I. Locul și ponderea Municipiului București în comerțul exterior al României
Conform datelor statistice oficiale, pentru primele 7 luni ale anului 2020 (date disponibile), peste un sfert din comerțul exterior românesc s-a derulat de către firme și companii înregistrate în Municipiul București. Agregând datele de export și import, rezultă că din totalul schimburilor comerciale ale României de 78,3 miliarde euro, cota Municipiului București a fost de 25,8%, respectiv 20,2 miliarde euro, urmată în top 10 de județele: Timiș – 8,8% (6,9 miliarde euro), Ilfov – 6,9% (5,4 miliarde euro), Argeș – 5,6% (4,4 miliarde euro), Brașov – 4,3% (3,4 miliarde euro), Prahova – 4,2% (4,2 miliarde euro), Sibiu – 3,6% (2,8 miliarde euro), Arad – 3,5% (2,75 miliarde euro), Dolj – 3,4% (2,7 miliarde euro) și Cluj – 3,2% (2,5 miliarde euro).
II. Municipiul București conduce detașat în topul exportului pe județe
Firmele și companiile din Municipiul București asigură locul 1 în topul de export cu un volum de 6,05 miliarde euro reprezentând 17,72% din exportul țării noastre de 34,14 miliarde euro în primele 7 luni ale acestui an. Inflențat negativ de pandemia de Covid 19, exportul bucureștean s-a redus cu 11,2% față de perioada similară din 2019, contracție situată sub media înregistrată de exportul României (-16,2%). În general, se constată că evoluția exportului bucureștean are indicatori superiori mediei naționale. Astfel în 2018, comparativ cu 2017, exportul bucureștean s-a majorat cu 11,1%, față de 10,4% înregistrat la nivel național, iar în 2019, față de 2018, creșterea a fost de 6%, în condițiile în care exportul României s-a majorat cu numai 2,1%.
În top 10 al exportului pe județe, Municipiul București este urmat de Timiș – 10,64%, Argeș – 7,17%, Brașov – 5,08%, Dolj – 4,56%, Ilfov – 4,50%, Sibiu – 4,41%, Arad – 4,17%, Prahova – 4,10% și Alba – 3,66%. Astfel, Municipiul București și cele 9 județe menționate asigură 66% din exportul României, iar restul de 32 județe, 34%. Se observă prezența în top a regiunilor administrative care concentrează capacități importante de producție, inclusiv provenite din investiții străine, cum ar fi Municipiul București, Timiș, Brașov, Ilfov, Prahova, a celor producătoare de autoturisme (Argeș și Dolj) și echipamente auto (Sibiu, Alba) precum și a celor favorizate de proximitatea geografică față de rețeaua europeană de autostrăzi (Timiș și Arad). Acest ultim criteriu, foarte important și pentru alegerea locațiilor de către investitorii străini, este confirmat de poziționarea în top a județelor Bihor (locul 11), Cluj (12), Maramureș (14), Satu Mare (18), Hunedoara (19).
Structura exporturilor bucureștene se prezintă astfel:
| Poziția | Grupa de mărfuri | Valoare (milioane euro) | Pondere (%) |
|---|---|---|---|
| Total | 6.049 | 100,0 | |
| 1 | Mașini și utilaje mecanice, echipamente electrice și părți ale acestora | 1.570 | 26,0 |
| 2 | Produse ale regnului vegetal | 171 | 19,4 |
| 3 | Produse ale ind. chimice și ale industriilor conexe | 534 | 8,8 |
| 4 | Metale comune și articole din acestea | 360 | 6,0 |
| 5 | Produse minerale | 357 | 5,9 |
| 6 | Produse alimentare, băuturi, tutun și înlocuitori prelucrați | 345 | 5,7 |
| 7 | Instrumente și aparate optice, fotografice, de măsură, control sau de precizie, aparaturămedicală, instrumente muzicale | 324 | 5,3 |
| 8 | Vehicule, aeronave, vase, echipamente auxiliare de transport | 312 | 5,1 |
| 9 | Lemn și articole din lemn | 248 | 4,1 |
| 10 | Materiale textile și articole din acestea | 185 | 3,1 |
| 11 | Materiale plastice, cauciuc și produse din acestea | 126 | 2,1 |
| 12 | Încălțăminte, pălării, umbrele | 118 | 2,0 |
| 13 | Alte mărfuri | 399 | 6,6 |
Structura exportului confirmă potențialul economic al Municipiului București, precum și preocuparea firmelor și companiilor bucureștene de a se face cunoscute cu produsele lor pe piețele internaționale.
