Curtea de Arbitraj București, Club Antreprenor și Ziarul Pozitiv organizează joi, 13 iunie 2024, începând cu ora 9:30, conferința cu tema „Necesitatea clauzei de arbitraj în contractele de achiziții publice”. Evenimentul, desfășurat cu sprijinul Camerei de Comerț și Industrie a Municipiului București, va avea loc în Aula Carol I (Palatul Camerei București, Str. Ion Ghica, nr. 4).

Evenimentul are loc în contextul în care, în ultimii ani, cele mai multe autorități publice locale și centrale și-au crescut volumul de achiziții publice de lucrări, de produse sau de servicii.

În cadrul conferinței ce va fi deschise de Iuliu Stocklosa, președintele CCIB, vor fi evidențiate avantajele clauzei de arbitraj în contractele de achiziție publică. Totodată, participanții vor avea oportunitatea de a afla cum se derulează și care sunt regulile de principiu ale procedurii unui arbitraj comercial (în fața Curții de Arbitraj București) și care sunt beneficiile sale. Evenimentul va crea un mediu deschis și interactiv de discuții, el adresându-se companiilor și instituțiilor care au avut sau vor avea dosare de arbitraj comercial.

Sunt invitați pentru a susține intervenții tehnice: Laura Drăghici, șef serviciu Serviciul Elaborare și Avizare Acte Normative din cadrul Direcției Reglementare, Agenția Națională pentru Achiziții Publice (ANAP), Mihai Precup, președinte, Agenția pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP), alături de Mădălina Grecu, vicepreședinte, Curtea de Arbitraj București, Carmen Todică, vicepreşedinte, Curtea de Arbitraj Bucureşti și Cosmin Marina, vicepreședinte CCIB, responsabil cu privire la Arbitraj în cadrul CCIB.

Sunt așteptați să participe: consilieri juridici și directori juridici din companii, dar și din instituții de stat (ministere, agenții, consilii județene, primării etc); economiști și directori financiari; avocați in-house din companii; arbitri; reprezentanți ai mediului de afaceri și ai sistemului financiar-bancar; reprezentanți ai curților de arbitraj de pe lângă camerele județene de comerț; reprezentanți ai camerelor de comerț bilaterale.

Subliniem că, în ultimii ani, din ce în ce mai multe companii au început să apeleze la arbitrajul comercial datorită avantajelor sale multiple, dintre care amintim: confidențialitatea (nicio persoană străină nu are acces la dosar fără acordul scris al părţilor), soluționarea rapidă, definitivă și la costuri semnificativ mai reduse decât în cazul apelării la o instanţă de drept comun.

Informații suplimentare și înscrieri: Mircea Fica, fondator, Club Antreprenor, 0732 903 216, mircea.fica@clubantreprenor.ro, George Vâlcu, fondator, Ziarul Pozitiv, office@ziarulpozitiv.ro. (C.Ș.)

Eliminarea taxelor vamale pentru exporturile Uniunii Europene către Noua Zeelandă, o piață de servicii neo-zeelandeză mai deschisă în sectoare-cheie, precum: serviciile financiare, telecomunicațiile, transportul maritim și serviciile de livrare, cerințe administrative reduse în mod semnificativ, protecția indicațiilor geografice ale UE și un cadru solid pentru a sprijini IMM-urile care exportă în Noua Zeelandă sunt avantajele principale de care beneficiază companiile din țările membre UE, ca urmare a intrării în vigoare, la 1 mai a.c., a Acordului de Comerț Liber UE – Noua Zeelandă.

Conform unui comunicat de presă emis de Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului, în evaluarea de impact a acordului se preconizează că schimburile comerciale vor înregistra o majorare cu 30%, în timp ce fluxurile de investiții ale UE în Noua Zeelandă ar putea crește cu peste 80%. Totodată, se așteaptă ca operatorii economici să economisească din taxe 140 de milioane de euro, anual.

Potrivit sursei citate, pentru detalii, pot fi consultate următoarele surse:

• EU-New Zealand Access2Markets page
• EU-New Zealand trade agreement – Entry into force
• DG Trade LinkedIn site (pentru informații actualizate periodic cu privire la evoluția politicilor și sfaturi practice pentru exportatori).

