Încă de la înfiinţare, Camera bucureşteană nu s-a limitat doar la asumarea unei misiuni de reprezentare a intereselor comercianților şi industriașilor Capitalei în faţa autorităţilor vremii sau de mediere a diferendelor rezultate din operațiunile comerciale. Instituţia noastră a acționat ca un adevărat motor de dezvoltare atât pentru actorii economici, cat si pentru organizarea instituțiilor statului, prin promovarea unor inițiative care au așezat pe baze moderne si profund europene: industria, comerțul, instituțiile bancare şi de credit, dar şi sistemul de învățământ românesc.
Camera de Comerț și Industrie București a avut, încă de la începuturile existenței sale, un rol important în dezvoltarea culturală și educațională a membrilor săi și, prin ei, a oamenilor de afaceri și a națiunii române.
Istoria noastră de peste 150 de ani validează principiile corecte și sănătoase care au stat la baza construcţiei Camerei bucureştene: patriotism intens, interesul dezvoltării comerțului şi industriei românești, întotdeauna în corelație cu situația geopolitică a României, dar şi ţinând seama de evoluţia inerentă a societăţii şi a vieţii economico-sociale, dorința de transformare a economiei într-o sursă de creștere a bunăstării poporului român, disponibilitatea conducătorilor săi de sprijinire materială a înființării și dezvoltării de școli si universități.
Conform documentelor vremii, Camera de Comerț București a contribuit cu peste 16 milioane lei, în moneda timpului, la construirea si dotarea clădirii Academiei de Înalte Studii Comerciale şi Industriale (astăzi, Academia de Studii Economice), înființată prin decret regal în 1913. De asemenea, Camera noastră se implică încă de la început în susținerea pregătirii profesionale de specialitate a celor care desfăşoară o activitate comercială sau industrială, inclusiv prin ridicarea şi conducerea unor unități de învățământ proprii. De numele Camerei bucureştene se leagă, pe lângă primele şcoli practice de comerţ şi de corespondenţă comercială, şi primele şcoli practice industriale. De exemplu, clădirea în care funcţionează astăzi Colegiul Tehnologic „Grigore Cerkez“, înzestrat cu cămin și cantină, a fost construită de Camera bucureşteană, aici funcţionând, în perioada interbelică, Şcoala practică industrială nr. 2. Sunt acțiuni care au contribuit, timp de zeci de ani, la reglarea unor mecanisme economice și sociale mai putin volatile decât cele de astăzi.
Activitatea formativă a Camerei bucureştene continuă cu succes şi în prezent. Astfel, există o puternică colaborare cu Universitatea Politehnica București și cu Academia de Studii Economice București. Cadre didactice de la cele două instituţii de învăţământ au făcut şi fac parte din conducerea Camerei, contribuind la o abordare pragmatică şi eficientă a problemelor comunităţii de afaceri, dar şi ale „cetăţii”. De asemenea, profesori universitari de top participă în calitate de invitaţi speciali la evenimentele noastre şi susţin cursuri şi workshop-uri pentru antreprenori şi profesionişti din diferite domenii. Mai mult, teme doctorale sunt formulate împreună cu CCIB.
Echipa noastră se implică constant în organizarea de evenimente științifice naționale și internaționale în parteneriat cu instituţii europene de top. Un exemplu relevant îl constituie conferinţa „Excelența în afaceri. Modelul EFQM – soluție pentru creșterea competitivității”, organizată sub auspiciile Președinției României la Consiliul Uniunii Europene de către Camera bucureşteană în colaborare cu EFQM (the European Foundation for Quality Management) și JASPERS (parteneriat de asistență între Comisia Europeană, BEI și BERD). Din categoria evenimentelor educaționale aş aminti workshop-urile specializate cu temele: „Apărarea proprietății intelectuaale – condiție necesară pentru dezvoltarea companiilor” și „Acreditarea infrastructurii de evaluare a conformității produselor si sistemelor” care s-au bucurat de succes în rândul membrilor CCIB. Le-am evidenţiat pe acestea pentru că sunt din zona mea de expertiză şi le-am coordonat, însă lista evenimentelor educaţionale este lungă şi acoperă o tematică variată.
