„Încurajarea conformării și digitalizarea ar putea fi răspunsul la demersurile administrației fiscale de a obține cu adevărat rezultate. Cel puțin aceasta pare să fie concluzia dacă ne uităm la încasările realizate în urma măsurilor de amnistie sau la bonificațiile acordate pentru stimularea plății”, este de părere Andra Cașu, Partener Asociat EY, Lider al Departamentului de Business Tax Advisory. Concluzia este susținută și de cifre. Astfel, un studiu recent realizat de EY România vorbește despre un minim istoric de 8% la diferența dintre procentul de conformare la declarare și cel de conformare la plată în 2019, anul unei amnistii. Prin digitalizare, Fiscul speră să scadă deficitul fiscal la TVA cu 10% până în 2024 și să crească cu 2,5% ponderea veniturilor colectate, așa cum se arată în strategia publică a ANAF.

Administrațiile fiscale din întreaga lume se sprijină pe atitudinea proactivă a contribuabililor în raportarea și plata taxelor. „Așa cum este și cazul ANAF, vorbim mai ales de completarea de către contribuabili a declarațiilor fiscale. Însă, nu există măsuri clare care să asigure administrațiile că se va întâmpla ce își doresc – contribuabilii să își plătească la timp și de bunăvoie taxele, adică să se conformeze cerințelor legale voluntar”, afirmă Andra Caşu.

Liderul Departamentului de Business Tax Advisory al EY Romania este de părere că: „Pentru stimularea conformării, autoritățile fiscale pot apela, așa cum încurajează și Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), la anumite metode experimentate în alte țări care pot contribui la întărirea colectării. OCDE menționează în multiple rânduri aspecte legate de educarea contribuabililor și o bună comunicare a măsurilor, de servicii eficiente pentru plătitori, toate dublate de o bună cunoaștere a comportamentului contribuabilului și a motivelor care stau la baza deciziilor acestuia. Se vorbește astfel despre noțiunea de behavioural insights – sau, în traducere, informații directe despre comportamentul contribuabilului. Este probabil un nou început de avut în vedere și în România privind psihologia contribuabilului.”

Această abordare a funcţionat cu succes în ţări precum: Marea Britanie, Franţa, Chile, Norvegia. Astfel, potrivit materialului remis redacţiei de EY România, fiscul britanic (HMRC) a creat un program de educare a plătitorilor de taxe, prin intermediul unor animații distribuite pe social-media, care prezintă modele de formulare completate, însoțite de explicarea rubricilor și de modul în care ar trebui să se răspundă întrebărilor din formularul de declarare a veniturilor, în cazul în care, de pildă, își schimbă locuința.

Fiscul francez, în schimb, a colaborat cu Ministerul Economiei și cu cel de Finanțe în crearea unei platforme în care explică modul în care sunt folosite taxele plătite de contribuabili. Pagina poate fi accesată din contul oricărui plătitor de impozite. Contribuabilii mai au la dispoziție și un simulator, pe care își pot calcula cu aproximație sumele de plată. Dincolo de spațiul european, de exemplu, Servicio de Impuestos Internos din Chile promovează completarea formularelor de impozitare prin intermediul și cu susținerea asociațiilor de oameni de afaceri.

În opinia Liderului Departamentului de Business Tax Advisory al EY Romania, pentru o mai bună conformare, administrațiile fiscale din România ar putea să utilizeze noi modalități de interacțiune cu contribuabilii, o abordare comportamentală sau „conformarea prin colaborare”. Un bun exemplu în acest sens este cel al Norvegiei, care, apelând la metoda comportamentală, și-a crescut cu 25% nivelul raportării.

Andra Caşu este de părere însă că metodele aplicate trebuie adaptate la specificul poporului român, cu deschidere spre o comunicare cât mai caldă prin care să simtă că autorităților „le pasă”, iar adoptarea copy/paste a metodei norvegiene nu va garanta o funcționare 100%. „Ar fi util ca autoritățile să identifice și să utilizeze stimulii comportamentali cei mai eficienți, eventual, folosind studiile psihologice existente, desfășurate de diverse instituții de marketing, din care să fie selectate informațiile utile pentru adaptarea comunicării pe filonul fiscal”, apreciază specialistul EY Romania.