C. ȘERBĂNESCU
cristina.serbanescu@ccib.ro

material de opinie de Andra CAȘU, partener, liderul departamentului Taxe directe, și Teona BRAIA, manager, Taxe directe, EY România

Legislația fiscală din România oferă pentru anul în curs, în ciuda multitudinii de modificări legislative din ultimii doi ani, un cadru bun prin care sunt sprijinite activitățile de cercetare-dezvoltare (C-D). Cu toate că unele facilități fiscale au fost modificate (spre exemplu, facilitatea fiscală pentru lucrătorii din tehnologia informației) pe linia asigurării unor venituri mai mari la bugetul de stat, companiile au oportunitatea să valorifice ceea ce a rămas încă valabil din sfera facilităților fiscale, iar beneficiile recunoscute pentru segmentul de C-D nu sunt deloc de neglijat.

Anul 2024 deschide noi orizonturi și provocări pentru companiile care desfășoară activități de cercetare și dezvoltare, fiind important din mai multe puncte de vedere.

În primul rând, schimbările propuse în cadrul BEPS 2.0 au potențialul de a revoluționa peisajul fiscal internațional, impunând un impozit minim global pentru marile companii multinaționale (MNEs) cu o cifră de afaceri de peste 750 milioane euro anual. Aceste modificări vor avea un impact semnificativ asupra modului în care sunt gestionate operațiunile fiscale și strategiile de planificare ale MNEs.

BEPS 2.0 impune un impozit minim de 15% pentru companiile multinaționale, urmând ca orice diferență dintre impozitul efectiv și acest procent să fie plătit în țara în care se datorează, cu anumite excepții. Astfel, orice element prin care se reduce baza impozabilă, inclusiv facilitățile fiscale, ar putea duce la un impozit efectiv sub 15%, anulând astfel relevanța acestor stimulente fiscale. Deși impozitul minim global impus de BEPS 2.0 se va plăti abia în 2026, acesta se aplică începând cu anul 2024. Este relevant, prin urmare, pentru companiile care aplică facilități fiscale sau care doresc să le aplice (precum profitul reinvestit, supra-deducerea cheltuielilor de cercetare-dezvoltare) să aibă în vedere și acest aspect. Momentan, legiuitorul nu a venit să clarifice aceste aspecte.

Anul acesta a marcat închiderea anului 2017 din punct de vedere fiscal, întrucât pentru acesta s-a împlinit termenul de prescripție extinctivă. Practic, împlinirea termenul de prescripție a avut drept consecință închiderea căii pentru aplicarea retroactivă a facilității fiscale pentru anul 2017. Este important de precizat faptul că suspendarea termenului de prescripție în perioada pandemiei a condus la extinderea acestuia, oferind implicit și o extindere a termenului pentru care facilitățile fiscale pot fi aplicate retroactiv. În acest context, cu titlu de exemplu, precizăm că anul 2018 urmează să se prescrie în martie 2025, ceea ce oferă companiilor posibilitatea revizuirii proiectelor de cercetare-dezvoltate inițiate în trecut și identificarea acelora pentru care se poate aplica această facilitate.

Nu în ultimul rând, putem spune că în prima parte a acestui an a fost sedimentată noua procedură privind certificarea activităților de cercetare și dezvoltare de către experții desemnați, având în vedere faptul că există deja certificări acordate. Fiind aplicabilă din 2023, această nouă procedură a reprezentat o modalitate de consolidare și recunoaștere a eforturilor de inovare ale companiilor și oferă o cale pentru accesarea într-un mod mai sigur a beneficiilor fiscale aferente cheltuielilor de cercetare-dezvoltare.

În lumina acestor provocări și oportunități, considerăm prioritară pentru companii analiza proactivă a potențialului aplicării facilităților fiscale pentru C-D. O evaluare atentă a situației actuale și a opțiunilor disponibile în domeniul C-D poate ajuta în optimizarea strategiei fiscale, maximizarea economiilor de costuri, dar și poziționarea companiilor în rândul unor angajatori inovatori.

Nu mai puțin important este contextul global, în care domeniului cercetării-dezvoltării îi este recunoscut rolul primordial în avansul tehnologiei și al inovației, prin urmare, la nivel global, stimularea C-D și susținerea prin măsuri fiscale a depășit stadiul de trend, devenind parte esențială a strategiilor de dezvoltare a companiilor și a guvernelor pe următorii ani.

Practica acestui început de an ne-a arătat că limitarea facilității fiscale pentru sectorul IT a stimulat tot mai multe companii să se orienteze către oportunitatea de a aplica facilitatea de C-D.

În acest context, acum este momentul să se analizeze proiectele prezente ale companiei și – de ce nu? – și cele din trecut (i.e., 2018 inclusiv, an care încă nu este prescris din punct de vedere fiscal) și acolo unde există un element de noutate, inovație, creativitate în activitatea desfășurată, este momentul să se demareze o analiză de eligibilitate și cost-beneficiu în vederea concluzionării asupra impactului pozitiv al aplicării facilităților de C-D pentru companie.

