Evoluţia comerțului exterior al României în anul 2020

image_pdfimage_print

Conform datelor Institutului Național de Statistică (INS), pentru comerțul cu bunuri, și ale Băncii Naționale ale României (BNR), pentru comerțul cu servicii, volumul total al schimburilor comerciale ale României în anul 2020, bunuri plus servicii, s-a ridicat la 180,0 miliarde euro, din care: 85,6 mld. euro export și 94,4 mld. euro import. Comparativ cu anul 2019 s-a înregistrat o reducere cu 10,4%, din care a exportului cu 10,9%, iar a importului cu 9,8%.

Evoluția comerțului exterior românesc atât la componenta bunuri, cât și la servicii, a fost marcată de existența și pe teritoriul țării noastre a pandemiei de Covid-19, mai ales după instituirea stării de urgență (din 16 martie a.c. și prelungită din 15 aprilie a.c. cu încă 30 zile) și respectiv a stării de alertă (care a început la 14.05.2020 și a fost prelungită succesiv pe perioade de 30 zile, ultima dată la 11.02.2021). Măsurile directe, precum și cele conexe impuse în această perioadă au afectat serios schimburile comerciale internaționale, apărând și elemente ale unei crize economice care au afectat majoritatea statelor lumii.

I. Comerţul exterior cu bunuri

Volumul schimburilor comerciale cu bunuri ale României, în anul 2020, conform INS, s-a cifrat la 142,8 miliarde euro, cu 8,1% sub nivelul înregistrat în 2019, exportul (-9,9%) având o contribuție mai mare la această reducere, importul (-6,6%) înregistrând, de asemenea, o contracție importantă.

În topul primilor 10 parteneri comerciali ai țării noastre, la 30.11.2019 (date disponibile), se regăsesc: Germania cu o pondere de 21,71%, Italia (9,76%), Ungaria (6,30%), Franța (5,55%), Polonia (5,11%), China (4,11%), Turcia (3,90%), Olanda (3,69%), Bulgaria (3,34%) şi Cehia (3,10%), care dețin cumulat o pondere de 2/3 din comerțul exterior al României (66,6%).

a) Exportul în anul 2020, de 62,2 miliarde euro, a fost cu 9,9% sub nivelul anului anterior. În cursul perioadei analizate, volumul cel mai ridicat al exportului s-a înregistrat în luna octombrie (6,26 miliarde euro), urmat de lunile septembrie (6,07 miliarde euro), noiembrie (6,03 miliarde euro), februarie (5,94 miliarde euro) și de luna ianuarie (5,69 miliarde euro), iar cele mai reduse, în aprilie (2,93 miliarde euro), mai (3,76 miliarde euro), august (4,60 miliarde euro) și iunie (4,84 miliarde euro). Media lunară a exportului în anul 2020 a fost de 5,18 miliarde euro, datorită revenirilor din perioada septembrie – noiembrie, luni în care s-au înregistrat medii lunare de peste 6 miliarde euro, superioare mediei lunare anuale din 2019 (de 5,75 miliarde euro).

Livrările către statele membre ale Uniunii Europene (45,8 miliarde euro) s-au redus în perioada analizată, comparativ cu cea similară din 2019, cu 8,9%, ponderea acestora în exportul total românesc fiind de 73,6%.

Şi evoluţia exporturilor către ţările extracomunitare (16,4 miliarde euro) a fost în regres în anul 2020, reducerea volumului, în perioada analizată, fiind de 12,6%, iar ponderea în totalul exportului de 26,4%. Comparativ cu anii anteriori, s-a înregistrat o reducere a ponderii livrărilor în spațiul intracomunitar, din cauza părăsirii UE de către Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord.

În ceea ce priveşte structura exportului românesc în anul 2020, pe grupe de produse, conform Clasificării Standard de Comerț Internațional (CSCI) în anul 2020, și evoluția comparativ cu anul 2019, se prezintă astfel:

Top grupe de produse la exportul României în 2020

Nr. Grupa de produse Export (mld euro) Pondere în total export  (%) în % față de    2019
1 Mașini și echipamente pentru transport 30,2 48,6 -7,5
2 Mărfuri manufacturate clasificate în principal după materia primă 10,0 16,0 -10,4
3 Articole manufacturate diverse 8,9 14,3 -16,6
4 Alimente și animale vii 4,3   6,9   -9,3
5 Produse chimice și produse derivate 3,1   5,0   -1,7
6 Materiale crude, necomestibile, exclusiv combustibili 2,3   3,7   -5,9
7 Combustibili minerali, lubrefianți și materiale derivate 1,6   2,6  -43,5
8 Băuturi și tutun 1,5   2,5 +38,1
9 Uleiuri, grăsimi și ceruri de origină animală și vegetală 0,2   0,3 -12,9
10 Alte bunuri necuprinse în altă secțiune 0,1   0,1   -5,2
TOTAL 62,2 100,0   -9,9

Repartiția geografică a exportului

Top 15 la export al țărilor de destinație pentru produsele românești la 30 noiembrie 2020 (date disponibile) este condus de Germania (23,0%), urmată de: Italia (10,8%), Franța (6,7%), Ungaria (5,0%), Polonia (3,7%), Bulgaria (3,6%), Olanda (3,5%), Marea Britanie (3,3%), Turcia (3,3%), Cehia (3,1%), Spania (3,0%), Austria (2,4%), Slovacia (2,2%), Belgia (2,0%) și SUA (1,7%), toate acestea totalizând peste ¾ din livrările României în afara granițelor (77,3%). În acest grup de țări se regăsesc 12 state membre UE și 3 necomunitare.

