„Deschiderea Consulatului onorific al Republicii Kârgâze la Bucureşti poate contribui la dezvoltarea relaţiilor economice şi comerciale bilaterale”

interviu cu Iuliu STOCKLOSA,
vicepreşedinte al Camerei de Comerţ şi Industriea Municipiului Bucureşti (CCIB),
consul onorific al al Republicii Kârgâze, șef al Oficiului consular al acestei ţări în România, cu sediul la București

Deşi aveţi o experienţă solidă în dezvoltarea relaţiilor economice şi de cooperare cu statele din zona Magrebului, experienţă pe care aţi utilizat-o pentru a deschide, în anul 2013, Biroul de reprezentare al CCIB, pe care de altfel îl şi conduceţi, iată că de curând aţi fost numit în calitate de consul onorific al unei ţări din Asia Centrală, şi anume al Republicii Kârgâze. Ne puteţi da câteva detalii?

Totul a început în septembrie 2018, când am condus misiunea economică organizată de Camera bucureşteană în marja lucrărilor celei de a XIV-a sesiuni a Comisiei Interguvernamentale româno-kazahe de colaborare comercial-economică și tehnico-ştiinţifică, desfăşurate la Astana (astăzi Nur-Sultan), capitala Kazakhstanului. Programul profesional al misiunii a inclus un Forum de Afaceri la Astana(astăzi Nur-Sultan), capitala Kazakhstanului , o vizită de lucru la Expoziția internațională de petrol și gaze KIOGE 2018, desfăşurată la Almaty, unde am participat la Conferința internațională de petrol și gaze, dar şi la o serie de întâlniri de afaceri cu reprezentanţi ai unor companii de top din domeniu, dintre care aş aminti doar: KazMunayGaz, TOO Kazahoil Aktobe, NPO Vakummash, Transneft, şi NPP Petrolain-A. Cu acest prilej, am semnat, din partea Camerei bucureştene, memorandumuri de colaborare cu Camerele Antreprenorilor din Astana şi Almaty. În plus, am avut întâlniri la nivel înalt, atât la nivel ministerial, la Ministerul Energiei, cu Mahanbet Dosmunhambetov, prim vice-ministru al energiei, la Ministerul Dezvoltării şi Investiţiilor, cât şi la nivel diplomatic, cu E.S. Cezar-Manole Armeanu, ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al României în Kazakhstan, acreditat şi în Republica Tadjikistan şi în Republica Kârgâză.

Deplasarea în Kazakhstan a fost importantă din două puncte de vedere. În primul rând, deşi aveam informaţii relevante despre potenţialul ţărilor din Caucaz şi Asia Centrală, acestea au căpătat o altă dimensiune, îndeosebi în ceea ce priveşte domeniul energetic (echipamente pentru centrale electrice şi nuclearo-electrice) şi cel al infrastructurii. În al doilea rând, în cadrul discuţiei cu E.S. Cezar-Manole Armeanu a fost evidenţiat faptul că pe lângă dezvoltarea relaţiilor economice şi comerciale cu Kazakhstanul există interes şi pentru cooperarea cu Republica Kârgâză. S-a subliniat că relaţiile bilaterale se dezvoltă lent şi din cauza faptului că nu există reprezentant diplomatic al Republicii Kârgâze cu sediul în România, ambasadorul acreditat în ţara noastră fiind cu sediul la Kiev (Ucraina). În acest context, a avut loc o discuţie pe tema avantajelor deschiderii unui consulat onorific al acestei ţări la Bucureşti şi a posibilităţii implicării mele în acest proiect.

Care au fost următorii paşi?

O vizită la Kiev, în Ucraina, la începutul lunii iulie 2019, unde am avut o întrevedere cu E.S. Sharipov Zhusupbek Sharipovich, ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al Republicii Kârgâze în Ucraina, care asigură, ca ambasador agreat, și reprezentarea diplomatică în România, pe aceeaşi temă: a deschiderii unui consulat onorific în Bucureşti. Ulterior, la jumătatea lunii februarie 2020 am făcut o vizită la Bishkek, la invitaţia Ministerului Afacerilor Externe al Republicii Kârgâze, unde am reluat acest subiect cu adjunctul ministrului de resort. Câteva luni mai târziu, a fost emisă Patenta consulară prin care am fost numit în calitate de consul onorific al Republicii Kârgâze, şef al oficiului consular, cu sediul în Bucureşti, având drept circumscripţie întreg teritoriul României, iar la data de 30 iulie a.c., din împuternicirea Guvernului României, E.S. Bogdan Aurescu, ministrul afacerilor externe, m-a autorizat să exercit funcțiile consulare încredințate de Guvernul Republicii Kârgâze pentru un mandat de patru ani, semnând în acest sens documentul corespunzător (Exequatur), în conformitate cu prevederile Convenţiei de la Viena cu privire la relaţiile consulare.