Un argument în plus vine dinspre Albion: ceea ce a observat autoritatea fiscală britanică că funcționează, după ce a aplicat metoda comportamentală contribuabililor, a fost că oamenii reacționează la mesaje care le ating mândria, sentimentele de apartenență. HMRC a derulat o amplă campanie – telefoane, mesaje, emailuri, scrisori, care aveau un singur mesaj – „9 din 10 contribuabili din localitatea dvs. își plătesc taxele la timp”. Norma socială a funcționat, dovadă fiind creșterea încasărilor de la 67,5% la 83%.

„Crearea contului de plătitor și plata cât mai facilă a taxelor, de pe orice dispozitiv, reprezintă, de asemenea, un exemplu de bună practică. Pentru a se asigura că plățile au loc în cel mai eficient mod, administrațiile fiscale ar trebui să extindă metodele de plată electronice disponibile contribuabililor. De exemplu, în unele state membre OCDE este posibil să se plătească mai multe taxe și prin intermediul unei aplicații pentru smartphone-uri”, se arată în materialul de opinie citat.

Potrivit Liderului Departamentului de Business Tax Advisory al EY Romania, valoarea taxei datorate ar trebui să fie corectă de la început, pentru a evita situația în care contribuabilii să fie nevoiți să ceară și să aștepte rambursarea, iar în cazul rambursărilor, administrațiile fiscale trebuie să fie pregătite să le gestioneze cât mai repede, pentru a evita să-i pună pe contribuabili să aștepte mult și să sufere probleme cu fluxurile de numerar. „În acest fel, pe principiul românesc care spune: bine faci, bine găsești, o disciplină constantă pe care o va impune comportamentul autorităților fiscale române se va reflecta, în timp, și asupra disciplinei contribuabililor, care, gradual, vor înțelege că etapele încasărilor şi rambursărilor bugetare sunt un perpetuum mobile, cu interes dual”, este de părere Andra Caşu.

Declarațiile recente ale președintelui ANAF, Mirela Călugăreanu, privind digitalizarea instituției și îmbunătățirea serviciilor puse la dispoziția cetățeanului, dintre care implementarea proiectului SAF-T, deja demarată, arată pași pe un drum care ar putea duce la întărirea colectării. SAF-T împreună cu conectarea caselor de marcat și cu e-factura ar putea oferi statului date în timp real și ar contribui cu adevărat la reducerea evaziunii și întărirea colectării.

Totuşi, se apreciază că nu trebuie neglijate nici componenta comportamentală (cea mai importantă, după cum se vede), nici cea educațională (și contribuabilul român are nevoie să știe în termeni cât mai clari ce are de făcut, unde și cum poate să plătească) și nici cea legată de servicii (să poată plăti cât mai ușor). „Dacă vom găsi pârghiile comportamentale corecte la care să răspundă – poate până la urmă tot facilități fiscale sau bonificații, o legislație mai modernă și simplificată, care să ușureze declararea și plata, vom vedea acea colectare optimizată, cum au reușit și țările luate acum drept model”, concluzionează Partenerul Asociat EY. (C.Ş.)

KPMG a anunțat recent încheierea unui parteneriat cu Skyline Drones, un important furnizor de servicii de monitorizare și inspecție aeriană cu ajutorul dronelor.

Prin intermediul acestui parteneriat, KPMG poate oferi clienților săi alternative inovatoare la activitățile care până de curând au fost realizate în mod tradițional și cu utilizare intensivă a forței de muncă, precum și soluții la provocările abordate până în prezent într-un mod limitat.

“Inspecțiile cu ajutorul dronelor deschid orizonturi noi, economisesc timp și efort și prezintă un grad ridicat de precizie. Acestea sunt destinate în special unor industrii precum: agricultura, energia, telecomunicațiile, petrolul și gazele, precum și construcțiilor civile și industriale”, se arată într-un comunicat de presă emis de KPMG.

„Pe lângă serviciile tradiționale de consultanță, KPMG își extinde oferta cu soluții inovatoare pentru a sprijini afacerile clienților, ajutându-i să își dezvolte operațiunile și să facă față provocărilor strategice și operaționale. Parteneriatul cu Skyline Drones este un mod de a adăuga tehnologie și soluții inovatoare la oferta noastră către clienți. Acestea sunt din ce în ce mai solicitate pe piață, consolidate de circumstanțele actuale generate de pandemia COVID-19”, explică Richard Perrin, Head of Advisory, KPMG în România.