III. Aproape o treime din importurile românești derulate prin firme și companii bucureștene
Din totalul de 44,14 miliarde euro cât a înregistrat importul României în perioada 1.01 – 31.07. 2020, firmele și companiile din București au derulat un volum de 14,17 miliarde euro, reprezentând o cotă de 32,1%. Și în cazul evoluției importului bucureștean indicatorii înregistrați sunt superiori celor la nivel național. În 2019 majorarea importului bucureștean a fost de 10,6% în timp ce la nivel național indicatorul a înregistrat o creștere cu numai 5,9%. În perioada analizată din 2020, reducerea importului României, datorată în mare parte evoluției pandemiei de Covid -19, atât în țara noastră cât și în plan internațional a fost cu 12,2%, iar în cazul Municipiului București acest indicator arată o scădere cu numai 6,2%.
În top 10 al importului pe județe, Municipiul București este urmat de Ilfov – 8,72%, Timiș – 7,31%, Argeș – 4,42%, Prahova – 4,33%, Brașov – 3,78%, Cluj – 3,45%, Arad – 3,01%, Sibiu – 2,84% și Constanța – 2,68%. Astfel, Municipiul București și cele 9 județe menționate asigură 72,6% din importul României, iar restul de 32 județe, 27,4%. Ponderea ridicată a zonei București – Ilfov se explică prin numărul mare de firme importatoare aflate în regiune, concentrarea economică și de populație beneficiare ale importurilor, existența unei baze solide de infrastructură (puncte de vămuire, depozite, cel mai mare aeroport din țară pentru transportul de mărfuri pe calea aerului, firme de transport auto, sediile tuturor băncilor implicate în operațiunile de decontare etc).
Structura importurilor bucureștene se prezintă astfel:
| Poziția | Grupa de mărfuri | Valoare (milioane euro) | Pondere (%) |
|---|---|---|---|
| Total | 14.170 | 100,0 | |
| 1 | Mașini și utilaje mecanice, echipamente electrice și părți ale acestora | 3.297 | 23,3 |
| 2 | Produse ale ind.chimice și conexe | 2.823 | 19,9 |
| 3 | Metale comune și articole din acestea | 1.024 | 7,2 |
| 4 | Produse alimentare, băuturi, tutun și înlocuitori prelucrați | 1.019 | 7,2 |
| 5 | Materiale textile și articole din acestea | 959 | 6,8 |
| 6 | Vehicule, aeronave, vase și echipamente auxiliare de transport | 868 | 6,1 |
| 7 | Produse ale regnului vegetal | 778 | 5,5 |
| 8 | Materiale plastice, cauciuc și articole din acestea | 609 | 4,3 |
| 9 | Produse minerale | 571 | 4,0 |
| 10 | Instrumente și aparate optice, fotografice, de măsură, control sau de precizie, aparatură medicală, instrumente muzicale | 389 | 2,7 |
| 11 | Încălțăminte, pălării, umbrele | 305 | 2,1 |
| 12 | Animale vii și produse ale regnului animal | 267 | 1,9 |
| 13 | Pastă din lemn, hârtie, carton și articole din acestea | 230 | 1,6 |
| 14 | Articole din piatră, ipsos, ciment, azbest, mică, produse ceramice, sticlă și articole din sticlă | 202 | 1,4 |
| 15 | Alte mărfuri | 850 | 6,0 |
Dată fiind ponderea mare a importului realizat de firmele și companiile bucureștene în importul total al României, structura acestuia este în mare parte apropiată structurii genrale a importului românesc.
Mircea TOADER
mircea.toader@ccib.ro