În perioada de pandemie, Camera bucureşteană și-a dezvoltat propriul sistem de cursuri de formare profesională online, cu tematici specifice dezvoltării competențelor oamenilor de afaceri. De asemenea, a fost dezvoltat un program complex, împreună cu EDUCONS, privind educația financiară și antreprenorială a membrilor CCIB. Mai mult, datorită apartenenţei noastre la Danube Chambers of Commerce Federation (DCCF), membrii Camerei bucureştene, alături de colegii din celelalte ţări dunărene, vor beneficia de un nou program de formare, multivalent.
O a doua dimensiune a Camerei bucureştene care vine în sprijinul şi în spiritul formării oamenilor de afaceri membri ai CCIB este cea culturală. În perioada antebelică, Camera a sprijinit material și logistic evenimente importante de cultură bucureşteană, precum şi artişti români, prin donații și sponsorizări.
Cu efortul unor membri ai conducerii actuale a Camerei bucureştene, printre care cu modestie mă număr şi eu, începând cu anul 2017, Palatul CCIB, retrocedat în 2008, a intrat într-un amplu proces de reabilitare, care să-i redea acestei clădiri monumentale anvergura şi strălucirea de altădată. Astfel, săli cu parfum de istorie precum „Miron Vlasto” (primul preşedinte al Camerei bucureştene), „Ştefan Burcuş” (arhitectul care a semnat planurile Palatului), dar mai ales „Perla Coroanei” – Aula „Carol I”, fosta Sală de şedinţe a conducătorilor Camerei, au fost modernizate şi dotate conform standardelor actuale. De atunci şi până acum am organizat şi găzduit: congrese şi conferinţe internaţionale, forumuri, workshop-uri, seminarii, cursuri, proiecte educaţionale şi ştiinţifice. Un loc aparte l-au avut proiectele culturale: expoziţii, concerte, lansări de carte, inclusiv cu participarea unor personalităţi ale lumii economice, academice şi ale statului român. De exemplu, nu o dată ne-a fost oaspete fostul preşedinte al României, Emil Constantinescu.
În curând, va reintra în circuitul cultural şi fosta sală de bal a Camerei bucureştene, astăzi sala „Christian Pennescu-Kertsch” (ultimul preşedinte al CCIB dinainte de perioada comunistă). Aici vom avea bucuria să organizăm, anual, Balul Oamenilor de Afaceri şi tot aici va concerta Orchestra de cameră a CCIB, condusă de remarcabilul violoncelist Adrian Naidin, înființată de curând la inițiativa mea.
Vorbind de latura culturală, nu pot să nu amintesc faptul că anul 2018, an ce a marcat 150 de ani de activitate neîntreruptă a Camerei noastre, a fost marcat, printre altele, de două evenimente culturale remarcabile: expoziţia „Artă şi Comerţ – 150 ani de la fondarea Camerei de Comerţ şi Industrie a Municipiului Bucureşti”, găzduită de Muzeul Naţional de Artă al României şi expoziția “Bucuresti-Leipzig-Lipscani – o poveste europeană”, organizată în Palatul CCIB, în colaborare cu Muzeul Municipiului Bucureşti.
Pandemia ne-a încetinit planurile culturale, dar nu ni le-a anulat. Pe lângă centrul nostru de evenimente, care în mai puţin de trei ani s-a impus pe piaţa de profil datorită unui mix de istorie, modernitate şi servicii de cea mai bună calitate, acum punem bazele Centrului Cultural al CCIB, conceput intr-o formă racordată la noile dimensiuni multimedia şi care urmează să prindă viaţă cu ajutorul unui artist remarcabil, doctor in arte vizuale. Dar despre acest proiect minunat, într-un număr viitor.
prof. dr. ing . Ion HOHAN,
preşedintele Secţiunii Servicii şi vicepreședinte al CCIB
președintele Consiliului de Supraveghere al
Danube Chambers of Commerce Federation
ion.hohan@ccib.ro