Aş vrea să menţionez că în ambele deplasări, la Kiev şi Bishkek, am avut întrevederi şi cu oficiali ai camerelor de comerţ şi industrie locale, în cadrul cărora au fost discutate aspecte vizând: oportunităţile de afaceri oferite de ţările noastre, modalităţile de promovare a acestora, precum şi posibilităţi concrete de cooperare. Cu aceste ocazii, la Kiev a fost parafat proiectul acordului de cooperare între CCIB şi CCI Kiev, iar la Bishkek am semnat din partea Camerei bucureştene, acordul de cooperare cu CCI a Republicii Kârgâze.

Care este rolul acestui Consulat al Republicii Kârgâze deschis la Bucureşti?

Cu precizarea că acest Consulat onorific este în prezent singura formă de reprezentare diplomatică și consulară a Republicii Kârgâze de pe teritoriul României, aș aprecia că are triplu rol. În primul rând, de a înlesni deplasarea oamenilor de afaceri şi nu numai, în Republica Kârgâză, prin eliberarea online a vizelor de intrare în această ţară. În al doilea rând, de a asigura o mai bună cunoaștere a potențialului economiei acestei ţări la nivelul comunităţii de afaceri româneşti, precum și a oportunităților de afaceri şi investiţionale oferite de Republica Kârgâză. În al treilea rând, vom face cunoscute în mediul de afaceri kârgâz informaţii utile despre economia românească, ţara noastră putând deveni o poartă de intrare a produselor din aceasta țară în Uniunea Europeană.

Deschiderea Consulatului onorific al Republicii Kârgâze la Bucureşti poate contribui la dezvoltarea relaţiilor economice şi comerciale bilaterale. Oamenii de afaceri români au un acces mult mai facil la informaţie de calitate despre piaţa respectivă, pot identifica mai uşor proiecte cu potenţial şi posibili parteneri. De asemenea, au oportunitatea de a-şi promova oferta de produse şi servicii pe piaţa kârgâză.

Ce aţi spune despre Republica Kârgâză unui om de afaceri român interesat de Caucaz şi Asia Centrală?

În primul rând, Republica Kârgâză este pe “Drumul mătăsii”, iar Guvernul de la Bishkek își propune să valorifice eficient potențialul țării de a deveni o verigă importantă în rețelele de transport terestru, care să conecteze China de Europa; mă refer la construcția căii ferate China-Kârgâzstan-Uzbekistan și la autostrada Osh-Andijan-Kașar.

În al doilea rând, merită subliniat faptul că în ceea ce priveşte relaţiile româno-kârgâze, începând cu 1999, se aplică prevederile Acordului de Parteneriat şi Cooperare (APC). În plus, Republica Kârgâză este, printre altele, membru al Organizației Națiunilor Unite din anul 1992, iar din 1993 este membru al: Organizației Mondiale a Comerțului (OMC), Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa şi al Organizației Mondiale a Comerțului.

Semnatară a Protocolului de la Kyoto privind schimbările climatice (1992), dar şi altor protocoale şi convenţii internaţionale în domeniul protecţiei mediului, Republica Kârgâză a devenit un membru activ al comunității internaționale, primește asistență tehnică și financiară din partea țărilor dezvoltate, poate să implementeze tehnologii moderne în industrie şi să producă energie din surse regenerabile.

Investitorii au la dispoziţie 5 zone economice libere: Bishkek, în capitala ţării, principalul centru economic şi politic; Maimak, situată la intersecţia coridoarelor de transport internaţionale ce traversează ţara; Leilek, cu amplasare favorabilă pentru dezvoltarea comerţului trasfrontalier; Karakol, ce oferă oportunităţi semnificative pentru dezvoltarea turismului; Naryn, cu o suprafaţă de circa 47.000 kmp, aproape ¼ din suprafaţa ţării. Dintre avantajele dezvoltării unei afaceri în aceste zone libere aş aminti: cost redus de închiriere pentru terenuri și proprietăți, scutire de la plata impozitelor, scutire de la plata taxelor vamale, proceduri simplificate de vămuire, înregistrarea simplificată și accelerată a firmelor.

