerea roadelor, adică prezentarea pitch-ului final. Sper ca participanții din acest an să aibă parte de o experiență pe care și-o vor aminti multă vreme de aici înainte”, declară Mădălin Ioniță, director executiv, Asociația Măgurele Science Park.

Conform unui comunicat de presă emis de MCID, complementar, în cadrul Laser Valley Innovation Bootcamp se vor aborda, în cadrul unor paneluri, subiecte relevante pentru participanți, precum: dezvoltarea sustenabilă și finanțarea proiectelor, crearea de produse minim viabile, sau transferul tehnologic. În plus, vor fi organizate și workshop-uri și sesiuni de mentorat, unde participanții vor putea interacționa cu reprezentanți din companii de top, dintre care amintim: Google, Bitdefender și UiPath.

„În contextul global al tehnologiei, România oferă oportunități solide pentru cercetare, dezvoltare și inovare. Cu resurse umane calificate și costuri competitive, România atrage investiții relevante în domenii cheie precum: agri & food, energie, IT, robotică sau inginerie. Ecosistemul de startup-uri, programele de finanțare și inițiativele guvernamentale pentru inovație creează un teren propice pentru antreprenori și cercetători”, este de părere Ionuț Stanimir, director de marketing și comunicare, BCR.

„Cel mai productiv lucru pe care îl putem face este să ne unim forțele și să vedem ce putem construi împreună. Segmentul de tehnologie chiar este una din rampele de pe care putem relansa România într-un jucător important din regiune, cu efecte foarte puternice economice, socio-culturale și educaționale. Laser Valley Innovation Bootcamp 2024 își propune să ofere un cadru ideal pentru dezvoltarea și facilitarea colaborării între mediul de afaceri, cercetare și academie. Suntem mândri să facem parte din această inițiativă și să contribuim la ea”, spune Andrei Cojan, Head of Community, Launch Romania.

Precizăm că Asociația Măgurele Science Park este sprijinită de Consiliul Județean Ilfov, Primăria Măgurele, Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizică și Inginerie Nucleară „Horia Hulubei” (IFIN-HH), Universitatea Politehnica din București și Universitatea din București. Launch Romania este o inițiativă powered by BCR, cu sprijinul Google și a partenerului fondator How to Web.

Informații suplimentare despre ediția de anul acesta a Laser Valley Innovation Bootcamp se pot obține accesând pagina de internet: https://magurelesciencepark.ro/bootcamp-laser-valley-innovation-2024/.

Cristina ȘERBĂNESCU
cristina.serbanescu@ccib.ro

În contextul în care directiva Uniunii Europene privind raportarea de către companii a informațiilor legate de sustenabilitate (Corporate Sustainability Reporting Directive – CSRD) impune noi cerințe, conform studiului Deloitte „Re/Insurance CSRD benchmark”, este de așteptat ca în perioada următoare să asistăm la o schimbare importantă a rolului de director financiar (Chief Financial Officer – CFO), care probabil va presupune gestionarea mai multor date non-financiare decât a celor financiare.

Potrivit studiului citat, realizat pe baza datelor colectate la începutul anului de la cei mai mari 16 furnizori de servicii de asigurare și reasigurare, cu sediul atât în UE, cât și din afara Uniunii, 76% dintre respondenți și-au definit cadrul de guvernanță în ceea ce privește CSRD; 53% au atribuit această responsabilitate în principal directorului financiar, iar 23%, directorului financiar împreună cu directorul de sustenabilitate (Chief Sustainability Officer – CSO).

Cei mai mulți participanți la studiu au creat o echipă centrală formată din maximum zece angajați cu normă întreagă, suplimentată cu până la 20 de angajați externi, integrați într-o echipă mai mare, multifuncțională, formată din opt până la 40 de persoane. Pentru toate entitățile cu sediul în afara UE, compania-mamă este implicată în implementarea CSRD la nivel local, arată studiul.

Noua directivă UE este mult mai extinsă în ceea ce privește domeniul de aplicare, gradul de detaliu și cerințele de auditare decât orice alte reglementări, iar primele companii care fac obiectul acesteia vor trebui să pregătească un raport de sustenabilitate în 2025 pentru anul financiar 2024.

