După ce la jumătatea lunii mai, Palatul CCIB a găzduit Conferința “PDDRM Planul Economic Multianual România – Republica Moldova” și lansarea în țara noastră a Patronatului pentru Dezvoltare Durabilă România – Republica Moldova (PDDRM), la care președintele CCIB, Iuliu Stocklosa, a participat atât în calitate de gazdă, cât și de vicepreședinte PDDRM, în a doua parte a lunii septembrie a fost organizată la Chișinău Conferința „Cooperare Economică Transfrontalieră – Consolidarea Parteneriatelor pentru Dezvoltare Durabilă”, în cadrul căreia a avut loc și lansarea în Republica Moldova a PDDRM.

Președintele CCIB, Iuliu Stocklosa, a participat la dezbaterile din Sesiunea 1, „Cooperarea Bilaterală și Transfrontalieră”, alături de demnitari și alte personalități din R. Moldova, respectiv: Victor Parlicov, ministrul energiei; Andrei Chistol, secretar de stat, Ministerul Culturii; Grigorie Stratulat, secretar de stat, Ministerul Mediului; Sergiu Harea, președintele Camerei de Comerț și Industrie, precum și din țara noastră: Daniel Constantin Moraru, președintele Uniunii Naționale a Patronatului Român – Regiunea Sud-Est și Sorin Chiriță, președintele PDDRM și președintele Asociației pentru Dezvoltare Regională.

În alocuțiunea sa, Iuliu Stocklosa a prezentat participanților la Conferință locul și rolul CCIB în sistemul cameral din România, acțiunile recente organizate sau la care a fost prezentă Camera din București în scopul promovării relațiilor comerciale și economice dintre cele două state, amintind ”Ziua Oportunităților de Afaceri (ZOA – R.Moldova)”, eveniment marca CCIB, precum și participarea la Forumul de Afaceri organizat la Palatul Parlamentului în marja celei de a XII-a reuniuni a Comisiei Interguvernamentale (Comisia Mixtă) România – Republica Moldova de Cooperare Economică, existența pe prima pagină a site-ului www.ccib.ro a unui spațiu special destinat informării firmelor din București și nu numai, cu privire la oportunităților de afaceri cu Republica Moldova, precum și a evenimentelor promoționale, menținerea unor bune relații și contacte cu misiunile diplomatice ale celor două state la București și respectiv Chișinău etc.

„Avem toată disponibilitatea de a colabora cu parteneri din țara dumneavoastră atât în calitate de președinte CCIB, cât și de vicepreședinte PDDRM, pentru a-i susține în eforturile depuse în cadrul procesului de integrare europeană a Republicii Moldova. Sperăm ca într-o perioadă de timp cât mai scurtă cetățenii celor două state să se regăsească în cadrul marii familii din care România deja face parte Uniunea Europeană” a declarat Iuliu Stocklosa în finalul alocuțiunii sale.

Cu un volum al schimburilor comerciale de 3,4 miliarde USD în anul 2023, Republica Moldova a fost al 18-lea partener comercial al țării noastre, cu o pondere de 1,5 %, fiind a 15-a piață de destinație a produselor românești și a 23-a piață de origine a mărfurilor intrate în țara noastră din import. Cu un volum de 1,4 miliarde USD la 31 mai 2024 (date disponibile) din care 0,9 miliarde USD export și 0,5 miliarde USD import R. Moldova a devenit a 14-a piață de desfacere a produselor româneșt (2,2% din totalul exportului) și a 21-a piață de origine a mărfurilor intrate în România (0,9% din total import).

La 30 iunie a.c. R. Moldova se afla pe locul 34 în topul țărilor investitoare în România cu un volum al capitalului investit de 93,3 milioane USD, reprezentând 0,14% din totalul investițiilor străine înregistrate în țara noastră prin 7.688 societăți cu capital din R. Moldova.

Mircea TOADER
mircea.toader@ccib.ro

Răspunzând invitației E.S. Lili-Evangelia Grammatika, ambasador al Republicii Elene în țara noastră, Iuliu Stocklosa, președintele Camerei de Comerț și Industrie a Municipiului București (CCIB), a participat la 5 septembrie  a.c., la sediul Ambasadei acestei țări, la cocktailul organizat cu prilejul încheierii misiunii în România a diplomatului Pantelis Giannoulis, Prim Consilier, Șeful Oficiului Economic și Comercial.

La eveniment au participat membrii misiunii diplomatice elene, reprezentanți ai mediului de afaceri din țara noastră, în principal ai asociațiilor greco-române de promovare comercial- economică a relațiilor bilaterale, precum și ai firmelor cu capital elen înregistrate în România.

