Avand la bază principiile și valorile moderne europene, instituția înființată pe lângă Camera de Comerț și Industrie a Municipiului București este continuatoarea de drept a primei instituții de arbitraj create de Camera de Comerț București – Camera Arbitrală – în anul 1908, instituție care a funcționat până la instalarea regimului comunist.
Despre semnificația și eficiența acestei Camere de Arbitraj aflăm din volumul „Albumul Aniversării”, publicat în 1911, la inaugurarea sediului istoric al Camerei de Comerț și Industrie București: „O instituție extrem de importantă, care funcționează pe lângă Camera București este Camera de Arbitraj a Judecății și de Conciliere, a carei misiune este de a aplana, pe cât posibil, diferendele rezultate din operațiunile comerciale. Avantajele sale practice rezultă din faptul că aproape toate soluțiile emise au fost spre satisfacția deplină a părților aflate în litigiu. De la înființarea ei și până în ziua de azi, a avut de soluționat 209 spețe de judecată. Dintre acestea, 25 au fost retrase, datorită concilierii dintre părți înainte de judecată, 47 dintre acestea au primit o propunere de soluție de conciliere din partea Camerei Arbitrale și pentru 137 de spețe Camera Arbitrală a pronunțat sentințe definitive. 112 decizii definitive au fost executate, iar pentru restul de 25, părțile au facut apel la Curtea de Apel București. Curtea de Apel a respins 5 dintre aceste decizii și a menținut decizia Curtii de Arbitraj în alte 16 spete. Pentru 4 dintre acestea Curtea de Apel este încă în pronunțare. Aceasta statistică demonstrează de o maniera elocventă competențele și imparțialitatea Curtii de Arbitraj, care chiar dacă trebuie să judece sumar și rapid, oferă soluții în confomitate cu legea.”
Arbitrajul comercial, din trecut spre viitor
Folosit încă din evul mediu de către comercianți, arbitrajul, fie el intern sau internaţional, instituțional sau ad-hoc, a avut o perioadă fastă începând cu partea a doua a secolului al XX-lea, devenind o justiție privată utilizată frecvent de companii.
În relațiile comerciale internaționale, arbitrajul a devenit chiar modul preferat de soluționare a litigiilor comerciale sau litigiilor între state.
Conform statisticilor europene, circa 90% din contractele internaționale conțin o clauză de arbitraj ce poate fi combinată cu un mod de reglementare amiabilă a litigiului. În unele cazuri, se indică clar apelul la un arbitraj comercial instituționalizat sau ad-hoc.
Dacă se optează pentru un arbitraj instituțional, trebuie aleasă o instituție generalistă sau una specializată internațională sau națională. Ceea ce contează însă, este buna ei reputație și experiența în soluționarea litigiilor. Comercianții români s-au încadrat și ei în acest curent.
„În România, instituția arbitrajului a cunoscut aceeași evoluție firească, de la judecătorul-negustor (prima formă de arbitraj comercial care a funcţionat începând cu anul 1883 în cadrul CCIB) până la Curtea de Arbitraj Comercial de pe lângă Camera de Comerț și Industrie a Municipiului București, reînfiinţată în anul 2008, conform normelor europene. În perioada 2009-2016, Curtea de Arbitraj Comercial de pe lângă Camera de Comerț și Industrie a Municipiului București a funcţionat în cadrul Curţii de Arbitraj Comercial Internaţional de pe lângă Camera de Comerț și Industrie a României”, arăta cu prilejul lansării Curții de Arbitraj Comercial București, președintele acesteia, prof. univ. dr. Victor Babiuc.
Urmare a solicitării membrilor CCIB, în decembrie 2016, prin decizia Colegiului de Conducere, Curtea de Arbitraj Comercial București şi-a reluat activitatea în cadrul Camerei Comerț și Industrie a Municipiului București.
Avantajele arbitrajului
Fiind prin definiție o modalitate de solutionare a diferendelor bazată pe voința părților care încredințează rezolvarea litigiului lor unor arbitri judecători privați, independenți, specialiști în domeniile vizate, arbitrajul este recunoscut ca fiind cel mai eficient mijloc de rezolvare a disputelor comerciale și beneficiază de o largă recunoaștere din partea actorilor economici și instanțelor judecătorești din țară și străinătate.
