Pe fondul unor opinii din ce în ce mai vocale privitoare la avantajele și/sau dezavantajele performanțelor automobilelor electrice versus automobilele clasice, în ziua de 26 noiembrie 2024, CNR-CME, în colaborare cu OMV Petrom, a organizat conferința „Cadrul de reglementare și premisele dezvoltării infrastructurii de reîncărcare a vehiculelor electrice”.
La eveniment au luat parte reprezentanți ai Ministerului Energiei, ANRE, Asociației pentru Electromobilitate, firme furnizoare de soluții tehnice pentru stațiile de încărcare, operatori de distribuție ai energiei electrice, producători de autoturisme, precum și reprezentanți ai mediul academic/universitar.
„Soluțiile tehnice care vor fi utilizate pentru staţiile electrice de încărcare a autoturismelor, prin structura lor specifică, pot influenţa performanţele reţelei electrice de alimentare. De asemenea, trebuie luate în considerare şi efectele reţelei electrice asupra instalaţiilor de încărcare. Influenţa este reciprocă din punct de vedere al receptoarelor şi al posibilităţilor de utilizare a stocării de energie în anumite zone”, a declarat în deschiderea evenimentului Ștefan Gheorghe, director general executiv al CNR-CME, subliniind necesitatea dialogului pe acest subiect.
În opinia directorului general executiv al CNR-CME, alte aspecte importante ale dezvoltării electromobilităţii, cu referire la profitabilitatea strategiilor de dezvoltare sunt: locul de amplasare al staţiilor de încărcare pentru asigurarea autonomiei autovehiculelor, distanța acestora față de rețelele electrice de distribuție a energiei electrice din zonă, necesitatea întăririi rețelei electrice pentru asigurarea sporului de putere în locul respectiv, tipul stației de încărcare (normală, rapidă, ultrarapidă), cu referire la puterea solicitată, schimburile de informații unidirecționale sau bidirecționale.
În cadrul conferinței, moderate de prof. dr. emerit Nicolae Golovanov, a avut loc un foarte util schimb de informații privind mobilitatea electrică, cu evidențierea unor proiecte și a unor bune practici în domeniu, au fost promovate cercetări legate de extinderea mobilităţii electrice și soluţii noi și au fost analizate aspecte privitoare la creşterea ponderii utilizării automobilelor electrice și a avantajelor acestora, dar și problemele care limitează performanţele lor.
Prezent la conferință, Sorin Elisei, director general în cadrul Ministerului Energiei, a precizat, printre altele: „Din perspectiva Ministerului Energiei, electromobilitatea reprezintă unul dintre vectorii care ar trebui să rezolve o problemă a decarbonării în unul dintre sectoarele cu performanțele cele mai slabe privind poluarea din Romania, cel al transporturilor. O spunem din perspectiva ponderii de energie din surse regenerabile și a creșterii accelerate a consumului de energie. Din perspectiva mea, poluarea în sectorul transporturilor este una mult mai palpabilă decât cea din domeniul energiei electrice.”
De asemenea, oficialul a subliniat că, în varianta cu măsuri de extindere a PNIESC (Planului Naţional Integrat în domeniul Energiei şi Schimbărilor Climatice), sunt necesare o mie de miliarde de euro până în anul 2030 pentru a putea atinge țintele de decarbonare, iar peste 30% din această sumă ar trebui dedicată sectorului transporturilor. „Desigur există și variațiuni legate de această temă pentru că avem în vedere producția de biocombustibil, o migrare a transportului greu din zona rutieră spre zona feroviară și reducerea consumului în acest sector, mai ales în ceea ce privește opțiunile alternative de mobilitate de acum încolo”, a arătat Elisei. Din punctul său de vedere, „2025 devine un an de referinţă în marcarea progresului până la nivelul anului 2030. Dacă vom reuşi, ca ţară, să atingem ţintele indicative pe această linie cronologică, atunci nu vom fi nevoiţi să intervenim cu politici şi măsuri adiţionale legate de aceste ţinte. Cuvântul nostru cheie trebuie să fie rețeaua electrică de distribuție. Fără rețea, nu vom putea atinge țintele PNIESC”, a menţionat Elisei, care a mai subliniat și faptul că PNIESC trebuie citit cu mare atențe, respectat, ca un road map și apoi implementat.
