Evoluţia economiei româneşti în 2020

image_pdfimage_print
  1. Evoluția Produsului Intern Brut (date la 30 septembrie 2020)

Evoluția economiei României a fost marcată de existența și pe teritoriul țării noastre a pandemiei de Covid-19, mai ales după instituirea stării de urgență (din 16 martie a.c. și prelungită din 15 aprilie a.c. cu încă 30 zile) și respectiv a stării de alertă (care a început la 14.05.2020 și prelungită succesiv pe perioade de 30 zile, ultima dată la 13.01.2021). Măsurile directe precum și cele conexe impuse în această perioadă au afectat serios mersul economiei, ceea ce s-a întâmplat în majoritatea statelor lumii, dar cu o tendință de redresare în trimestrul III 2020.

Conform celor mai recente date ale Institutului Naţional de Statistică (INS) privind evoluția economiei românești în trimestrul III și în primele trei trimestre al anului 2020, publicate la data de 13 ianuarie a.c.(date provizorii 2) rezultă:

  • creșterea Produsului Intern Brut (PIB) în trimestrul III-2020, faţă de trimestrul anterior, cu 5,8% (date ajustate sezonier);
  • reducerea Produsului Intern Brut (PIB) în trimestrul III-2020, faţă de trimestrul similar din 2019, cu 5,7%, atât pe serie brută, cât și pe serie ajustată sezonier;
  • scăderea PIB în primele 3 trimestre al anului 2020 cu 5,0% (serie brută) și 4,5% (serie ajustată sezonier), comparativ cu perioada similară din 2019.

Conform Eurostat, evoluțiile semnalate pentru trimestrul III a.c. plasează România pe:

– locul 23/24 în UE-27, în topul evoluției PIB față de aceeași perioadă din 2019, cu (-5,7%), la egalitate cu Portugalia (-5,7%), înaintea Greciei (-11,7%), Croației (-10,0%) și Maltei (-9,2%), într-un clasament în care dintre toate statele membre UE, doar Irlanda a înregistrat o creștere a PIB (+8,1%), media UE-27 fiind -4,2%. Cele mai mici reduceri au fost anunțate de: Lituania (-1,6%), Polonia (-1,8%), Slovacia (-2,4%), Olanda (-2,5%). Luxemburg nu a comunicat datele;

pe locul 20 între statele membre, toate înregistrând creșteri ale PIB comparativ cu trimestrul anterior, cu o rată a majorării de 5,8%, într-un top în care primele 5 locuri revin: Franței (+18,7%), urmată de Spania (+16,7%), Italia (+15,9%), Portugalia (+13,3%) și Malta (+12,5%), media UE27 fiind de +11,5%. Cele mai mici creșteri s-au înregistrat în Grecia (+2,3%), Estonia și Finlanda (câte +3,3%), Bulgaria și Suedia (câte +4,9%). Luxemburg nu a comunicat datele.

Se poate constata că evoluția economiei României în trimestrul 3/2020, deși pozitivă, s-a situat sub media UE.

Conform INS, contribuţii negative la reducerea PIB brut în perioada 1.01-30.09 2020, faţă de aceeaşi perioadă a anului 2019 (-5,0%) au avut, majoritatea ramurilor economice, dintre care pot fi menționate:

– Industria (-2,4%), cu o pondere de 20,2% la formarea PIB și o reducere a activității de 11,2%;

– Agricultura, silvicultura și pescuitul (-1,2%) cu o pondere de 4,2% la formarea PIB și o reducere importantă a volumului de activitate, cu 23,2%;

– Activitățile de spectacole culturale și recreative, reparații de uz casnic și alte servicii (-0,9%), cu o contribuție la formarea PIB de de 2,7% și o contracție a volumului de activități cu 27,3%;

– Comerțul cu ridicata și cu amănuntul, repararea autovehiculelor, transport și depozitare, hoteluri și restaurante (-0,8%), având o pondere de 18,5% în formarea PIB și o reducere a volumului de activitate cu 4,2%.

Contribuții pozitive la formarea PIB au avut:

– Construcțiile (+0,5%), pondere 4,7% în formarea PIB și o majorare a activităților cu 12,6%;

– Informațiile și comunicațiile (+0,6%), pondere 6,8% în PIB și o majorare a volumului de activitate cu 10,3%.

