Asociația Industriei Lemnului (Prolemn), Asociația Producătorilor de Mobilă din România (APMR), Comunitatea Forestierilor (Fordaq), Asociația Administratorilor de Păduri (AAP), Federația Proprietarilor de Păduri și Pășuni din România (Nostra Silva), Federația Sindicatelor Silva, Federația Sindicatelor din Ocoalele Silvice Private Carpatisa, alte organizații și operatori economici din domeniul forestier, industria de prelucrare primară a lemnului, industria mobilei, proprietari și administratori de păduri au lansat o petiție adresată Consiliului Suprem de Apărare a Țării, primului-ministru al Guvernului României, Florin Cîțu, președintelui Senatului, Anca Dragu, și președintelui Camerei Deputaților, Ludovic Orban.

Prin această petiție, lansată în prima decadă a lunii februarie, semnatarii solicită revizuirea în regim de urgență a HG 497/2020 și a aplicațiilor SUMAL 2.0, pornind de la practicile europene, cu respectarea Regulamentului European 995/2010, cu concentrarea urmăririi trasabilității masei lemnoase la prima punere pe piață, astfel încât sa fie construit un sistem funcțional și eficient de combatere a tăierilor ilegale și care sa nu împovăreze cu costuri administrative inutile operatorii economici. Necesitatea urgenței revizuirii actului normativ este dată de blocajele induse de operaționalizarea SUMAL 2.0 la 31 ianuarie 2021, în prezent întreaga ramură a industriei forestiere funcționând la maximum o treime din nivelul normal de activitate.

Sectorul solicită controale la prima punere pe piață

Pe fond, autorii petiției arată, potrivit unui comunicat de presă, că: „SUMAL 2.0 risipește resursele de control, direcționându-le ineficient către alerte satelitare false și către măsurarea redundantă, de minimum şase ori a lemnului pe lanțul de punere în valoare, prelucrare și comercializare. Prin această orientare greșită a controlului este amputată capacitatea de acțiune a autorităților exact în zona care contează cu adevărat, la prima introducere pe piață, pe zone de risc, singura care acționează ca mecanism de prevenție.”

De asemenea, aceştia subliniază că „suprareglementarea măsurilor pentru combaterea tăierilor ilegale are efecte contrare celor urmărite, conducând la birocrație, corupție și concentrarea pe conformarea formală și nu pe obiective privind buna administrare a pădurilor.”

Totodată, iniţiatorii petiţiei sesizează disproporția uriașă între costurile acțiunilor de pază a pădurilor, respectiv ale controalelor și rezultatele acestor controale. „Conform unui comunicat al Poliției Române, toate acțiunile de control din anul 2020, la nivel  național, au condus la „indisponibilizarea” a 80.000 m³ de material lemnos. Cât reprezintă 80.000 m³ raportat la cei 18 milioane m³ exploatați legal anual? Reprezintă 0,5%. Mult sub marja de eroare de 2-4% pentru măsurarea lemnului fasonat, cea mai precisă măsurare!”, se punctează în comunicatul amintit.

Costurile de implementare sunt enorme pentru sector

De asemenea, autorii petiţiei semnalează decidenţilor costurile foarte mari induse de măsurile disproporționate „pentru combaterea tăierilor ilegale” impuse de statul român sectorului forestier și industriei lemnului. Potrivit semnatarilor:

• telefoanele mobile pentru implementarea SUMAL 2.0 (minimum Android 10 si 4 GB RAM) pentru 100.000 utilizatori costă 25 de milioane de euro;
• funcționarea la 1/3 din capacitate a sectorului forestier și industriei lemnului, cu 150.000 angajați, pentru o săptămână, însemnă costuri de 100 de milioane de euro.
• măsurarea redundantă a lemnului impusă de SUMAL 2.0, de minimum şase ori, costă minimum 2 euro/m³/măsurare. Costul pentru sectorul forestier/industria lemnului este de minimum 200 de milioane de euro/an.
• în industria de prelucrareaa lemnului pot exista până la 14 operații care trebuie reflectate în SUMAL 2.0 (pentru un producător de frize de parchet, de exemplu), operații care necesită măsurare pentru a fi reflectate on-line în SUMAL, în mod absolut inutil pentru combaterea tăierilor ilegale.

Arhitectura greșită a SUMAL 2.0, care duce urmărirea trasabilității către industria lemnului, pe lanțul de comercializare și utilizare a lemnului și produselor din lemn, amplifică exponențial costurile. Specialiştii din sector consideră că: „normalitatea este să revenim la concentrarea urmăririi trasabilității la prima punere pe piață a masei lemnoase, la sisteme due diligence proprii ale operatorilor economici și la direcționarea controlului pe zone și activități de risc, așa cum prevede EUTR și așa cum este practica în țările europene.”