Consiliul de administrație al Băncii Naționale a României (CA al BNR) a hotărât menținerea ratei dobânzii de politică monetară la 7% pe an. În aceeași ședință s-a decis menținerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 8% pe an și a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 6% pe an, precum și menținerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit, informează BNR, printr-un comunicat de presă.

Deciziile CA al BNR vizează readucerea durabilă a ratei anuale a inflației în linie cu ținta staționară de 2,5% ±1 punct procentual, inclusiv prin ancorarea anticipațiilor inflaționiste pe termen mediu, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creșteri economice sustenabile. În opinia BNR, în contextul actual, mixul echilibrat de politici macroeconomice și implementarea de reforme structurale inclusiv prin utilizarea fondurilor europene care să stimuleze potențialul de creștere pe termen lung sunt esențiale pentru menținerea stabilității macroeconomice și întărirea capacității economiei românești de a face față unor evoluții adverse.

Inflația, în scădere

Rata anuală a inflației a scăzut în martie 2024 la 6,61%, de la 7,23% în februarie, în principal ca urmare a încetinirii creșterii prețurilor alimentelor. Rata anuală a inflației a revenit astfel în martie la nivelul de la finele anului trecut, în condițiile în care creșterile de dinamică consemnate pe ansamblul trimestrului I 2024 de prețurile energiei electrice, combustibililor și produselor din tutun au fost contrabalansate ca impact de decelerarea inflației de bază și de descreșterea dinamicii prețurilor LFO (legume, fructe, ouă).

Rata anuală a inflației CORE2 ajustat a continuat să se reducă în primele trei luni din acest an, dar mai lent decât în precedentele două trimestre, coborând la 7,1% în martie, de la 8,4% în decembrie 2023. Decelerarea a avut ca determinanți și în acest interval efecte de bază dezinflaționiste, corecții ale cotațiilor mărfurilor agroalimentare și măsura de plafonare a adaosului comercial la produse alimentare de bază, precum și dinamica în scădere a prețurilor importurilor. Impactul acestor factori a fost atenuat de efectele măsurilor fiscale aplicate în debutul anului curent și de nivelul mărit al anticipațiilor inflaționiste pe termen scurt. Acestora li s-au alăturat influențele creșterilor de costuri salariale consemnate spre finele anului trecut, ce au fost transferate, cel puțin parțial, asupra prețurilor unor servicii și bunuri nealimentare, inclusiv pe fondul redinamizării consumului privat.

Rata anuală a inflației calculată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum (IAPC – indicator al inflației pentru statele membre UE) a scăzut la 6,7% în martie 2024, de la 7% în luna decembrie 2023. Totodată, rata medie anuală a inflației IPC s‑a redus la 8,5% în martie 2024, de la 10,4% în decembrie 2023. La rândul ei, rata medie anuală a inflației calculată pe baza IAPC a scăzut în martie 2024 la 8,3%, de la 9,7% în decembrie 2023.

Prognoza actualizată asupra inflației relevă perspectiva continuării descreșterii ratei anuale a inflației de-a lungul următoarelor opt trimestre într-un ritm mult încetinit față de 2023 și pe o traiectorie ceva mai ridicată pe termen scurt decât cea evidențiată în proiecția precedentă. Astfel, rata anuală a inflației este așteptată să se situeze în decembrie 2024 peste valoarea previzionată anterior și să coboare doar marginal în interiorul intervalului țintei la finele orizontului prognozei (martie 2026).

Descreșterea va fi antrenată pe mai departe de factorii pe partea ofertei, în principal de efecte de bază dezinflaționiste și de corecții descendente ale cotațiilor mărfurilor, a căror acțiune dezinflaționistă va slăbi însă progresiv, și mai pronunțat pe termen scurt decât s-a anticipat anterior. Acestora li se alătură influențele așteptate să vină din decelerarea creșterii prețurilor importurilor, din descreșterea graduală a anticipațiilor inflaționiste pe termen scurt, precum și din restrângerea foarte lentă a excedentului de cerere agregată pe parcursul următorilor doi ani, în linie cu previziunile precedente.