Din punct de vedere al utilizării PIB, scăderea s-a datorat:

Cheltuielilor pentru consumul final al populaţiei, reducerea fiind de 4,8% şi contribuind cu 3,0% la scăderea PIB;

Exportului net (-2,0%), urmare a reducerii exporturilor de bunuri şi servicii cu 12,8%, corelată cu o contracție mai mică a volumului importurilor de bunuri şi servicii cu 7,5%.

  1. Evoluţia principalelor ramuri ale activităţii economice, în perioada parcursă din 2020, se prezintă astfel:
  1. a) Comerțul exterior

Fluxurile comerciale cu mărfuri ale României, în perioada 1.01-30.11.2020 (date disponibile), au atins 130,6 mld. euro, înregistrând o reducere cu 9,2% comparativ cu perioada similară a anului anterior.

Exportul în primele 11 luni ale anului 2020, de 57,1 mld. euro, a fost cu 11% sub nivelul perioadei similare din 2019. Volumul exportului din luna noiembrie 2020, de 6,03 mld. euro, a fost al treilea la nivel unei luni din acest an, dupa 6,3 mld. euro în octombrie și 6,07 mld. euro în septembrie, fiind singurele luni în care s-a depășit nivelul de de 6 mld.euro. Se constată o tendință de creștere a volumului exportului la nivelul unei luni după exportul cel mai coborât înregistrat în aprilie (2,93 mld. euro) și evoluțiile din lunile mai (3,76 mld. euro), iunie (4,84 mld euro) și august (4,60 mld.euro). Media lunară a exportului, în primele 11 luni ale anului 2020, a fost de 5,19 mld. euro.

Livrările către statele membre ale Uniunii Europene s-au redus în cursul perioadei ianuarie-noiembrie 2020, faţă de aceeaşi perioadă din 2019, cu 10%, deţinând o pondere de 74 % în exportul românesc.

Evoluţia exporturilor către ţările extracomunitare în perioada analizată a înregistrat o contracție de 19,1%, ponderea acestor țări în exportul total fiind de 26%.

În ceea ce priveşte structura exportului românesc în perioada analizată, grupa maşini, utilaje şi mijloace de transport deţine 48,4% (-8,8 puncte procentuale față de perioada similară 2019), grupa produse manufacturate clasificate după materia primă 16,1% (-12 pp), articole manufacturate diverse 14,3% (-17,8 pp), grupa alimente și animale vii 7% (-9,6 pp), produsele chimice şi produsele conexe 5% (-2,7 pp), materiale crude, necomestibile, exclusiv combustibili 3,7% (-6,5 pp), băuturi şi tutun 2,5% (+39,4 pp), combustibili minerali şi lubrefianţi 2,5% (-43,6 pp), uleiuri, grăsimi și ceruri de origine animală și vegetală 0,3% (-6,5 pp).

Importul românesc, în perioada 1.01 – 30.11 2020, a înregistrat un volum de 73,5 mld. euro și o reducere cu 7,7%, cu o micșorare procentuală mai mică a intrărilor de mărfuri din ţările comunitare (-6,8%), ponderea statelor membre UE în importul României fiind de 73,6%.

Din punct de vedere al structurii importurilor în primele 11 luni din 2020, ponderea grupei de maşini, utilaje şi echipamente de transport a fost de 37%, urmată de grupa produse manufacturate clasificate după materia primă (18,8%,) produse chimice şi produse conexe (14,8%), alte produse manufacturate (11,6%), alimente și animale vii (8,8%), combustibili minerali şi lubrefianţi (5,1%), materiale crude, necomestibile, exclusiv combustibili (2,7%), băuturi şi tutun (0,9%), uleiuri, grăsimi și ceruri de origine animală și vegetală (0,2%).

Reducerea volumului importului sub nivelul exportului a determinat, în perioada ianuarie-noiembrie 2020, o creştere a deficitului comercial cu 5,8% (0,9 mld. euro) față de perioada similară din 2019 (de la 15,5 la 16,4 mld. euro).

