În perioada 28 februarie 2022 – 28 februarie 2023, Consiliul pentru Promovarea Comerțului Internațional din R.P. Chineză (CCPIT) organizează cea de a treia ediție a expoziției comerciale digitale „China On-line Import Fair & Matchmaking Of Food & Agro-Products” – CIFFA (https://ciffa.fastexpo.cn).

Potrivit Biroului de Promovare Comercial-Economică de la Shanghai, evenimentul a fost inițiat de CCPIT în anul 2021, în contextul măsurilor de prevenire și control a pandemiei de COVID-19 și al restrictiilor de circulație impuse de către autoritățile chineze, care au determinat amânarea sau chiar anularea anumitor evenimente de anvergură pe plan local.

La primele două ediții ale CIFFA, care au avut loc în lunile iunie și noiembrie ale anului 2021, au participat activ peste 50 de expozanți din țări precum: România, Italia, Turcia, Brazilia, Mexic, Mongolia, Uzbekistan, Ecuador, Rusia și peste 2.000 de vizitatori (comerciali) chinezi. De asemenea, au fost susținute peste 150 de sesiuni de afaceri online (video-conferințe B2B).

Conform sursei citate, evenimentul expozițional (de tip B2B) are rol pivotant din punct de vedere al facilitării comerțului internațional cu produse agro-alimentare pe piața din R.P. Chineză. Totodată oferă exportatorilor străini posibilitatea de a stabili contacte de afaceri în rândul importatorilor chinezi locali, distribuitorilor și angrosiștilor de produse agro-alimentare.

De precizat că, potrivit BPCE Shanghai, R.P. Chineză reprezintă una dintre principalele piețe internaționale de produse alimentare de import. Volumul importurilor de produse alimentare în R.P. Chineză în primele trei trimestre ale anului 2021 a fost de 101,41 miliarde USD, consemnându-se o creștere anuală de 29,8%.

Firmele interesate să lucreze pe piața chineză pot expune pe platforma online de promovare a CIFFA (https://ciffa.fastexpo.cn) următoarele categorii de produse: cereale și alimente de bază, legume și fructe, carne și fructe de mare (proaspete/congelate), lapte și produse lactate, vinuri și alte categorii de băuturi, produse de panificație și snackuri, alte produse conexe. Promovarea produselor expuse pe platforma online se realizează până la finele lunii februarie 2023, prin intermediul: platformei CIFFA, platformei de promovare online a CCPIT (www.tradeinvest.cn), platformelor de socializare online (chineze) precum: Wechat și Tiktok.

Totodată, expozanții beneficiază de acces la cursuri de formare în vederea înțelegerii specificului pieței și al politicilor de import ale produselor alimentare și agricole pe piața chineză și au posibilitatea de a intra în dialog cu distribuitorii și cu reprezentanții platformelor de comerț electronic (e-commerce), pentru a înțelege mai bine obiceiurile de consum ale achizitorilor chinezi.

Companiile românești încă mai pot participa la acest eveniment, prin înscrierea pe platformă. Informațiile cu privire la costurile și condițiile de participare se găsesc în Anexa (pag. 6-7).

Informații suplimentare:

Consiliul pentru Promovarea Comerțului Internațional din R.P. Chineză
persoană de contact: Lisa Wang
tel: +86 10 82217954
e-mail: wangxicui@itc.ccpit.org
whatsapp/wechat: 15010321706.

 C. ȘERBĂNESCU
cristina.serbanescu@ccib.ro

O bună parte din mărfurile de origine rusă sunt supuse în prezent diverselor restricții, intrarea lor pe piața din Uniunea Europeană fiind interzisă. Cu toate acestea, există și excepții, precum semifabricatele/materiile prime pentru industria siderurgică, după cum se arată într-un material realizat de Mihai Petre, Director, Consultanță Comerț Internațional, și Cosmin Dincă, Manager, Comerţ Internaţional, în cadrul EY România. Atât restricțiile, cât și excepțiile aplicabile diverselor mărfuri pot fi identificate de către importatori prin consultarea bazei de date TARIC, pornind de la codul tarifar din Nomenclatura Combinată.