Conform sursei citate, la un an de la intrarea în vigoare a CSRD, în ianuarie 2023, domeniul asigurărilor are un nivel de pregătire scăzut spre mediu. Majoritatea asigurătorilor analizați sunt încă în prima fază, cea de evaluare, 44% au efectuat analiza denumită Double Materiality Assessment (DMA), menită să identifice ce informații trebuie să raporteze în conformitate cu directiva, și doar 25% au finalizat o analiză pentru a determina ce trebuie să schimbe și cum să se pregătească pentru a se conforma Standardelor Europene de Raportare de Sustenabilitate (European Sustainability Reporting Standards – ESRS). Potrivit studiului Deloitte, acest stadiu poate fi explicat prin faptul că jucătorii din industrie au prioritizat implementarea noilor reguli contabile IFRS 17. Dintre companiile analizate, cele cu sediul central în Germania sunt mai mature, în timp ce acelea care au sediul în afara UE au nevoie să accelereze ritmul de pregătire.

„Aproape 20% dintre asigurătorii analizați de studiu nici măcar nu au desemnat un responsabil pentru raportarea CSRD, ceea ce arată ca unii dintre jucătorii din domeniu încă încearcă să înțeleagă noile cerințe. Pe de altă parte, studiul evidențiază faptul că 63% dintre aceștia au început să colaboreze cu auditorul extern, în încercarea de a armoniza așteptările ambelor părți cu privire la auditul și raportul CSRD aplicabile pentru anul financiar 2024”, a declarat Claudiu Ghiurluc, partener Audit și Servicii Conexe, Deloitte România, și liderul industriei de asigurări.

A doua fază, care constă în definirea indicatorilor de performanță (key performance indicators – KPI) și a formatului de raportare, înregistrează cea mai slabă evoluție, potrivit studiului. Doar o treime dintre companii au început să lucreze la formatul raportului și niciuna dintre ele nu l-a finalizat. Prin urmare, niciuna dintre companiile analizate de studiu nu a ajuns la a treia și ultima etapă, a implementării.

Majoritatea asigurătorilor care se află în primul val de companii ce se supun noilor cerințe implementează soluții tactice pentru primul an de raportare, ceea ce indică o abordare al cărei scop este conformarea. Dar, pe măsură ce societățile de asigurare și reasigurare vor câștiga mai multă experiență și vor înțelege mai bine noile cerințe, abordarea lor va deveni mai strategică, integrând sustenabilitatea în modelul de business și de raportare, arată studiului.

„În România, directiva privind raportarea informațiilor legate de sustenabilitate a fost transpusă în legislația locală prin Ordinul 85/2024 emis de Ministerul Finanțelor, iar Autoritatea de Supraveghere Financiară a publicat deja un proiect privind norma de aplicare a acestor cerințe pentru asigurători. Interacțiunile noastre cu companiile active pe piața locală de profil arată că rezultatele studiului sunt valabile și pentru România – ne aflăm într-o etapă de explorare, în care jucătorii din domeniu se familiarizează cu noile standarde de raportare privind sustenabilitatea din nevoia de a se conforma, și în care eforturile sunt coordonate în principal de compania-mamă din cadrul grupului. Însă CSRD poate fi mai mult decât o nouă cerință de raportare, poate fi un prim pas în transformarea către un model de business care încorporează sustenabilitatea”, a declarat Ana Șerban, director servicii de audit, Deloitte România.

Dintre aspectele impuse de Standardele Europene de Raportare de Sustenabilitate, schimbările climatice, forța de muncă, consumatorii și utilizatorii finali, comportamentul în afaceri, biodiversitatea și ecosistemul sunt considerate cele mai importante de către respondenți, în timp ce aspectele legate de mediu, urmate de cele sociale presupun cel mai mare efort, în vederea conformării. (C.Ș.)