„Tehnologia dronelor va schimba jocul pentru mai multe industrii”, adaugă Andrada Iliescu, Director Consultanță în Afaceri, KPMG în România, care detaliază: „Supravegherea cu dronă poate acoperi o paletă mare de servicii, de la inspecții ale rezervoarelor de petrol sau ale spațiilor înguste / închise, la inspecții ale liniilor de înaltă și medie tensiune, ale emisiilor de gaze, stadiile de constructie ale cladirilor comparativ cu planurile tehnice, inspecția activelor etc. Suntem încântați de parteneriatul cu Skyline Drones, care extinde portofoliul nostru de oferte de soluții prin tehnologie. Acestea vor include acum evaluări și integrări complete, operațiuni de zbor și soluții de procesare a imaginilor captate”

La rândul său, Ciprian Iorga, fondator, Skyline Drones adaugă: „Inspecția aeriană cu ajutorul dronelor este cea mai sigură alternativă la orice metodă clasică de monitorizare și inspecție vizuală, cu personal de la sol, și tot mai multe companii digitalizate încep să realizeze și să înțeleagă avantajele includerii inspecției cu ajutorul dronelor în bugetele lor anuale. Plecând de la experieța dobândită până în prezent, serviciile pe care ne vom concentra vor fi cele de agricultură de precizie, identificare de defecte (vizuale și termale), masurători cu ultrasunete (UT measurements), inspecții LIDAR, modele 3D & fotogrametrie și tururi virtuale. Datorită experienței vaste a KPMG în planificarea strategică și operațională, Skyline Drones va putea sprijini întreprinderile nu numai în furnizarea de servicii de inspecție aeriană, ci și în punerea în aplicare pe plan intern a unor servicii complete de monitorizare și inspecție cu ajutorul dronelor .”

KPMG în România și Skyline Drones au împreună misiunea de a ajuta companiile să înțeleagă beneficiile utilizării dronelor, să identifice oportunități specifice pentru activitatea lor și să recomande strategii și acțiuni de punere în aplicare. În plus, își vor sprijini clienții să lucreze cu datele colectate de drone, să le proceseze și să acționeze în consecință pentru maximizarea rezultatelor.

În calitate de cel mai mare importator din lume și al doilea cel mai mare exportator de produse manufacturate, Statele Unite ale Americii înregistrează deficit comercial de la începutul anilor 1970. Creșterea tensiunilor comerciale, în special cu China, și pandemia COVID-19, care au perturbat fluxurile comerciale, au afectat balanța comercială în ultimul an.

Deficit comercial record, de peste 900 miliarde USD, în 2020

Într-o analiză economică recentă, Coface estimează că, după o contracție de 3,5% în 2020, PIB-ul SUA va creşte cu 5,7% în acest an, ceea ce ar permite economiei să revină la nivelul său pre-criză încă de la jumătatea anului 2021, înaintea majorității economiilor avansate. Pe măsură ce președintele Joe Biden atinge jumătatea primelor 100 de zile de mandat, această revenire puternică în economia SUA este parțial determinată de răspunsul fiscal fără precedent la criză. Pachetul de sprijin adoptat în martie 2021 se ridică la 1,9 trilioane USD și va aduce răspunsul fiscal total la criză la o sumă echivalentă cu 27% din PIB-ul SUA, mai mult decât orice altă economie matură. Folosind o analiză bazată pe estimări istorice ale unei balanțe comerciale potențiale, Coface estimează că deficitul ar putea crește cu 56 miliarde de dolari ca urmare a planului de stimulare.

Un deficit alimentat de consumul american

Din punct de vedere istoric, deficitul SUA se datorează importurilor substanțiale pentru a satisface consumul american. Conform Coface, din 2015, principala schimbare a fost scăderea volumului de produse și materiale industriale în deficitul comercial. Potrivit Administrației pentru informații energetice, țara a devenit exportator net de gaze naturale în 2017, și de țiței și produse petroliere la sfârșitul anului 2019.