„Restricțiile impuse de Uniunea Europeană nu se opresc doar la nivel de produs (al mărfurilor comercializate), ele se extind și asupra entităților juridice care comercializează respectivele mărfuri. Cu alte cuvinte, chiar dacă anumite mărfuri de origine rusă ar putea fi importate ca atare pe motiv că importul de acest tip de marfă este permis ca regulă generală, conform bazei de date TARIC, putem fi puși în situația unei interdicții la import pe motiv că entitatea care le comercializează face, la rândul ei, obiectul sancțiunilor impuse de Uniunea Europeană. În aceste cazuri, operatorii economici importatori trebuie să se asigure că nu încalcă prevederile regulamentelor UE prin care au fost stabilite sancțiuni adiționale (de ex. înghețarea fondurilor și a resurselor economice aparținând persoanelor/companiilor aflate pe listele de restricții)”, atrag atenția specialiștii EY citați.

Pentru ca importatorii să se poată asigura că respectă obligațiile privind măsurile restrictive, Comisia Europeană recomandă în ghidul publicat în acest sens realizarea de activități de “due diligence” (atât la începutul colaborării cu un partener comercial, cât și pe parcursul relației comerciale – monitorizare continuă), lăsând totodată la latitudinea agenților economici modul în care aceasta se va realiza, punctează Mihai Petre și Cosmin Dincă în materialul amintit. „Cu alte cuvinte, importatorii trebuie să colecteze și să analizeze informațiile juridice, fiscale, financiare ale partenerilor de afaceri înainte de efectuarea importurilor pentru a se asigura că acești furnizori sau persoanele care îi controlează direct sau indirect nu apar pe lista sancțiunilor internaționale”, explică aceștia.

Drept urmare, chiar dacă în prezent, anumite mărfuri rusești pot pătrunde pe piața din UE fără interdicții de import, nu înseamnă că importatorii europeni au scăpat de expunerea la riscuri. De exemplu, conform sursei citate, România pedepseşte nerespectarea sancțiunilor internaționale cu amendă de la 10.000 lei, la 30.000 lei, precum și cu confiscarea bunurilor. De asemenea, autoritățile de control pot aplica și sancțiuni complementare, cum ar fi suspendarea activității companiei pe o perioadă între 1și 6 luni.

„Pentru a evita amenzile și aplicarea de sancțiuni nedorite, importatorii trebuie să investească timp și resurse suplimentare în aceste verificări de tip “due dilligence”. Fără cunoștințele și tehnica necesară, pentru companiile importatoare, este foarte dificil să identifice proprietarii furnizorilor, pentru a verifica dacă vreunii dintre aceștia au fost sancționați”, atrag atenția specialiștii EY România. În astfel de situații, Mihai Petre și Cosmin Dincă recomandă companiilor să apeleze la echipe de consultanță dedicate comerțului international, pentru a le ajuta să gestioneze importul de mărfuri pe care doresc să-l realizeze. (C.Ș.)

material de opinie realizat de Claudia Sofianu, Liderul departamentului Impozit pe venit și contribuții sociale, și Dan Răuţ, Manager, Impozit pe venit și contribuții sociale, EY România

Taxele salariale în România ajung sau chiar depășesc 40% din venitul brut, însă Codul Fiscal prevede încă o diversitate de beneficii sau avantaje extra-salariale, pentru care nu se datorează impozit și/sau contribuții sociale, ceea ce înseamnă un câștig pentru ambele părți – angajatori și angajați. Astfel, companiile din România au la îndemână și calea beneficiilor extra-salariale prin care să ofere un venit suficient de motivant pentru atragerea și fidelizarea oamenilor în companie.

În România, se vorbește cu precădere despre salariul net (deseori se și negociază pornind de la această idee), ceea ce, în linii mari, înseamnă un venit brut din care se scad impozitul pe salariu și contribuțiile sociale obligatorii (pensie și sănătate) plus alte deduceri potenţiale, și mai puțin despre pachetele salariale. Știm că există suficiente excepții care să confirme regula (de exemplu, companiile cu operațiuni la nivel global, în care promovarea ofertelor de angajare prin pachete salariale dezvoltate/ complexe a devenit de mulți ani parte din ADN-ul lor). La nivel național, însă, nu se poate vorbi deocamdată despre o cultură bine sudată a conceptului veniturilor totale pe care un potențial angajat să le poată solicita și să le obțină într-o relație de muncă.