La livrările de mărfuri românești în 11 luni din 2020 (date disponibile), comparativ cu perioada similară a anului 2019, către statele menţionate mai sus, s-au înregistrat creşteri numai în cazul Olandei (+2,4%), în rest livrările au suferit contracții, cele mai mari în cazul Marii Britanii (-22,3%) și SUA (-19,8%), urmate în ordine de Italia (-15,0%), Spania (-13,8%), Franța (-12,9%), Cehia (-12,8%), Germania (-10,0%), Slovacia (-9,1%), Ungaria (-7,7%), Bulgaria (-6,9%), Polonia (-6,3%), Turcia (-5,4%), Austria (-3,8%) și Belgia (-2,0%).

De remarcat, în condițiile pandemiei de Covid – 19, majorările la export înregistrate la livrările către unele țări aflate în Top 16 – 30, cum ar fi: China – locul 18, cu 8,4%, Elveția – locul 21, cu 12,8%, Japonia – locul 25, cu 61,9%, Arabia Saudită – locul 28, cu 67,1% și Norvegia – locul 29, cu 6,2%.

b) Importul românesc, cu un volum de 80,6 miliarde euro, a înregistrat o scădere cu 6,6% în 2020 comparativ cu anul 2019, atât din cauza reducerii cu 5,6% a importurilor din ţările membre ale UE (care deţin o pondere de 73,5% din totalul intrărilor de mărfuri străine), cât şi a livrărilor din statele necomunitare care au înregistrat o contracție cu 9,5%.

De menţionat că în cazul importului s-a înregistrat un record lunar în luna octombrie, când importurile au atins 8,05 mld. euro, al doilea volum lunar în istorie (după 8,3 mld.euro în octombrie 2019). Ca și în cazul exportului, volumul cel mai scazut s-a înregistrat în aprilie (4,57 mld. Euro), urmat de mai (5,01 mld. euro). Media lunară a importurilor în 2020 a fost de 6,7 miliarde euro.

Topul primelor 15 pieţe de origine a mărfurilor intrate în România în primele 11 luni din 2020 (date disponibile) şi ponderea acestora în total import se prezintă astfel: Germania (20,7%), Italia (8,9%), Ungaria (7,3%), China (6,3%), Polonia (6,2%), Franţa (4,6%), Turcia (4,4%), Olanda (3,9%), Austria (3,2%), Bulgaria (3,1%), Cehia (3,1%), Belgia (2,5%), Spania (2,5%), Slovacia (2,3%) şi Federaţia Rusă (2,2%). Cele 15 ţări asigură peste 4/5 din totalul produselor importate în România (81,2%).

Din punct de vedere al structurii importurilor în 2020, ponderea grupei de “maşini şi echipamente pentru transport” a fost de 37,1%, a grupei “mărfuri manufacturate clasificate în principal după materia primă” – 18,6%, iar a grupei “produse chimice şi produse derivate” – 14,6%, ponderea restului grupelor fiind: ”articole manufacturate diverse” – 11,6%, “alimente și animale vii” – 8,9%, “combustibilii minerali, lubrefianţii și materiale derivate” – 5,2%, “materiale crude, necomestibile, exclusiv combustibil”- 2,7% și ”băuturi și tutun” – 0,9 %.

c) Balanța comercială. Ritmul diferențiat de evoluție a exportului şi importului a determinat o creştere importantă a deficitului comercial, cu 6,3% (1,1 mld. euro) în anul 2020, comparativ cu 2019 (de la 17,3 miliarde euro la 18,4 miliarde euro). Cele mai mari deficite comerciale s-au înregistrat în perioada 1.01 – 30.11.2020 (date disponibile) în comerțul cu R.P. Chineză (-3.856 mil. euro), Ungaria (-2.514 mil. euro), Polonia (-2.428 mil. euro), Germania (-2.111 mil.euro), Turcia (-1.343 mil.euro), Austria (-965 mil. euro), Kazahstan (-934 mil.euro), Olanda (-869 mil. euro) şi Federaţia Rusă (-868 mil. euro), iar balanțe comerciale excedentare în schimburile comerciale cu Marea Britanie (+603 mil. euro), Franța (+413 mil.euro), Arabia Saudită (+357 mil. euro), R. Moldova (+313 mil. euro), Norvegia (+311 mil. euro), Egipt (+281 mil.euro), Maroc (+255 mil. euro), Israel (+241 mil. euro), Iordania (+230 mil.euro) și Liban (+172 mil. euro).

d) Comerţul exterior al României în plan teritorial

TOP 15 al exportului pe judeţe în anul 2020 (după sediul social al exportatorului) la data de 31.08. (date disponibile), comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2019.