Conform Comunicatului Eurostat din 15 ianuarie 2021, care publică datele de comerț intra și extracomunitare pentru cele 27 state membre, în perioada 1 ianuarie – 30 noiembrie 2020, majoritatea acestora au avut crontracții ale volumului de export, România (-11%) înregistrând un ritm de reducere al exportului, față de perioada similară din 2019, care o plasează din punctul de vedere al acestui indicator pe locurile 20-23 la egalitate cu Grecia, Italia și Spania. Ritmuri mai ridicate de reducere au înregistrat Luxemburg (-19%), Franța (-17%), Finlanda (-14%) și Malta (-12%). Irlanda a fost singura țară care a înregistrat o majorare a exportului (+4%) comparativ cu perioada similară din 2019, iar Letonia a menținut nivelul din anul anterior (0%). Mai puțin afectate de reducere au fost: Grecia, Croația și Polonia (toate cu -2%), precum și Lituania (-3%).

Volumul total al exportului românesc în primele 11 luni ale anului 2020, de 56,7 mld. euro, plasează România numai pe locul 15 din cele 27 state membre. Înaintea României se află în acest top: Germania (1.106 mld. euro), Olanda (537,4 mld. euro), Italia (394,7 mld. euro), Franța (387,9 mld. euro), Belgia (335,4 mld. euro), Spania (244,6 mld. euro), Polonia (216,5 mld. euro), Cehia (152,7 mld.euro), Irlanda (145,2 mld. euro), Austria (136,4 mld. euro), Suedia (124,4 mld. euro), Ungaria (96,6 mld. euro), Danemarca (87,1 mld. euro) și Slovacia (68,7 mld. euro).

La import, toate statele membre UE au avut ritmuri negative, România (-8%) se află în zona de mijloc a topului. Cele mai mari reduceri au fost anunțate de: Malta (-29%), Luxemburg (-17%), Portugalia și Spania (câte-16%), Grecia, Franța și Italia (câte -14%), iar cele mai mici s-au înregistrat în Danemarca (-4%), Irlanda (-5%), Letonia și Polonia (câte -6%). Cu un volum al importului de 73,4 mld. euro, țara noastră ocupă locul 14 între statele membre UE, într-un top care plasează pe primele cinci locuri Germania (937,8 mld. euro), Olanda (475,2 mld. euro), Franța (465,8 mld.euro), Italia (338 mld.euro) și Belgia (315,9 mld.euro).

Orientarea geografică

Principalii 10 parteneri comerciali ai României în perioada 1.01–31.10.2020 (date disponibile) în ordinea ponderii în totalul volumului schimburilor comerciale (export şi import) au fost: Germania (21,6% din comerțul exterior al României), Italia (9,8%), Ungaria (6,3%), Franța (5,5%), Polonia (5,1%), China (4,2%), Turcia (3,9%), Olanda (3,7%), Bulgaria (3,4%) și Cehia (3,1%).

Exportul românesc s-a îndreptat în perioada analizată, în principal, către: Germania (cu o pondere de 22,9%), Italia (10,8%), Franţa (6,6%), Ungaria (5,0%), Polonia (3,7%), Bulgaria (3,7%), Olanda (3,5%), Turcia (3,3%), Marea Britanie (3,3%) și Cehia (3,1%). Către aceste 10 țări se îndreapta 65,9% (circa 2/3) din exportul României.

În top 10 țări furnizoare de mărfuri, în primele 10 luni ale anului 2020, în funcție de ponderea acestora în importul românesc, sunt: Germania (20,5% din total import), Italia (8,9%), Ungaria (7,3%), China (6,4%), Polonia (6,2%), Franța (4,6%), Turcia (4,4%), Olanda (3,9%), Austria (3,2%) și Bulgaria (3,1%).

  1. b) Producţia industrială, influențată de măsurile restrictive impuse atât în plan naţional în starea de urgență și starea de alertă, cât și de cele luate de majoritatea țărilor lumii, a înregistrat, în primele 11 luni din 2020, o reducere de 10,5% (serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate) faţă de perioada similară din 2019, din cauza contracțiilor din: industria prelucrătoare (-11,4%), industria extractivă (-10,5%), producţia şi furnizarea de energie electrică, termică, gaze, apa caldă şi aer condiţionat (-3,4%).