În perioada 16 – 19 iunie a.c. la Centrul Internațional de Conferințe Neptun-Olimp se va desfășura cea de-a XVII-a ediție a Forumului Regional al Energiei pentru Europa Centrala și de Est – FOREN 2024, cu tema „Regândirea viitorului lumii printr-o energie sigură, curată și eficientă”. Evenimentul bienal, cu o tradiție solidă și cu o reputație remarcabilă, este organizat de către Asociația Comitetul Național Român al Consiliului Mondial al Energiei (CNR-CME), cu sprijinul Consiliului Mondial al Energiei, sub patronajul Ministerului Energiei din România. FOREN este considerat cel mai important și reprezentativ eveniment pentru comunitatea energeticienilor din țara noastră și are statut de eveniment regional CME pentru Europa Centrală și de Est.

Potrivit organizatorilor, FOREN răspunde unei nevoi reale de analiză și dezbatere a stării sectoarelor energetice din regiunea Europei Centrale și de Sud-Est și de identificare a unor soluții de cooperare în domeniul energetic.

„În ultimii doi ani, sectoarele energetice ale țărilor din regiune s-au confruntat cu multiple provocări, iar peisajul general pentru dezvoltare s-a schimbat dramatic, cu efecte asupra piețelor specifice, utilizatorilor de energie și calității vieții oamenilor din această regiune. Un impact major s-a simțit și în privința competitivității întregii regiuni: a crescut efortul unora dintre aceste economii în încercarea de a deveni neutre din punct de vedere climatic sau – pentru altele – de a-și reduce semnificativ amprenta de carbon”, subliniază Dan Ioan Gheorghiu, președintele CNR-CME. În context, amintește și „refacerea dureroasă a economiilor după criza sanitară globală, extinderea conflictelor militare și a altor tensiuni geopolitice cu efectul lor de transformare a energiei într-o armă politică, nevoia de remodelare și îmbunătățire a tehnologiilor, creșterea anormală a prețurilor la energie”. Pentru a contura un tablou complet, președintele CNR-CME consideră că: „Am putea adăuga și dezvoltarea economică afectată de inflația resimțită în întreaga regiune, perturbarea lanțurilor de aprovizionare cu materiale esențiale, presiunea de a îndeplini cerințele tranziției energetice, dificultăți în accesibilitatea energetică și multe altele”. În aceste condiții, subliniind necesitatea și importanța Forumului, Dan Ioan Gheorghiu subliniază că „FOREN 2024 reprezintă un mediu ideal de colaborare, dialog, schimb de informații, experiență și bune practici, avansarea de soluții, întâlniri de afaceri între experții din țările din regiune, dar și potențiale oportunități de cooperare, atât de benefice în această perioadă”.

La rândul său, directorul general executiv al CNR-CME, Ștefan Gheorghe, declară: „În cadrul lucrărilor Forumului, un eveniment important îl va constitui și momentul dedicat aniversării Centenarului organizației noastre care va sublinia, printre altele, rolul Comitetului Național Român în dezvoltarea sectorului energie din România. Ne face plăcere să vă invităm și pe această cale la FOREN 2024, care va dezbate subiecte extrem de actuale și în cadrul căruia veți putea interacționa cu unii dintre cei mai importanți decidenți economici, politici și specialiști din sectorul energie din România și din Europa.”

Potrivit organizatorilor, programul profesional al Forumului va cuprinde evenimente pe teme de actualitate la nivel naţional şi international: cinci mese rotunde la nivel de Forum (RTF), patru workshopuri la nivel de Forum (WF), mese rotunde la nivel de corporație (RT), sesiuni de lucrări tehnice (TPS), sesiunea poster și o expoziție internațională. Aceasta va fi deschisă oficial duminică, 16 iunie 2024, între orele 10-12.30, și va rămâne deschisă pe toată perioada desfășurării Forumului.

Sesiunea oficială, găzduită de Dan Ioan Gheorghiu, va avea loc duminică,16 iunie, începând cu ora 15.00, și va fi onorată de prezența unor înalți oficiali români și străini, dintre care îi amintim pe: Sebastian Burduja, ministrul energiei; Angela Wilkinson, CEO și secretar general al Consiliului Mondial al Energiei; Victor Parlicov, ministrul energiei din Republica Moldova; George Niculescu, președintele Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE); Sandor Bende, președintele Comisiei pentru Industrii și Servicii din Camera Deputaților, Parlamentul României; Iuliu Stocklosa, președintele Camerei de Comerț și Industrie a Municipiului București; amb. Lazăr Comănescu, secretar general al Organizației de Cooperare Economică la Marea Neagră; Ioan Dumitrache, secretar general al Academiei Române; Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței, membru în Consiliului de Administraţie al Agenţiei pentru Cooperarea Autorităţilor de Reglementare din Domeniul Energiei (ACER), Victoria Zinchuk, country director pentru România la BERD.

