„Cine nu apelează la standarde nu numai că nu are şanse să se dezvolte, dar riscă să fie scos de pe piaţă”

image_pdfimage_print

interviu cu prof. dr. ing. Ion HOHAN,
președintele Secțiunii Servicii a Camerei de Comerţ şi Industrie a Municipiului Bucureşti,
vicepreședinte al Camerei bucureştene,
președintele Consiliului de Supraveghere al Federației Camerelor de Comerț Dunărene, evaluator al Premiului European de Excelență

 

De ce ar avea un IMM nevoie de standarde?

În prezent, pe piaţă, competiția este foarte puternică, sub influența fenomenului globalizării, dar și a efectelor celei de a patra revoluții industriale, care generează modificări la nivel exponențial în aproape toate sectoarele industriale, din fiecare țară. Aceste transformări la nivelul sistemelor de producţie, al managementului, dar şi al modului de guvernare necesită acordarea unei atenții deosebite competitivității și modalităților de creștere a acesteia. Standardele, apărute ca o consecinţă a globalizarii economiei, constituie instrumente eficiente ce pot fi folosite cu succes de companii, inclusiv de IMM-uri, pentru a-şi creşte competitivitatea.

Simplificarea transferului de tehnologie, facilitarea accesului produselor şi serviciilor dintr-o ţară în alta, optimizarea infrastructurilor, ameliorarea calităţii şi a securitatii mediului, implementarea unui management eficient şi a bunelor practici în afaceri sunt doar cateva dintre elementele care au dus la crearea unui limbaj universal – cel al standardelor. Iată de ce companiile membre ale CCIB trebuie să utilizeze cât mai rapid acest limbaj, mai ales că România are şansa de a folosi chiar şi bani europeni pentru implementarea standardelor internaţionale.

În plus, este o realitate faptul ca în anumite sectoare, din ce în ce mai mulţi clienţi cumpără numai de la furnizori care demonstrează ca produsele lor sunt conforme cu anumite standarde naționale, europene sau internaționale. Mai mult, este bine cunoscut faptul că atestarea folosirii standardelor este considerată un atu sau chiar obligatorie în negocierea unui contract, în garantarea bunei funcţionări a sistemelor de management al calității, al mediului şi al resurselor umane, ca şi în arbitrajul comercial dintre părţile aflate în dispută. Iată deci, alte avantaje competitive pe care le oferă standardizarea.

Cum este percepută astăzi de către comunitatea de afaceri românească implementarea standardelor la nivelul companiilor: necesară sau facultativă?

 Din păcate, la nivelul multor întreprinderi mici şi mijlocii încă există reticenţe în aplicarea standardelor, reticenţe pe care noi, la nivelul Camerei de Comerţ şi Industrie a Municipiului Bucureşti, ne-am straduit în cursul ultimilor ani să le demontăm. De altfel, este ceea ce îmi propun să fac şi eu, pe parcursul acestei discuţii deschise despre standarde şi standardizare.

După cum am arătat mai devreme, standardizarea nu mai este sau mai exact nu ar trebui să mai fie apanajul firmelor mari. Paradoxal este faptul că deşi aplicarea standardelor nu este obligatorie, fără a apela la standarde nu este posibilă dezvoltarea. Standardele constituie o condiţie obligatorie pentru cei care vor să se dezvolte. Parafrazând zicala “Ai carte, ai parte!” putem spune că dacă aplici şi respecţi standardele naţionale şi internaţionale, exişti în lumea competitivă. Dacă nu, atunci dispari! Firmele româneşti, în special IMM-urile, trebuie să înţeleagă că cine nu apelează la standarde nu numai că nu are şanse să se dezvolte, dar riscă să fie scos de pe piaţă şi, pe cale de consecinţă, să îşi semneze, practic, desfiinţarea.

Spuneaţi că standardizarea nu mai este apanajul firmelor mari. Este ea apanajul unui anumit domeniu sau al unei anumite pieţe?

Nu, nu mai este sau mai exact nu ar trebui să mai fie apanajul unui anume domeniu sau al unei anumite pieţe. Pentru a-mi fundamenta această idee, permiteţi-mi sa dau cateva exemple.

Nu putem să vorbim despre dezvoltarea eficientă şi constantă pe noi pieţe, îndeosebi din ţările dezvoltate, fără să implementam mai întâi un standard, preferabil acceptat pe aceste pieţe ţintă. În prezent, marii producători din Europa şi America de Nord impun furnizorilor să facă dovada ca au capacitatea de a produce la calitatea cerută şi că respectă angajamentele de livrare. De exemplu, este bine-cunoscut marcajul CE care odată aplicat pe produse dovedeşte ca ele satisfac cerinţele esențiale ale Uniunii Europene privind siguranţa în funcţionare.

Pe de altă parte, din ce în ce mai multe voci autorizate spun ca omenirea trebuie să intre într-o altă etapă – „etapa verde“. Este timpul sa ne întoarcem la natură pentru că în istoria secolului XX au fost momente în care semenii noştri, în dorinţa de a reduce decalajele dintre economii, în ambiţia de a redesena harta economică a lumii şi în goana dupa profit au luat decizii care au afectat mediul – sunt oameni de ştiinţă, şi nu puțini, care spun că iremediabil. În acest context, implementarea standardelor cu privire la managementul mediului şi al deşeurilor reprezintă nu numai o dovadă clară a preocupărilor companiei pentru un mediu mai curat, ci conduce și la o bună imagine publică şi permite comercializarea produselor pe anumite pieţe internaţionale.