Incertitudini și riscuri crescute sunt asociate conduitei politicii fiscale și de venituri, având în vedere, pe de o parte, execuția bugetară din primele trei luni ale anului, dinamica salariilor din sectorul public și impactul integral al noii legi a pensiilor, iar, pe de altă parte, măsurile fiscal-bugetare suplimentare ce ar putea fi implementate în perspectivă în vederea continuării consolidării bugetare, inclusiv în contextul procedurii de deficit excesiv și al condiționalităților atașate altor acorduri încheiate cu CE. O sursă de incertitudini și riscuri însemnate o constituie, de asemenea, condițiile de pe piața muncii și dinamica salariilor din economie.

Incertitudini și riscuri la adresa perspectivei activității economice, implicit a evoluției pe termen mediu a inflației, continuă să genereze însă și războiul din Ucraina și conflictul din Orientul Mijlociu, precum și evoluțiile economice din Europa, îndeosebi din Germania. Totodată, absorbția fondurilor europene, în principal a celor aferente programului Next Generation EU, este condiționată de îndeplinirea unor ținte și jaloane stricte. Ea este însă esențială pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranziției energetice, dar și pentru contrabalansarea, cel puțin parțială, a efectelor contracționiste ale conflictelor geopolitice. Relevante sunt, de asemenea, perspectiva conduitei politicilor monetare ale BCE și Fed, precum și atitudinea băncilor centrale din regiune.

Consumul populației, în creștere

Noile date statistice reconfirmă comprimarea activității economice cu 0,5% în trimestrul IV 2023 față de trimestrul precedent, dar și creșterea dinamicii anuale a acesteia la 3%, de la 1,9% în trimestrul III 2023. Potrivit noilor date, creșterea avansului în termeni anuali al PIB a fost susținută de toate componentele cererii interne, însă mai cu seamă de formarea brută de capital fix, a cărei dinamică anuală de două cifre s-a cvasi-dublat în acest trimestru, ajungând la 21,4%. Un aport semnificativ a fost adus și de consumul gospodăriilor populației, care și-a reaccelerat creșterea față de aceeași perioadă a anului trecut.

Exportul net s-a contractat în trimestrul IV 2023, în condițiile în care variația anuală a volumului importurilor de bunuri și servicii a crescut mult mai pronunțat, reintrând în teritoriul pozitiv și devansând-o astfel pe cea a volumului exporturilor. Drept urmare, deficitul balanței comerciale și cel de cont curent au înregistrat o creștere în termeni anuali în acest interval – după trei trimestre de comprimare –, ce a fost accentuată în cazul celui din urmă de înrăutățirea considerabilă a soldului balanței veniturilor primare. Pe ansamblul întregului an, ambele deficite s-au diminuat însă vizibil în raport cu valorile atinse în 2022, ponderea în PIB a celui de cont curent reducându-se la 7%, de la 9,2%.

Cele mai recente date și analize indică o creștere semnificativă a economiei în prima parte a anului 2024 în raport cu trimestrul IV 2023, implicând însă o scădere a dinamicii anuale a PIB în acest interval, în condițiile unor evoluții divergente la nivelul componentelor cererii agregate și al sectoarelor majore.

Astfel, în primele două luni din acest an, dinamica anuală a vânzărilor cu amănuntul a consemnat un amplu salt, iar cea a vânzărilor auto-moto și-a încetinit scăderea în raport cu media trimestrului precedent. În schimb, producția industrială și-a prelungit contracția în termeni anuali pe ansamblul intervalului, deși s-a redresat ușor în luna februarie, iar volumul lucrărilor de construcții a suferit un declin pronunțat față de aceeași perioadă a anului anterior, după șase trimestre consecutive de creștere într-un ritm de două cifre. Totodată, dinamica anuală a importurilor de bunuri și servicii a continuat să o devanseze pe cea a exporturilor, astfel încât deficitul comercial și-a accelerat ușor creșterea în termeni anuali în ianuarie-februarie 2024, în timp ce deficitul de cont curent și-a temperat-o semnificativ, ca urmare a ameliorării balanței veniturilor secundare, pe seama intrărilor de fonduri europene de natura contului curent.

Principalele cotații ale pieței monetare interbancare au rămas stabile în aprilie, în timp ce randamentele pe termen lung ale titlurilor de stat și-au accentuat ascensiunea – relativ în linie cu evoluțiile din economiile avansate și din regiune –, în contextul reconsiderării de către investitori a traiectoriei probabile a ratei dobânzii Fed, dar și ca urmare a intensificării tensiunilor din Orientul Mijlociu, de natură să afecteze apetitul global pentru risc. În această conjunctură, cursul de schimb leu/euro a revenit în a doua parte a lunii aprilie și s-a stabilizat apoi pe palierul mai înalt pe care a urcat temporar în ianuarie

C. ȘERBĂNESCU
cristina.serbanescu@ccib.ro