Este adevărat că nici negocierea nu reprezintă încă un punct forte al angajaților/candidaților din România, deși observăm că noile generații devin mult mai stăpâne și în această artă. Astfel, ideea că salariul este cel important și nu alte avantaje, mai mici sau mai mari, pare că a rămas înrădăcinată în subconștientul generalizat al forței de muncă românești. Singura etapă depășită și acceptată de toată lumea este aceea a tichetelor de masă, care au ajuns, după un istoric de peste 23 ani, să fie acordate de cea mai mare parte a angajatorilor.

În prezent, găsim reglementate legal o multitudine de avantaje în bani sau în natură (de la variate tipuri de tichete/bilete valorice, indemnizaţii, produse şi/sau servicii etc.) pe care angajatorul le poate plăti sau deconta, ca beneficii extra-salariale. Angajatorii aleg însă dacă să ofere ori nu beneficii, pe care dintre ele și în ce cuantum, fiecare dintre acestea având și o reglementare a impozitării, aspect de care depinde, în mare măsură, și atractivitatea acestora.

Cum legislația din România permite în prezent angajatorilor să opteze pentru o paletă destul de generoasă de beneficii extra-salariale în condiții fiscale avantajoase (atât pentru salariați, cât și pentru companii), le reamintim pe cele mai reprezentative, majoritatea fiind, în anumite condiții, exceptate de la plata impozitului pe venit (10%) și/sau a contribuţiilor sociale obligatorii (37,25%), astfel:

• Supuse doar impozitului pe venit:

– tichete de masă, în valoare de până la 30 lei/zi lucrată;
– tichete culturale – până la 190 lei/lună și la 380 lei/eveniment pentru cele ocazionale;
– tichete de creșă, 570 lei/lună/copil;
– vouchere de vacanță, în limită de până la șase salarii de bază minime brute pe țară (de ex., 15.300 RON pentru anul 2022).

• Neimpozabile, dar și exceptate de la plata contribuţiilor sociale:

– cadouri în bani şi/sau în natură, inclusiv tichetele cadou – de până la 300 lei/eveniment/persoană, oferite de angajator pentru ocazii speciale (ex. Paște, Crăciun, 1 Iunie, 8 Martie);
– pensii facultative suportate de angajator pentru angajaţii proprii, în limita a 400 euro (echivalent în lei) anual pentru fiecare persoană;
– prime de asigurare voluntară de sănătate, precum şi serviciile medicale furnizate sub formă de abonament, suportate de angajator pentru angajaţii proprii, în limita a 400 euro (echivalent în lei) anual pentru fiecare persoană;
– sumele acordate angajaţilor care desfăşoară activităţi în regim de telemuncă, în limita unui plafon lunar de 400 lei;
– diverse training-uri/ cursuri de pregătire și perfecţionare profesională (atât în țară, cât și în străinătate);
– decontarea contravalorii transportului la şi de la locul de muncă.

În plus, Ordonanţa de Guvern din această vară, 16/2022, vine cu o noutate, precizând că, începând cu 1 ianuarie 2023, următoarele beneficii cumulate lunar sunt neimpozabile doar în limita a 33% din salariul de bază corespunzător locului de muncă ocupat:

• prestaţiile suplimentare primite de salariaţi în baza clauzei de mobilitate (altele decât indemnizaţii de delegare și de detașare);
• contravaloarea hranei acordate salariaților care nu primesc tichete de masă;
• cazarea şi contravaloarea chiriei pentru angajaţii proprii în limita lunară de 20% din salariul minim pe economie;
• contravaloarea serviciilor turistice şi/sau de tratament, inclusiv transportul, pe perioada concediului, pentru angajaţii proprii şi membrii de familie ai acestora;
• contribuţiile la fondurile de pensii facultative;
• primele de asigurare voluntară de sănătate,
• serviciile medicale în limitele sus-menționate;
• indemnizaţia de telemuncă.

Mențiunea importantă este că noul prag nu se aplică, așadar, tuturor beneficiilor neimpozabile prevăzute de Codul Fiscal, tichetele de masă, culturale, de creșă, de vacanţă sau cadourile nefiind luate în calculul celor plafonate. Și, pentru că mulți angajatori nu acordă toată gama beneficiilor prevăzute de lege, riscul să se depăşească plafonul de 33% poate fi relativ redus în practică.