„Cerem ca SUMAL 2.0 să funcționeze la prima punere pe piață, așa cum prevede și directiva europeană. Sistemul actual încarcă activitatea operatorilor economici cu costuri suplimentare foarte mari. Mai mult decât atât, experiența primelor 9 zile de funcționare ne-a arătat că sistemul, așa cum este acum, blochează aprovizionarea cu lemn și mărește costurile de fabricație ale mobilierului”, arată Aurica Sereny, președintele Asociației Producătorilor de Mobilă din România. „Altfel, SUMAL 2.0 trebuia să intre în vigoare demult, ca să nu mai fim acuzați noi, producătorii de mobilă, că este posibil să folosim lemn din tăieri ilegale. Lemnul și materialele lemnoase (tocătură, rumeguș) se pot fura din pădure sau pe durata transportului, până la primul depozit unde se măsoară corect, după aceea devenind o marfă care se comercializează și se prelucrează mai departe, în diferite produse, inclusiv mobilă”, subliniază preşedintele APMR.

„Ne dorim, la modul cel mai sincer, măsuri eficiente de combatere a tăierilor ilegale, care să elimine lemnul fără proveniență legală din piață, conducând la un mediu economic competitiv, corect. Industria lemnului este o industrie performantă, care furnizează economiei bioproduse bazate pe o resursă regenerabilă, lemnul, contribuind în același timp la combaterea schimbărilor climatice”, subliniază Cătălin Tobescu, președintele Asociației Industriei Lemnului – Prolemn.

Detalii despre petiţia amintită pot fi obţinute accesând link-ul: https://www.petitieonline.com/sumal_functional_corect. Informaţii suplimentare despre acest demers pot fi obţinute de la: Cătălin Tobescu, preşedintele Prolemn, telefon: 0758 979 531, email: catalin.tobescu@pro-lemn.ro

Cristina ŞERBĂNESCU
cristina.serbanescu@ccib.ro

Datorită implementării Acordului economic și comercial cuprinzător dintre Uniunea Europeană și Canada (CETA), taxele vamale pentru importatorii și exportatorii români au fost reduse cu 98%.

Mai mult decât atât, CETA a dus la deschiderea unor noi oportunități pentru participarea companiilor românești la piața achizițiilor publice din Canada. Astfel, potrivit Agenției pentru Dezvoltare Regională București (ADRBI), firmele din ţara noastră au ocazia să prezinte oferte pentru furnizarea de bunuri și servicii pentru licitațiile publice de la toate nivelurile administrative în Canada (federal, provincial și municipal).

Conform sursei citate, această ţară a convenit publicarea licitațiilor publice la nivel federal și de provincie pe un site internet unic de achiziții publice, care este în curs de realizare. Angajamentele guvernului Canadei în materie de achiziții publice din cadrul CETA sunt cele mai ambițioase pe care Canada le-a acordat vreodată.

În vederea pregătirii firmelor din Uniunea Europeană pentru participarea la licitațiile publice canadiene, în aprilie 2021, Delegația Uniunii Europene în Canada va oferi, în regim de gratuitate, sesiuni de formare companiilor din spaţiul comunitar. În cadrul acestor sesiuni, se va discuta despre oportunitățile de achiziții publice din Canada și vor fi prezentate cele mai bune practici împărtășite de experți canadieni.

Pentru pregătirea riguroasă a conținutului acestor sesiuni de instruire și pentru a maximiza beneficiile formării, ADRBI invită pe cei interesaţi de acest tip de oportunităţi să participe la sondajul de identificare a nevoilor companiilor (în special ale IMM-urilor) interesate să liciteze contracte în Canada.

Formularul este disponibil la adresa: https://docs.google.com/forms/d/e/1FAIpQLSdwCNvYBxDI7vwW5EMaGVe2ah9mSHwLyM-mlQXYLlWgncFAQg/viewform. Timpul de completare: circa 3 minute.

Informații suplimentare:

Agenția pentru Dezvoltare Regională București Ilfov,
Biroul de Asistență și Sprijin pentru IMM,
email: cristina.roua@adrbi.ro

În perioada 17-19 martie se va desfășura, în format virtual, cea de a XI-a ediţie a „India-Chem”, una dintre cele mai reprezentative manifestări expoziționale din domeniul industriei chimice și petrochimice din India, informează Biroul român de Promovare Comercial-Economică de la New Delhi (BPCE New Delhi). Manifestarea este organizată de Departamentul indian al Industriei Chimice și Petrochimice în parteneriat cu Federația Indiană a Camerelor de Comerț.