Cifra de afaceri din industrie pe total (atât piață internă cât și externă), în primele 11 luni din 2020 faţă de perioada similară din 2019, a scăzut pe ansamblu cu 7,6%, din cauza contracțiilor din industria prelucrătoare (-7,5%), precum și din industria extractivă (-12,1%). Pe marile grupe industriale, reduceri ale cifrei de afaceri s-au înregistrat în: industria bunurilor de capital (-8,6%), industria bunurilor intermediare (-3,8%), industria bunurilor de uz curent (-3,1%) și în industria energetică (-33,8%). Numai în industria bunurilor de folosinţă îndelungată s-a înregistrat o creștere (+2,6%).

În ceea ce priveşte comenzile noi din industrie, în perioada 1.01 – 30.11.2020, comparativ cu perioada similară din 2019, s-au redus pe ansamblu cu 5,5%, din cauza contracțiilor înregistrate la urmǎtoarele grupe industriale: bunuri intermediare (-5,7%), bunuri de uz curent (-11,7%) și comenzi noi în industria bunurilor de capital (-5,8%), Doar comenzile în industria bunurilor de folosinţă îndelungată au înregistrat o majorare (+20,3%),

  1. c) Volumul lucrărilor de construcţii, în primele 11 luni din 2020, comparativ cu perioada similară din anul precedent, a crescut cu 19,3%, serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate, datorită evoluţiei favorabile a tuturor categoriilor de construcţii, respectiv lucrărilor de reparaţii capitale, care s-au majorat cu 49%, lucrărilor de construcţii noi (+9,7%) și lucrărilor de întreţinere şi reparaţii curente (+38,4%).

Pe obiecte, construcția de clădiri nerezidențiale a crescut cu 14,2%, construcția clădirilor rezidențiale cu 20,4%, iar construcțiile inginerești au înregistrat o majorare cu 23,1%. Aceste realizări se datorează și majorării salariului minim în construcții.

  1. d) Resursele de energie primară au scăzut în perioada 1.01.- 30.11.2020, comparativ cu perioada similară din 2019, cu 11,3%, din cauza reducerii resurselor de cărbune (-30,2%), țiței, (-16,5%) și gaze naturale (-12%), atât pe seama reducerii producției interne cât și a importului. Resursele de energie electrică în perioada analizată au fost cu 1,7% mai mici față de perioada similară din 2019. S-au înregistrat reduceri în producţia de energie electrică în hidrocentrale (-3,8%), în termocentralele clasice (-15,5%) și în centrale solare fotovoltaice (-0,2%), care nu au putut fi compensate de creșterile înregistrate la energia realizată în centralele nuclear-electrice (+1,9%) și din centralele eoliene (+2,9%), precum și de importul de energie electrică (+56,5%).

Consumul final de energie electrică, în primele 11 luni din 2020, s-a diminuat cu 4%, comparativ cu aceeaşi perioadă din 2019. Exportul de energie electrică s-a majorat cu 40,6%, atingând un nivel de 4,4 mld. KWh, fiind sub nivelul importului cu 2,6 miliarde KWh.

  1. Balanţa de plăţi şi datoria externă

Conform datelor Băncii Naţionale a României (BNR), în primele 11 luni ale anului 2020, contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat un deficit de 9.763 milioane euro, comparativ cu 9.655 milioane euro în perioada similară din 2019, pe fondul creșterii deficitului balanței bunurilor cu 1.096 mil. euro, al majorării excedentului balanței serviciilor cu 815 mil. euro, al creșterii deficitului balanței veniturilor primare cu 333 mil. euro și înregistrării unui excedent al balanței veniturilor secundare mai mare cu 506 mil.euro.

Datoria externă a României, la 30.11 2020 se ridică, conform datelor BNR, la 120 miliarde euro (cu 10,2 mld.euro peste nivelul înregistrat la 31.12.2019), din care 85,8 miliarde euro datoria pe termen lung (în creștere cu 15,4% faţă de sfârşitul anului 2019) şi 34,2 mld. euro datoria pe termen scurt (în scădere cu 3,6% faţă de 31.12.2019).