Nr.
crt
Judeţ Ponderea exportului judeţului
în total export ( % )
Creştere procentuală
2020/ 2019
TOTAL EXPORT 100,00 -15,31
1 Municipiul Bucureşti 17,75 -11,39
2 Timiş 10,74 -14.90
3 Argeş 6,94 -35,30
4 Brașov 5,13 -15,68
5 Ilfov 4,54 -5,01
6 Dolj 4,45 +3,18
7 Sibiu 4,41 -18,64
8 Arad 4,19 -29,48
9 Prahova 4,05 +0,63
10 Alba 3,74 -14,87
11 Bihor 3,32 -4,07
12 Cluj 2,77 -9,82
13 Olt 2,31 -20,30
14 Maramureș 2,11 -11,98
15 Constanța 1,90 -35,14

Exportul din cele 15 judeţe cumulează peste ¾ (78,35%) din livrările de mărfuri româneşti.

La polul opus se află judeţele Gorj, cu o pondere de 0,09% din exportul total al ţării noastre, Giurgiu (0,1%), Mehedinţi (0,2%), Teleorman (0, 22%), Ialomița (0,23%), Vaslui (0,25%) și Brăila (0,28%).


II. Comerţul exterior cu servicii

Conform datelor BNR, comerţul exterior cu servicii al ţării noastre în anul 2020 se prezintă astfel:

miliarde euro

Export % față de 2019 Import % față de 2019 Sold
Servicii 23,4 -13,4 13,8 -25,0 + 9,6
–          Servicii de prelucrare a bunurilor aflate în proprietatea terţilor   2,5 -14,8 0,1 -17,7 + 2,4
–          transport   6,8 -14,7 2,6 -28,5 +4,2
–          turism- călătorii   1,2 -60,8 2,6 -50,9 -1,4
–          alte servicii 12,9   -0,5 8,5  -8,8 +4,4

 

III. Concluzii

Anul 2020 a fost marcat de o activitate economică mai redusă, din cauza evoluției pandemiei de Covid -19 și măsurilor luate atât în țara noastră, cât și pe plan internațional, comerțul exterior fiind inflențat negativ de reducerea producției, inclusiv pentru export, dar și de diminuarea cererii externe.

Cu toate acestea, s-au putut observa și unele aspecte pozitive cum ar fi:

  • O tendință de revenire a fluxurilor comerciale externe în ultima parte a anului, în special în perioada septembrie – noiembrie;
  • Reducerea exportului la finele anului mai puțin decât nivelul prognozat la finele semestrului I 2020.

Sunt evidente și unele minusuri în activitatea de comerț exterior. Fără a epuiza lista acestora, pot fi menționate:

  • O balanță deficitară record, recuperată numai parțial din excedentul realizat în comerțul cu servicii. Aceasta conduce la un export net negativ, iar în consecință activitatea de comerț exterior are o influență nefavorabilă asupra creșterii economice (evoluția PIB);
  • O dependență ridicată a exportului pe piața Uniunii Europene (73,6%) și în special de piețele Germaniei (21,7%) și Italiei (9,8%), aproape o treime din expedierile de mărfuri românești peste graniță fiind destinate acestor două țări;
  • Un volum de importuri destul de mare, în condițiile în care importurile de combustibili (în special țiței și gaze naturale) s-au redus, influențat de necesarul acoperirii cu produse agroalimentare în contextul unui an agricol nefavorabil, precum și al asigurării de medicamente, echipamente și alte produse folosite în campania de limitare a efectelor epidemiei și opririi raspândirii acesteia;
  • O repartizare inegală a activității de comerț exterior pe teritoriul țării, 8 județe deținând o pondere de cca 58% din exportul și 67% din importul țării.

Se impun măsuri de continuare a stimulării internaționalizării afacerilor firmelor românești, cu precădere cele destinate promovării exportului, folosindu-se în acest sens stimulentele acordate prin Programele guvernamentale (Programul de Promovare al Exportului 2021, Programul de internaționalizare a afacerilor destinat IMM-urilor), ambele blocate în prezent, atât din cauza modificării datelor sau/și condițiilor de promovare internațională (organizarea de târguri și expoziții), cât și nefinanțării cheltuielilor respective. Nu trebuie uitate Programele Uniunii Europene de promovare a exporturilor firmelor din statele membre în zone extracomunitare (foarte puțin folosite de firmele românești).

 

Mircea TOADER
mircea.toader@ccib.ro

grafice realizate de Alina MARCU
alina.marcu@ccib.ro

 

Articole din aceeași categorie

Articole din aceeași ediție

Meniu