Președintele Camerei București, Iuliu Stocklosa, a mulțumit diplomatului grec pentru excelenta colaborare cu CCIB exemplificând cu implicarea în organizarea Forumului de Afaceri/ZOA Grecia din 6 iunie 2023, cu participarea unor demnitari din MAE elen, Agenția Română pentru Investiții și Comerț Exterior, conducerea misiunii diplomatice și un impresionant număr de reprezentanți ai mediului de afaceri din cele două țări, precum și vizitele de lucru organizate la Palatul CCIB cu prilejul prezenței în România a conducerilor unor Camere de Comerț regionale din Grecia. Președintele Stocklosa a folosit prilejul pentru a prezenta locul CCIB în sistemul cameral românesc precum și importanța acordată relațiilor bilaterale româno-elene. În context, a invitat noua conducere a Camerei Bilaterale de Comerț România-Grecia, prezentă la cocktail, să efectueze o vizită de lucru la Palatul CCIB pentru a analiza stadiul colaborării comercial-economice între cele două camere și posibilitatea organizării în parteneriat a unor noi evenimente promoționale.

În final, Iuliu Stocklosa a urat diplomatului Pantelis Giannoulis mult succes în activitatea viitoare asigurându-l de întreaga disponibilitate de a-l avea oricând oaspetele CCIB.

Precizăm că în primele 5 luni ale anului 2024 (date disponibile) schimburile comerciale bilaterale româno-elene au atins un volum total de 1,3 mld euro, în creștere cu 13,6% comparativ cu perioada similară din 2023, din care exportul 0,5 mld euro (+13,2%), iar importul 0,8 mld euro (+13,9%), Grecia fiind a 20-a piață de desfacere a produselor românești cu o pondere de 1,3% în exportul românesc, și a 15-a țară de origine pentru mărfurile intrare în România cu o pondere de 1,6% în total import. Deficitul balanței comerciale de 0,3 mld euro plasează Grecia pe locul 13 între statele care înregistrează valori superioare ale exportului în România, comparativ cu importul acestora din țara noastră.

La sfârșitul lunii iunie a.c. Grecia ocupa locul 7 printre statele investitoare în România cu un volum al capitalului subscris în valoare de 2,55 mld. euro reprezentând 5,2% din totalul investițiilor străine din țara noastră. Sunt înregistrate 8.746 firme cu capital elen, reprezentând 3,4% din totalul firmelor străine investitoare în România.

Mircea TOADER
mircea.toader@ccib.ro

Ministerul Energiei a anunțat publicarea în Monitorul Oficial a ordinului ministrului și a anexelor aferente schemei de ajutor de stat sub formă de contracte pentru diferență (CfD), destinate producției de energie electrică din surse regenerabile, respectiv energie eoliană onshore și solară fotovoltaică. De asemenea, au fost stabilite regulile procedurii de ofertare pentru prima licitație din acest program.

„Intrăm pe ultima sută de metri pentru lansarea primei licitații din cadrul schemei CfD, care va susține dezvoltarea de proiecte fotovoltaice cu o capacitate de 500 MW și proiecte eoliene onshore de 1.000 MW. Investitorii vor beneficia de un sprijin sub forma unui contract pentru diferență, care le va garanta un preț fix de vânzare a energiei electrice pentru o perioadă de 15 ani. Prețul va fi stabilit în urma unei licitații competitive, cu un prag maxim de pornire de 78 euro/MWh pentru proiectele fotovoltaice și 82 euro/MWh pentru cele eoliene onshore”, a declarat Ministrul Energiei, Sebastian Burduja. În context, înaltul oficial a reamintit faptul că România este prima țară care a reușit finanțarea schemei CfD din Fondul pentru Modernizare, obținând o sumă de 3 miliarde de euro în acest scop.

Conform sursei citate, depunerea ofertelor va avea loc la mijlocul lunii noiembrie, etapa fiind precedată de organizarea unei sesiuni de clarificări cu potențialii ofertanți, pentru discutarea regulilor de licitație. Evaluarea ofertelor pentru această primă licitație se anticipează a se realiza până la jumătatea lunii decembrie, iar semnarea contractelor, până la sfârșitul acestui an. Potrivit Ministerului Energiei, a doua licitație, care va acoperi o capacitate totală de 3.500 MW din proiecte de energie eoliană onshore și fotovoltaică este programată să fie lansată anul viitor.

C. ȘERBĂNESCU
cristina.serbanescu@ccib.ro