  1. Rata dobânzii de politică monetară

În cursul anului 2020, BNR a redus de trei ori rata dobânzii de politică monetară, după cum urmează:

  • începând cu 23 martie 2020, de la 2,50% la 2,00% pe an;
  • de la 2 iunie 2020, la 1,75% pe an;
  • începând cu 6 august 2020, la 1,50% pe an.

În consecință, rata dobânzii aferente facilităţii de creditare (Lombard) a coborât, la datele menționate mai sus, de la 3,50% la 2,50%, ulterior la 2,25%, fiind în prezent de 2,00%, iar rata dobânzii pentru facilitatea de depozit s-a redus de la 2 iunie de la 1,50% la 1,25%, iar de la 6 august 2020 la un nivel 1,00% pe an.

  1. Execuţia bugetului general consolidat

Conform datelor Ministerului Finanţelor Publice (MFP), privind execuţia bugetară la 30 noiembrie 2020 (date disponibile), rezultă că s-a încheiat cu un deficit de 84,05 mld. lei, respectiv 8% din PIB, mai mult de jumătate, 43,66 mld. lei (4,16% din PIB), fiind rezultatul măsurilor de combatere a crizei cauzate de pandemia Covid-19 (sume lăsate mediului de afaceri prin facilități fiscale, investiții și cheltuieli excepționale adoptate).

Veniturile bugetului general consolidat au totalizat 290,63 mld. lei, cu 1,3 mld. lei peste nivelul încasat în perioada similară din 2019, datorită fondurilor europene intrate, în timp ce veniturile curente (din economie) s-au redus cu 2,1%, urmare contracției intrărilor din TVA, impozit pe profit și accize.

Cheltuielile bugetului general consolidat, în sumă de 374,69 mld. lei, au crescut în termeni nominali, cu 14,8% faţă de aceeaşi perioadă din anul precedent, înregistrând o creștere cu 4,9 puncte procentuale ca pondere în PIB (de la 30,8% la 35,7%).

Cheltuielile pentru investiţii, care includ cheltuielile de capital, precum şi cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au fost de 41,2 mld. lei, cu 24,2% peste nivelul valoric al cheltuielilor din perioada corespunzătoare din 2019, reprezentând cea mai mare sumă investită în economie în primele 11 luni ale ultimilor 10 ani, depășind nivelul sumelor investite anual în 2016, 2017 și 2018.

  1. Investiţiile străine directe au atins, în perioada ianuarie – noiembrie 2020, conform datelor BNR, un nivel de 1.876 mil, euro (din care participaţiile la capital 3.845 mil. euro, iar creditele intragroup o valoare netă negativă de 1.969 milioane euro) fiind în scădere cu 60,4% față nivelul înregistrat în aceeaşi perioadă din 2019.
  2. Conform comunicatului INS, investiţiile nete în economia naţională s-au majorat în primele 3 trimestre din 2020 (date disponibile), comparativ cu aceași perioadă a anului 2019, cu 0,7%, datorită creșterilor înregistrate la grupa construcţii noi cu 6,4%, în timp ce investițiile nete la grupa alte cheltuieli s-au redus cu 13,8%, iar la utilaje (inclusiv mijloace de transport) cu 3,0%. Structura pe ramuri economice a investiţiilor din perioada 1.01 – 30.09.2020. se prezinta astfel: construcţii 32%, comerţ/servicii 26,9%, industrie 23,9%, agricultură 4,2%, alte ramuri 13%.
  1. Inflaţia, exprimată prin Indicele Preţurilor de Consum, în luna decembrie 2020, faţă de decembrie 2019, a crescut cu 2,1%, conform datelor Institutului Naţional de Statistică și BNR, încadrându-se în inflaţia ţintă, stabilită de BNR pentru 2020, de 2,5%.
  1. Rata şomajului a fost estimată la 5,1% în luna noiembrie 2020, aflându-se în scădere cu 0,2 puncte procentuale faţă de nivelul înregistrat în luna octombrie 2020.