Luni, 17 iunie, va fi marcată „Ziua Regională a Energiei – RED”, cu tema: „O tranziție energetică justă în țările CEE”, eveniment al cărui vorbitor principal va fi Dan Drăgan, secretar de stat în cadrul Ministerului Energiei. La panelul de discuții din cadrul RED vor lua parte specialiști de marcă din mediul public și privat din România, SUA, Italia, Republica Moldova.

Potrivit CNR-CME, în cadrul meselor rotunde și workshop-urilor la nivel de Forum se vor aborda următoarele subiecte: adaptarea sectoarelor energetice ale țărilor din regiune la noile provocări; strategii energetice pentru decarbonarea sistemului energetic; probleme specifice privind utilizarea combustibililor fosili și a biocombustibililor în tranziția energetică; eficiența energetică, piața de energie, consumul inteligent și integrarea prosumatorilor: inovații pentru viitor; studii superioare și tehnologii noi în tranziția energetică; impactul managementului energetic al inteligenței artificiale în următorul deceniu; rolul energeticii nucleare în regiunea Europei Centrale și de Est. Totodată, în cadrul sesiunilor de lucrări tehnice se vor analiza aspecte privitoare la: direcții strategice în tranziția sectorului energetic în era digitală și tehnologii noi în sectorul energie.

Informații suplimentare pot fi obținute de pe website-ul forumului www.foren.ro  sau la Secretariatul Executiv al CNR-CME.

Cristina ȘERBĂNESCU
cristina.serbanescu@ccib.ro

Joi, 23 mai 2024, la sediul Comisiei Europene de la Bruxelles (Regatul Belgiei) a avut loc prima reuniune a Comitetului european pentru materii prime critice (CRM Board). Potrivit unui comunicat de presă emis de Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului (MEAT), evenimentul a marcat intrarea în vigoare a Regulamentului 2024/1252 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 aprilie 2024 de instituire a unui cadru pentru asigurarea aprovizionării sigure și durabile cu materii prime critice și de modificare a Regulamentelor nr. 168/2013, 2018/858, 2018/1724 și 2019/1020 (Critical Raw Materials Act – CRMA), publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene în data de 03.05.2024.

Conform sursei citate, actul european privind materiile prime critice urmărește să asigure o aprovizionare diversificată, sigură și durabilă cu materii prime critice pentru industria UE, materii prime esențiale pentru sectoarele strategice, inclusiv tehnologiile curate, industria digitală, de apărare și industria aerospațială. De asemenea, Regulamentul CRMA creează un cadru pentru selectarea și implementarea proiectelor strategice, care pot beneficia de condiții favorabile de autorizare și de asigurare a accesului la finanțare, și stabilește cerințele naționale pentru dezvoltarea programelor de explorare geologică în Europa, cu scopul de a crește capacitățile de extracție, procesare și reciclare a materiilor prime critice în UE.

Cu ocazia primei reuniuni a CRM Board, Comisia Europeană a lansat primul Apel pentru propuneri de proiecte strategice. Data limită pentru depunerea cererilor este 22.08.2024, ora 12:00 CET.

Potrivit MEAT, informații suplimentare pot fi obținute accesând următoarele pagini de internet:

– pagina de prezentare a programului de proiecte strategice: https://single-market-economy.ec.europa.eu/sectors/raw-materials/areas-specific-interest/critical-raw-materials/strategic-projects-under-crma_en.

– apelul de proiecte:  https://single-market-economy.ec.europa.eu/calls-expression-interest/call-applications-strategic-projects-under-critical-raw-materials-act_en

– platforma de depunere a propunerilor de proiecte: https://single-market-economy.ec.europa.eu/sectors/raw-materials/areas-specific-interest/critical-raw-materials/strategic-projects-under-crma/application-form_en.