Platforma virtuală va cuprinde: expoziții, întâlniri între vânzători și cumpărători, seminarii și sesiuni live specifice sectorului industrial. Pe fondul reducerii cazurilor de îmbolnăviri cu Covid-19 din ultima perioadă, organizatorii evenimentului iau în calcul ca seminariile și conferințele desfășurate cu această ocazie să fie organizate atât în format virtual, cât și fizic, însă expoziția în sine va fi numai în format virtual.

Domeniile care vor fi reprezentate la târg sunt:

• industria chimică: produse chimice fine și speciale, produse chimice utilizate în agricultură, îngrășăminte, produse chimice de bază, coloranți și pigmenți, produse chimice utilizate în cosmetice naturiste, vopsele, săpunuri, detergenți, tehnologii verzi, consultanță pentru managementul deșeurilor, hrană pentru animale și păsări, echipamente de epurare și îmbunătățirea mediului, cercetare și dezvoltare;
• industria petrochimică: polimeri, uleiuri petroliere, fibre sintetice, elastomeri, plastice, produse aromatice, lacuri;
• echipamente și utilaje: tehnologii de producție, echipamente și utilaje specifice, proiectare și construcții, sisteme de filtrare și separare, pompe și valve, sisteme de siguranță, conducte și tuburi, sisteme de management pentru apele poluate, aparatură de laborator, echipamente de testare etc.

Evenimentul va reuni principalii actori economici locali și internaționali din sectorul amintit, constituind o interfață utilă pentru facilitarea de întâlniri de afaceri și dezvoltarea de parteneriate. La ediţia de anul acesta și-au anunțat prezenţa delegații de afaceri din SUA, America Latină, Europa de Vest, Orientul Mijlociu și Asia de Sud-Est, în total peste 20.000 oameni de afaceri și 300 de expozanți.

Potrivit sursei citate, industria chimică indiană se află în pragul unei creșteri rapide, iar guvernul acestei ţări dorește să ofere un cadru prielnic de sprijin și încurajare a sectorului în cadrul inițiativei „Make in India”, pentru a valorifica potențialul și oportunitățile existente.

În cazul în care sunteţi interesaţi să participaţi la acest eveniment, puteţi contacta direct organizatorul (www.indiachem.in) sau pe reprezentantul BPCE New Delhi: Ionuț Viziru, ministru consilier, email: ionut.viziru@dce.gov.ro, telefon: +91.11.261.45.403. (C.Ş.)

Prin amabilitatea Ambasadei Republicii Peru în Romania, Camera de Comerţ şi Industrie a Municipiului Bucureşti (CCIB) oferă celor interesaţi să dezvolte afaceri cu parteneri din această ţară din America de Sud posibilitatea de a intra în posesia “Ghidului de afaceri şi investiţii – Peru, 2021”.

Ghidul a fost realizat de ProInversion (Agenția de Promovare a Investițiilor Private din Peru) în colaborare cu Ernst & Young Consulting şi conţine un volum impresionant de informaţii (258 pagini) privind situatia economică actuală a acestei ţări, nivelul taxelor, oportunităţi de afaceri şi investiţionale.

Informatii suplimentare puteţi obţine de la: Carlos Barrios, prim secretar în cadrul Ambasadei Republicii Peru în România, telefon: 021 211 1816, e-mail: cbarrios@embajadaperu.ro.

În cazul în care sunteţi interesaţi să lucraţi pe această piaţă, Camera bucureşteană ar putea organiza un Seminar de afaceri Romania – Peru în format fizic (în limita numărului de participanţi permis de reglementările în vigoare), on-line sau hibrid. În acest sens, sunteţi rugaţi să transmiteţi eventualul interes coordonatorului Departamentui de Relaţii Externe al CCIB, Mircea Toader, la adresa de e-mail: mircea.toader@ccib.ro.

Pentru informații suplimentare, sprijin și îndrumare, instituțiile, patronatele, asociațiile profesionale şi firmele interesate sunt rugate să se adreseze:

Biroului de Promovare Comercial Economică din cadrul
Ambasadei României de la Nur-Sultan (Astana)
consilier economic Nicolae PĂVĂLUCĂ
Telefon.: +7 7172 79 06 01
E- mail: astana@dce.gov.ro 

De asemenea, cei interesaţi pot contacta direct organizatorul la adresa de email: info@exponet.ru, sau vizitând pagina de internet: https://www.exponet.ru/exhibitions/countries/kaz/dates/future/index.en.html. (C.Ş.)