„Aş dori să ridic la fileu una dintre problemele care ne frământă, dar care ne este şi impusă de reglementările europene, şi anume evaluarea modului în care electromobilitatea, staţiile de încărcare, pot contribui la calitatea şi funcţionarea în siguranţă a reţelelor la care sunt conectate. Există preocupări în acest sens, însă în multe situaţii lipsa datelor de la operatorii de reţea, dar şi lipsa preocupării unor operatori de reţea chiar de a-şi aduna aceste date din timp, a făcut un pic bizară prima noastră interacţiune, prima noastră încercare de a vedea modul în care ei percep ajutorul pe care îl pot primi din partea acestui lanţ de electromobilitate”, a declarat Alexandru Molnar, director în cadrul ANRE, subliniind necesitatea dialogului dintre autoritatea de reglementare şi operatorii de reţea, dialog care ar trebui să ducă la apariţia unor rezultate pozitive în ceea ce priveşte bazele de date.
În calitate de keynote speaker al acestei conferințe, Valeriu Binig, reprezentant al PPC Group, a făcut o amplă analiză privind interfața dintre vehiculele electrice și piața de electricitate la nivel național și european și a vorbit despre reziliența vehiculului electric la variația prețurilor energiei și despre scenariile privind penetrarea vehiculelor grele electrice, apelând la studiile relevante în domeniu, preluate din surse internaționale (ENEDIS).
„Electrificarea Europei depinde de proliferarea mobilității electrice și reciproc. Sectorul se află într-un impas, legat și de performanța vehiculelor electrice, de pierderea competitivității UE, de absența infrastructurii. UE rămâne bună la (supra)reglementare și cu probleme la implementare. Bateriile de acumulatoare ale vehiculelor electrice devin Energy Storage Modules, asimilate generatorilor și, pe fundalul descentralizării producției de energie, capătă valențe importante în controlul funcționării SEN. Aceasta impune intervenții legislative și de reglementare complexe care genereză întârzieri în lansarea noilor modele de vehicule electrice”, este de părere Valeriu Binig.
Potrivit Alinei Stoenescu, Department Manager Business Development, OMV Petrom, ținta companiei pentru 2030 este de a avea peste 5000 de puncte de încărcare a vehiculelor electrice, pentru anul acesta ambiția fiind de a operaționaliza aproximativ 1000 de puncte de încărcare, finanțarea urmând a se realiza atât cu fonduri proprii, cât și cu surse de finanțare europene. Astfel, conform reprezentantei OMV Petrom, compania a semnat în 2023 un contract de finanțare prin Agenția Executivă Europeană pentru Climă, Infrastructură și Mediu (CINEA) în valoare de aproximativ 15 milioane euro.
În cadrul conferinței, participanții au avut oportunitatea de a evalua aspecte specifice ale vehiculelor electrice și cu combustie internă, datorită unei analize comparative – tehnică și economică – a celor două tipuri de vehicule.
Reiterând unele dintre concluziile vorbitorilor, Ștefan Gheorghe a subliniat: „Cea mai mare provocare în domeniul electromobilității o reprezintă rețeaua electrică de distribuție. Se încurajează în continuare stocarea energiei, iar statul trebuie să dezvolte infrastructura în acest sens. Legislația românească trebuie să definească și să stabilească un cadru necesar privind investițiile anticipative, care trebuie ulterior promovate. Trebuie reglementat serviciul de încărcare a vehiculelor electrice cu puteri mici (3,6 kW), pe baza unei analize cost-beneficiu. Procesul de schimbare a codurilor rețelei de distribuție trebuie să fie foarte serios luat în considerare.”
Directorul general executiv al CNR-CME a apreciat în mod deosebit soluțiile tehnice prezentate de către reprezentanții Siemens Energy – „Electrifying E-mobility through Micro Station” și, respectiv, Schneider Electric – „Controlul distribuției de putere în alimentarea stațiilor de încărcare de mare putere”.
C. ȘERBĂNESCU
cristina.serbanescu@ccib.ro