(C.Ș.)

După ce a atins un nivel record în aprilie (10.000 USD/tonă), departe de pragurile din 2009 și 2011 (3.700 USD/t), prețul boabelor de cacao a scăzut din nou la 7.000 USD/t după sărbătorile de Paște, se arată într-un comunicat de presă dat publicității recent de Coface. Cu toate acestea, prețurile rămân de 3 ori mai mari decât acum un an și se preconizează că se vor păstra așa. Creșterea, care poate fi explicată parțial de speculațiile de pe piețe, reflectă, de asemenea, un deficit de ofertă, ceea ce este problematic pe termen mediu.

Conform analizei realizate de Coface, 75% din producția mondială de boabe de cacao se obține în patru țări (peste 60% în Africa de Vest), ceea ce face ca oferta să fie vulnerabilă la șocurile economice și meteorologice.

Recoltele de cacao au început să scadă, din cauza îmbătrânirii plantațiilor și neînnoirii parțiale a acestora (legate de scăderea veniturilor producătorilor). De exemplu, se apreciază că anul acesta producția mondială de boabe de cacao ar urma să scadă cu 11%, din cauza mai multor factori. Fenomenele meteorologice (în special El Niño), cultivarea pe scară largă a boabelor de cacao la soare (o sursă de defrișare) și frecvența crescută a recoltelor au favorizat dezvoltarea paraziților și a bolilor, necesitând tratamente chimice care afectează solul.

Industria de prelucrare este, la rândul ei, foarte concentrată. Astfel, potrivit analizei Coface, patru companii dețin singure aproape două treimi din capacitatea mondială de măcinare, iar zece companii, toate din economii avansate, dețin peste 40% din piața de dulciuri cu amănuntul. În acest context, este practic imposibilă apariția unor noi producători credibili, având în vedere costurile mari de intrare necesare pentru a dezvolta o infrastructură suficient de mare de măcinare și prelucrare.

Pe de altă parte, cererea continuă să crească. Astfel, în ultimii 40 de ani, cererea pe acest segment s-a triplat, în principal în Europa (50% din cererea totală) și America de Nord. De exemplu, în 2023/2024, se așteaptă să se consume 4,8 milioane de tone de cacao la nivel mondial, din care 90% sub formă de ciocolată.

În absența oricăror semne de corecție, Coface apreciază că este probabil ca prețul boabelor de cacao să rămână foarte ridicat pe termen mediu. În timp ce cererea mondială va ajunge la 4,8 milioane de tone în acest an, este puțin probabil ca oferta să depășească 4,5 milioane de tone, în mare parte pentru că principalele două țări producătoare de cacao – Coasta de Fildeș și Ghana (3,3 milioane de tone de boabe de cacao în 2022, adică 58% din producția mondială) – nu reușesc să își mărească semnificativ nivelul de producție.

De precizat că ciclul de viață al unei plantații de cacao este de 25 până la 30 de ani. Culturile ajung la productivitatea maximă după 5 ani, după 15 ani, aceasta începe să scadă, pentru ca în ultimii 10 până la 15 ani să coboare sub pragul de rentabilitate. În acest moment, fermierii au mai multe opțiuni: să continue cu un venit mult mai mic, să reînnoiască plantațiile (și, prin urmare, să rămână fără recoltă pentru următorii 5 ani), sau să cultive noi terenuri și/sau să transforme aceste culturi în plantații de palmieri sau arbori de cauciuc.

Conform sursei citate, relocalizarea culturilor de cacao duce de facto la curățarea (și, prin urmare, la despădurirea) unor zone virgine pentru a beneficia de „chiria forestieră” în vederea finanțării industriei. În ciuda normelor tot mai stricte de protejare a pădurilor, creșterea nevoilor de producție va conduce probabil la o extindere a terenurilor cultivate și, prin urmare, la o creștere a defrișărilor, proces exacerbat de dificultatea de a urmări produsele de cacao dincolo de etapa de măcinare. (C.Ș.)