Deși bunurile de capital sunt cel mai important sector de export (34% din total între 2010 și 2020), acestea au crescut mai puțin decât importurile, în mare parte din cauza problemelor Boeing din ultimii doi ani și apoi pe fondul pandemiei COVID-19.

SUA – China: un război comercial cu rezultate mixte

China are o pondere considerabilă în totalul deficitului comercial al SUA; între 2010 și 2020, China a reprezentat aproximativ 44% din sold. Cu toate acestea, în timp ce indicele a scăzut de la un nivel record de aproape 420 miliarde USD în 2018, Trump nu a reușit să-și atingă obiectivul de campanie din 2016 de a reduce semnificativ deficitul global, care a fost și mai mare la sfârșitul mandatului său. În timp ce tarifele au afectat deficitul bilateral cu China, care a scăzut cu 18% în 2019, aproape trei sferturi din acest declin au fost compensate de balanța comercială cu restul lumii. Situația a fost similară în 2020. Războiul comercial dintre China și Statele Unite, care a înregistrat o creștere a barierelor comerciale, a avut rezultate mixte.

Semnat la 15 ianuarie 2020 de Trump și vicepreședintele chinez Liu He, impactul acordului comercial „Faza 1” este dificil de evaluat, având în vedere pandemia Covid-19. Până la sfârșitul anului 2020, China nu și-a atins obiectivul de a cumpăra cu aproape 64 miliarde USD mai mult în agricultură, energie și produse manufacturate decât în 2017. Dintr-un total de 159 miliarde USD în achiziții de mărfuri promise, China a atins doar 59% din acest obiectiv până la sfârșitul anului.

„Planul de salvare al SUA”: o revenire puternică, dar un deficit comercial mai mare

Potrivit Coface, în urma șocului crizei induse de pandemia de Covid-19, o altă schimbare majoră în macroeconomie este pe cale să aibă loc odată cu pachetul masiv de stimulare, numit „American Rescue Plan Act”. Adoptat în martie, acesta presupune cheltuieli de aproape 1,9 trilioane USD (9% din PIB) în următorii 10 ani, din care mai mult de o treime vor fi injectate direct în economia SUA în 2021, pe lângă cele aproape 4 trilioane USD autorizate de Congres în 2020.

Având în vedere desfășurarea rapidă de către SUA a procesului de vaccinare anti Covid-19 (mai mult de un sfert din populație primise cel puțin o doză până la sfârșitul lunii martie), Coface se așteaptă la o revenire puternică a consumului privat, care va împinge creșterea la 5,7% în 2021. „Boom-ul” așteptat al consumului SUA va alimenta cererea pentru importuri, punând bazele unui deficit comercial record. Potrivit Coface, pachetul de stimulare ar putea duce la un deficit suplimentar de 56 miliarde USD. Drept urmare, deficitele bilaterale cu Mexicul, dar și cu Germania, Coreea de Sud, Brazilia și India s-ar putea mări.

Cel mai mare impact al planului de investiții în infrastructură de 8 ani și 2 trilioane de dolari, făcut public de Casa Albă recent, se va materializa abia după 2021. Cu toate acestea, întrucât creșterile de impozite care îl finanțează vor fi repartizate pe 15 ani, acesta va lărgi deficitul bugetar federal în următorii ani, sporind în continuare deficitul comercial.

De la „America First” la „America is Back”

Când Joe Biden a preluat preşedinţia SUA, pe 20 ianuarie 2021, politica „America First” a lui Trump, caracterizată prin creșterea tensiunilor comerciale și a barierelor tarifare, în special cu China, a luat sfârșit. Campania lui Biden și acțiunile timpurii au indicat că strategia comercială va face parte din politica sa externă mai largă, rezumată prin sloganul „America is back”. Agenda politicii comerciale, lansată la începutul lunii martie, indică faptul că restabilirea conducerii SUA în lume și repararea parteneriatelor și alianțelor sunt principalele priorități ale administrației.

Pe de altă parte, Coface punctează că se observă o atitudine mai asertivă a SUA față de China. Acest lucru se reflectă în agenda comercială a administrației, ceea ce face ca abordarea practicilor comerciale „abuzive și neloiale” sa devină prioritare. Până în prezent, administrația Biden nu a anunțat nicio reducere a tarifelor, lăsând posibilitatea utilizării acestora ca pârghie de negociere în viitoarele discuții bilaterale.