Prin prisma faptului că la nivel mondial populaţia s-a triplat faţă de anul 1950, un alt domeniu în care implementarea standardelor se dovedeşte a fi vitală este cel al construcţiilor, fie ele industriale sau civile. Dezvoltarea exponenţială a sectorului construcţiilor are consecinţe considerabile asupra dezvoltării durabile – în plan economic, social şi din punct de vedere al impactului asupra mediului. La ora actuală, standardele internaţionale care se aplică în construcţii ajută la satisfacerea cerinţelor fundamentale în domeniul calităţii şi siguranței, permitând, în acelaşi timp, integrarea noilor tehnologii pentru construcţia şi exploatarea clădirilor inteligente şi prietenoase cu mediul.

Putem vorbi despre necesitatea unei schimbări de mentalitate a antreprenorilor şi managerilor români?

Da, în ţara noastră, la nivelul comunităţii de afaceri a fost şi încă este nevoie de o schimbare de mentalitate. Este nevoie de o modificare a perspectivei la nivelul culturii organizaţionale a firmelor. De exemplu, în România a fost foarte de greu de conştientizat valoarea principiului „părţii pline” a paharului promovat de Premiul European de Excelenţă, prin care se pun în valoare realizările unei organizaţii şi nu se caută doar „nod în papură”, adică neconformităţi la nivelul companiei respective. Cultura românească s-a bazat mai ales pe identificarea neconformităţilor şi pe acţiuni corective, în detrimentul identificării punctelor tari (strengths) şi a măsurilor preventive. Din fericire, această abordare a început să se schimbe în ultima perioadă, un rol deosebit avându-l proiectul CALISIS prin care s-a realizat un sistem nou de management al calităţii în formarea profesională a adulţilor, bazat pe cerinţele CNC (Cadrul Naţional al Calificărilor), EFQM (European Foundation for Quality Management) şi ISO 9001.

Concepte purtătoare de valoare adăugată mare precum: SIXSIGMA, LEAN, KAIZEN, 5S, ZERO DEFECTE, practicate de multă vreme de către companii performante din toată lumea, au intrat în România abia dupa Revoluţia din Decembrie 1989, datorită firmelor multinaţionale. Acum este un fapt banal să vorbeşti despre aplicarea acestor metode. Mă bucur ca şi eu, şi Camera bucureşteană am avut ocazia să contribuim la educarea şi formarea multor specialişti în calitate, buni cunoscători ai acestor metode.

Ce face, concret, Camera bucureşteană pentru a determina această schimbare de mentalitate la nivelul comunităţii de afaceri?

În primul rând, ţinând seama de rolul nostru de „interfaţă” între comunitatea de afaceri şi decident, am adus la aceeaşi masă factori implicați în procesul de auditare şi certificare, organizaţii guvernamentale şi neguvernamentale, membri ai comunităţii de afaceri pentru a aborda principalele provocări cu care se confruntă piaţa autohtonă şi pentru a identifica soluţii de răspuns la acestea.

În al doilea rând, am organizat, alături de parteneri din ţară, dar şi din străinătate acţiuni consistente vizând educarea şi conştientizarea oamenilor de afaceri din IMM-uri privind importanţa şi necesitatea aplicării standardelor naţionale/ISO/CEN în procesele de proiectare şi realizare a produselor româneşti, pentru a îndeplini conformitatea cu cerinţele standardelor de calitate şi securitate. În opinia mea, aceste demersuri sunt cu atât mai importante cu cât întreprinderile mici şi mijlocii reprezintă coloana vertebrală a economiei româneşti (situația fiind similară pe plan european).

Avem o colaborare excelentă cu: Asociația Română de Standardizare  (ASRO), RENAR (Organismul Național de Acreditare a Infrastructurii de evaluare și certificare a conformității produselor și sistemelor de management), CERTIND (organism privat de certificare a conformității a sistemelor de management și produselor), cu firme membre şi nemembre care oferă servicii de profil. Astfel, Compania FIATEST, membră a CCIB din 1990, a dezvoltat și acreditat un Organism de Certificare a Personalului, contribuind la creșterea și validarea competențeelor profesionale a personalului de specialitate din companiile românești. În plus, pe plan internaţional lucrăm deosebit de bine cu EFQM – European Foundation for Quality Management. Împreună cu partenerii noștri, organizăm seminarii, workshop-uri, conferinţe, deosebit de bine primite de public.

O să vă dau un singur exemplu: anul trecut am organizat sub auspiciile Președinției României la Consiliul Uniunii Europene, în colaborare cu EFQM și JASPERS (parteneriat de asistență între Comisia Europeană, BEI și BERD), conferința „Excelența în afaceri. Modelul EFQM – soluție pentru creșterea competitivității”, dedicată organizațiilor interesate să se dezvolte și să-și îmbunătățească performanțele și calitatea produselor și serviciilor. Prin aplicarea acestui model, companiile și organizațiile pot să-și identifice punctele tari, dar și zonele în care ar trebui să aducă îmbunătățiri, pentru a-și consolida poziția pe piață. Ce impact are modelul EFQM asupra organizațiilor? Cele care au implementat acest model de excelență au înregistrat, în medie, creşteri ale cifrei de afaceri cu 77% mai mari decât companiile din acelaşi domeniu industrial, valoarea de piaţă a acestora fiind cu 36% mai mare decît cea a companiilor din același domeniu.

Un sfat pentru antreprenorii români?

Să acorde atenția cuvenită aplicării standardelor și implementării modelelor de excelență. Da, este adevarat sunt acțiuni costisitoare și presupun un efort important, însă reprezintă adevarate acceleratoare de performanță pentru economie.

Vă mulțumesc!

 

Cristina ȘERBĂNESCU
cristina.serbanescu@ccib.ro

Articole din aceeași categorie

Articole din aceeași ediție

keyboard_arrow_up