Tratatele și convențiile internaționale la care România este parte facilitează și permit recunoașterea și executarea sentințelor arbitrale de o manieră rapidă și eficientă.
Un alt avantaj major al arbitrajului este confidențialitatea procedurii arbitrale, care este uneori și primul motiv pentru care se alege acest mod de soluționare a litigiilor.
În plus, o hotărâre agreată de părți și pronunțată mult mai rapid oferă mai multe șanse părților să-și continue relațiile comerciale decât o hotărâre judiciară care riscă să fie pronunțată cu întârziere și să nu fie în avantajul niciuneia dintre părți.
În fine, arbitrajul are meritul că reușește să soluționeze definitiv un litigiu, hotărârile având autoritate de lucru judecat.
Un avantaj care capată o mare însemnătate, mai ales în contextul funcționării justiției din România, al gradului de încărcare al instanțelor, este acela al transparenței, calității și competențelor arbitrului judecător. Prin libertatea părților de a-și alege arbitrul, dar și prin selecția făcută de însăși Curtea de Arbitraj Comercial București în alcătuirea listei sale de arbitri, antreprenorii au șansa de a beneficia de judecata unor specialiști în spețele ce fac obiectul soluționării.
Există, desigur, și un avantaj din punct de vedere al costurilor, însă acesta este cu adevărat accesoriu în raport cu celelalte avantaje sus-menționate. Ce trebuie însă reținut este că arbitrajul rămâne accesibil tuturor companiilor, indiferent de talia lor.
Selecţia arbitrilor
Selecția arbitrilor se face de la caz la caz în funcție de aspectul tehnic al litigiului. Arbitrii Curții de Arbitraj Comercial București sunt profesioniști cu experientă și înaltă reputație profesională, atât în mediul juridic, cât și în mediul academic, în țară și străinătate. Calitățile pentru care aceștia sunt selectați sunt de ordin profesional și moral: corectitudine, independență, imparțialitate, neutralitate, dar și capacitatea de a conduce părțile pe calea dialogului și de a decide cu celeritate.
Misiunea de arbitru este o misiune intuitu personae, se numește o persoană (sau mai multe persoane) în considerarea expertizei și independenței. De aceea, alegerea unui bun arbitru este esențială.
Cum se soluţionează litigiul pe cale arbitrală?
- Soluţionarea revine exclusiv tribunalului arbitral, potrivit regulamentului Curții de Arbitraj Comercial București, în temeiul convenției arbitrale şi al normelor de drept aplicabile, ţinând seama şi de uzanţele comerciale.
- Părţile stabilesc dacă litigiul se judecă de către unul sau mai mulți arbitri. Dacă părţile nu au stabilit numărul arbitrilor, litigiul se judecă de trei arbitri, câte unul numit de fiecare dintre părţi, iar al treilea – supraarbitrul – ales de cei doi arbitri.
- În orice stadiu al litigiului, tribunalul arbitral va încerca soluţionarea acestuia pe baza înţelegerii părţilor.
- Părţile pot participa la dezbaterea litigiului în persoană sau prin reprezentanţi şi pot fi asistate de avocaţi, consilieri, interpreţi sau alte persoane.
- Fiecare parte are sarcina să dovedească faptele pe care îşi întemeiază în litigiu pretenţia sau apărarea.
- Hotararea arbitrală comunicată este definitivă şi obligatorie, având efectele unei hotărâri judecătoreşti definitive.
Cum se poate beneficia de serviciile Curţii de Arbitraj Comercial Bucureşti?
Cel mai important demers constă în includerea în contractele semnate cu partenerii de afaceri a clauzei de arbitraj: „Orice litigiu decurgând din sau în legătură cu acest contract, inclusiv referitor la încheierea, executarea ori desfiinţarea lui, se va soluţiona prin arbitrajul Curţii de Arbitraj Comercial de pe lângă Camera de Comerț și Industrie a Municipiului București, în conformitate cu Regulile de procedură arbitrală ale Curţii de Arbitraj Comercial București.”
Curtea de Arbitraj Comercial București
www.ccib.ro