De altfel, studiile companiilor care acordă angajaților opțiuni extra-salariale arată că angajatorii selectează și oferă beneficiile pe care le includ în oferta salarială în funcție de mai multe criterii (unele selectate chiar prin solicitarea directă a opiniei angajaților privind preferințele/necesitățile individuale) – cum ar fi profilul salariaților, hobby-uri, regimul și mediul de muncă și/sau de viață, distanța față de locul de muncă și altele.

Noutățile aduse de Ordonanța 16 au părut o „sperietoare” la început, însă analizând mai bine prevederile sale, putem observa că paleta de beneficii rămâne destul de flexibilă și permisibilă din punct de vedere fiscal. Sigur, facem abstracție de povara administrativă, care va face ca activitatea birocratică a departamentelor financiare şi de salarizare/ resurse umane să crească în lipsa unor soluții informatice eficiente.

Cu toate acestea, contextul fiscal actual poate fi considerat, în general, favorabil pentru ambele părți, angajat-angajator, și atunci principala întrebare rămâne: de ce angajatorii nu recurg pe scară largă la oferte de pachete salariale și se limitează, în continuare, la a oferi doar salariul de încadrare însoțit, cel mult, de clasicele tichete de masă? De ce nu profită de prevederile legislative românești care, sunt în general aliniate la practica europeană și stimulează creșterea veniturilor salariatului, concomitent cu scăderea sarcinii fiscale și, implicit, de o mai mare disponibilitate a fondurilor proprii rămase (care nu se duc în taxe salariale la stat) pentru dezvoltare și investiții?

Răspunsurile diferă de la caz la caz – câți angajatori, atâtea posibilități – însă, putem presupune că există câteva “frâne” comune, cum ar fi lipsa unei viziuni macroeconomice la nivel de companie, inexistenţa/ implementarea defectuoasă sau lipsa actualizării strategiei de remunerare/politicilor de compensații și beneficii pentru salariați; în unele cazuri putem vorbi chiar despre lipsa educației fiscale potrivite și/sau lipsa personalului administrativ bine pregătit în domeniul fiscal, capabil să analizeze şi să interpreteze legislația stufoasă în vederea aplicării ei într-un mod personalizat la nivelul companiei.

Este cert însă că, pe lângă salariul de bază, ce reprezintă, în mod evident, obiectul principal al unei relații contractuale de muncă, beneficiile extrasalariale pot deveni adevărate elemente motivaționale și chiar diferențiatoare. Mai ales în contextul deficitului actual al forței de muncă.

Companiile care se vor concentra pe nevoile salariaților și vor concepe oferte și pachete de remunerare personalizate, vor putea fi mai aproape de câștigarea nu doar a unor salariați satisfăcuți, ci si a unor colegi mai fericiți și, de ce nu, mai fideli companiei.

Nu în ultimul rând, acordând avantajele salariale ce beneficiază de un tratament fiscal preferențial, angajatorii își vor putea ajuta angajații să facă față inflației care, cel puțin în acest an, a erodat veniturile cu peste 15%.

În perioada 26-29 ianuarie 2023, în cadrul Complexului expozițional ROMEXPO va avea loc Târgul Internațional de Electronică de Consum, Mobilitate, Software, Energie și Tehnologie (EMSETECH 2023).

Potrivit organizatorilor, în cadrul manifestării expoziționale amintite vor fi prezentate cele mai recente inovații tehnologice, produse și servicii din domeniile: electronică de consum, mobilitate, conectivitate și ecosisteme digitale, automatizări și robotică, soluții energetice, echipamente industriale și de programare.

Domeniile de adresabilitate, detalii privind tarifele și planurile de expunere, modalități de contact, precum și alte informații utile despre eveniment pot fi obținute prin accesarea https://emsetech.intradefairs.com.

Firmele interesate să participe în calitate de expozant se pot înregistra pe site-ul evenimentului până la data de 30 noiembrie 2022.

Companiile membre CCIB beneficiază de 15% discount.

Dovada de membru se poate solicita de la Olga Badea, la adresa de email membri@ccib.ro sau telefonic (021 311 4499, 0728 135 876). Tot de la colega noastră se pot obține informații detaliate despre beneficiile calității de membru CCIB, în cazul în care încă nu faceți parte din marea familie a Camerei bucureștene. (C. Ș.)