Media ratei şomajului în UE-27 a fost la finele lunii noiembrie a.c. de 8,3%. Doar 7 state membre au avut o rată a şomajului mai mică decât în țara noastră: Cehia (2,9%), Polonia (3,3%), Olanda (4%), Germania (4,5%), Malta (4,8%), Bulgaria și Slovenia (4,9%). Cele mai înalte rate ale șomajului s-au înregistrat în Spania (16,4%), Lituania (10,4%), Italia (8,9%), Franța (8,8%) și Suedia (8,6%).

  1. Perspective

Guvernul României a construit bugetul pentru anul 2020 preconizând o creștere economică de 4,1%. Rezultatele economice din prima parte a anului, dar și situația epidemiologică din țară și de pe plan internațional au determinat Comisia Națională de Strategie și Prognoză ca în ”Prognoza de vară” (august 2020) să anunțe pentru acest an o contracție economică de 3,8%, dublă față de prognoza de primăvară (-1,9%) și o creștere economică de 4,9% pentru 2021.Această evaluare a fost rectificată prin ”Prognoza preliminară de toamna pentru rectificarea bugetara 2020 – 2021”, conform căreia anul 2020 se va încheia cu o contracție economică de 4,2%, iar creșterea economică pentru 2021 va fi de numai 4,5%

Principalele bănci comerciale din țara noastră au revizuit prognozele anterioare privind evoluția PIB în acest an. Astfel, specialiștii Raiffeisen Bank estimează o contracţie a PIB real de 5,2% în 2020, rectificată de la -5% anunțată anterior, urmată de o creştere de 4,2% în 2021. Analiștii BCR mențin pentru acest an prognoza de scădere economică de 4,7%, emisă încă din martie, când era printre cele mai optimiste din piață și o creștere de 3,9% pentru 2021.

Prognoza de toamnă a Comisiei Europeane arată că economia României s-ar putea contracta în anul 2020 cu 5,2%, urmând ca în 2021, creșterea economică să revină în teritoriu pozitiv, cu un avans de 3,3%, continuată cu 3,8% în 2022. Potrivit aceleiași surse, economia UE se va contracta cu 4,3% în 2020 și va crește cu 4,1% în 2021, respectiv cu 3% în 2022.

Conform celor mai recente previziuni ale BERD, economia României ar urma să înregistreze în 2020 o scădere cu 5%, faţă de un declin de 4% previzionat în mai. Pentru 2021, BERD se aşteaptă la o expansiune cu 3% a PIB-ului României, comparativ cu un avans de 4% anunțat în mai 2020.

Cea mai recentă prognoză a Fondului Monetar Internațional (FMI) pentru România anunță o contracție economică în anul 2020 de 4,8% (față de 5% anunțat în aprilie anul trecut) și o creștere de 4,6 % în 2021 (comparativ cu 3,9% comunicată anterior).

Banca Mondiala a publicat prima editie din acest an a raportului macroeconomic mondial („Subdued Global Economic Recovery”), care include previziunile pe termen scurt și mediu pentru țările lumii, actualizate prin încorporarea celor mai recente evoluții macro-financiare și ale pandemiei de Covid 19. Pentru economia României, Banca Mondială estimează o scădere cu 5% în 2020 (îmbunătățită față de -5,7%, variantă din octombrie anul trecut), urmată de o creștere de 3.5% în 2021, respectiv de 4,1% în 2022.

Pe termen scurt, potrivit opiniilor exprimate la finele lunii decembrie 2020 de către managerii societăţilor comerciale, centralizate de INS, se contureză pentru perioada decembrie 2020 – februarie 2021 tendinţe de:

  • scădere moderată a volumului producției în industria prelucrătoare și a activității în sectorul de comerţ cu amănuntul, precum și de scădere a activității în construcții și a cererii de servicii;
  • creștere moderată a numărului de salariați în comerțul cu amănuntul, reducere moderată a numărului de salariați în industrie și servicii precum și reducerea numărului de salariași în construcții;
  • creștere moderată a prețurilor în industrie și comerțul cu amănuntul, o relativă stabilitate a prețurilor în construcții și o reducere moderată a prețurilor serviciilor.

 

Mircea TOADER
mircea.toader@ccib.ro

Articole din aceeași categorie

Articole din aceeași ediție

keyboard_arrow_up