Dacă ne referim la sistemul fiscal, TVA este 12%, impozitul pe profit şi cel pe venit sunt de 10%. Salariul mediu este de 235 USD, în condiţiile unui cost scăzut al vieţii (de exemplu, costul unui KWH este de 0,03 USD).

Care sunt domeniile prioritare ale economiei kârgâze?

Potrivit Agenţiei pentru Promovarea şi Protecţia Investiţiilor din această ţară, domeniile prioritare sunt: agricultura, industria prelucrătoare, sectorul energetic (hidroenergie), turismul, tehnologia informaţiei şi mineritul. De mult interes se bucură pe piața acestui stat medicamentele românești în ceea ce priveşte agricultura, vorbim despre creșterea animalelor, cultivarea bumbacului, fructelor, legumelor, cerealelor, tutunului, dar şi despre producţia de lână. De asemenea, se exploatează metalele neferoase, în special minereurile de antimoniu și mercur. În ultima perioadă, exploatarea aurului și a cărbunelui a crescut. Există de asemenea, rezerve importante de calcar şi marmură.

Republica Kârgâză este unul dintre statele din Asia Centrală faţă de care România are interes îndeosebi în cadrul procesului de recâştigare a pieţelor economice tradiţionale. Acesta a crescut după ce ţara a efectuat paşii necesari pentru a întări stabilitatea internă: adoptarea unei noi Constituţii, precum şi organizarea în mod democratic a alegerilor parlamentare şi a celor prezidenţiale. Este de așteptat ca în acest mod să se creeze, pe termen lung, un mediu de afaceri mult mai liber, într-o democrație consolidată.

Aţi vorbit despre domeniile prioritare. Se investeşte în aceste domenii?

Da, se investeşte! În prezent, potrivit Agenţiei pentru Promovarea şi Protecţia Investiţiilor din această ţară, sunt în diverse faze de realizare proiecte investiţionale importante, dintre care aş aminti doar câteva: modernizarea centralei hidroelectrice Lebedinovskaya, în Regiunea Chui, din nordul ţării; construcţia: unei fabrici de ciment, cu o capacitate de producţie de cca 1mil. tone/an în aceeaşi regiune; a unei fabrici de materiale de construcţii cu o capacitate de cca. 60.000 tone/an în Regiunea Issyk-Kul, a unei unităţi de prelucrare a marmurei, cu o capacitate de 10.000 tone/an, în Regiunea Jalal-Abad. De asemenea, se fac investiţii în industria de prelucrare a produselor agro-alimentare (producţie de zahăr, miere, pastă de tomate), inclusiv în construirea de depozite pentru fructe şi legume şi de complexe pentru creşterea curcanilor, în sectorul piscicol (ferme de păstrăv), în domeniul prelucrării tutunului, în industria uşoară (prelucrarea bumbacului, technopolis pentru industria de confecţii) etc.

Ce poate oferi România partenerilor kârgâzi?

Cele două economii au un anumit grad de complementaritate, aşa că există numeroase domenii în care oamenii de afaceri din cele două ţări pot dezvolta proiecte împreună. Pe lângă faptul că România poate livra o gamă largă de produse de care economia kârgâză are nevoie şi aş aminti doar: echipamente energetice, material rulant de cale ferata (locomotive, vagoane de marfă și călători), autoturisme, medicamente, produse chimice şi petrochimice, specialiştii români se pot implica în realizarea unor obiective industriale complexe: centrale hidroelectrice, fabrici de materiale de construcţii, combinate chimice. De asemenea, sunt premise pentru cooperarea în domeniul extracței și prelucrării zăcămintelor neferoase, dar şi în domeniul industriei constructoare de mașini, prin realizarea de proiecte conform solicitării partenerilor. Așadar, oportunități există, acum trebuie să facem pași concreți pentru a le valorifica.

Unde funcţionează Consulatul?

În sediul Camerei de Comerţ şi Industrie a Municipiului Bucureşti, din Str. Ion Ghica nr. 4, la et. 3, cam 66-67. Cei care au nevoie de vize, dar şi de informaţii economice, se pot adresa prin email: iuliu.stocklosa@yahoo.com. De asemenea, informaţii utile se pot obţine telefonic, la numărul 021 319 0032.

Vă mulțumesc şi vă doresc mult succes!

 

Cristina ȘERBĂNESCU
cristina.serbanescu@ccib.ro