Evoluții economice în Iran, strategii de import/export și oportunități de afaceri pe relația cu UE

image_pdfimage_print

În contextul unor evenimente organizate de Teheran la începutul lunii martie a.c., respectiv Europe – Iran Business Forum și Tehran Virtual Expo, autoritățile iraniene din domeniul comerțului exterior au diseminat, către companiile din SM UE și diverse instituții cu rol de promovare a importurilor și exporturilor cu Iranul, o serie de documente de interes reprezentând strategiile de comerț exterior pe diverse domenii de activitate, pentru perioada 2021 – 2025. De asemenea, materialele în cauză prezintă succint o analiză a situației în care se regăsesc aceste sectoare, nevoile de investiții și oportunități de import/export.

Ambasada României în Republica Islamică Iran autoarea evaluărilor și comentariilor pe marginea acestor strategii ale sectorului economic iranian, prezentate în continuare  consideră că acestea sunt utile și pot fi diseminate de către camerele de comerț și industrii către companiile din bazele de date și/sau către diverse firme interesate de investiții, exporturi sau importuri în/din afara României.

1. Elemente generale privind economia iraniană:

– potrivit datelor statistice, economia R. Islamice Iran se află între primele 20 de economii ale lumii, la o populație de 84 milioane locuitori, la care se adaugă cca. 5 milioane refugiați din statele vecine (Pakistan, Afganistan și Siria). Conform studiilor, în 2018, înainte de impunerea sancțiunilor SUA, economia iraniană se afla pe locul 18 ca mărime, la momentul respectiv fiind în proporție de cca. 50-55% dependentă de vânzările de hidrocarburi;

– potrivit ultimelor estimări, sectoarele industrial și servicii din Iran sunt pe locul doi în lume în materie de profituri;

– cu foarte puține excepții, Iranul dispune de toate materiile prime necesare industriei;

– R. Islamică Iran are o poziție geografică bună (proximitate față de Europa, în vecinătatea unor state dependente de exporturile de petrol și, în care, majoritatea mărfurilor sunt importate), acces la Golful Persic, Marea Caspică și Oceanul Indian; se acționează pentru restabilirea fostei rute Drumul Mătăsii, prin care se va face legătura între Asia de Est și Centrală, Turcia și Europa; Iran dispune de o infrastructură dezvoltată (un număr mare de porturi, aeroporturi, căi ferate și autostrăzi);

– are o populație tânără (2/3 sub 35 de ani), de asemenea se situează printre primele în lume la rata de alfabetizare și la procentul din populație cu studii universitare/postuniversitare;

– costurile de producție în Iran sunt printre cele mai mici, urmare nivelurilor reduse ale salariilor și prețurilor mici la energie și materii prime.

2. Potrivit majorității analiștilor, impunerea sancțiunilor de către SUA a afectat pe termen scurt economia iraniană, însă au adus avantaje indiscutabile pe termen mediu și lung. Dintr-o economie bazată în proporție de cca. 50% pe exporturile de petrol și gaze naturale, mediul de afaceri iranian s-a văzut obligat să evolueze accelerat spre dezvoltarea industriei și serviciilor din majoritatea sectoarelor de activitate și pe orientarea exporturilor în domenii fără legătură cu cel energetic. Ca exemplu, Bursa de Mărfuri Teheran a crescut în cei doi ani de la impunerea sancțiunilor, de la tranzacții de 50-100 mil. USD / zi la aprox. 1,3 miliarde USD /zi.

În prezent, economia iraniană este considerată o piață emergentă, în care au devenit profitabile investițiile pe termen lung. Inclusiv faptul că, în perioada 2018-prezent, un procent semnificativ din companiile străine care erau prezente în Iran au părăsit temporar spațiul, a reprezentat un plus pentru mediul de afaceri iranian. Fără această concurență din plan extern, companiile iraniene și start-up-urile au fost capabile să se dezvolte și să capete experiență în domeniile lor de activitate, mai mult, unele din ele au reușit să atingă standardele necesare și au început să  exporte în Europa.

Ca elemente care afectează în continuare dezvoltarea sectorului economic și care trebuie ameliorate de către regimul iranian:

–  mediul bancar intern nu este suficient dezvoltat. Multe bănci nu dispun de suficiente provizioane, de asemenea legislația financiar-bancară nu obligă băncile să manifeste atenția necesară la nivelurile de risc pe care le generează creditele acordate;

– nu există un control suficient din partea Băncii Centrale a Iranului asupra mediului bancar, deficiență care rezultă din faptul că majoritatea băncilor au capital integral sau majoritar de stat;

– neracordarea băncilor iraniene la sistemul SWIFT care permite realizarea de tranzacții internaționale reprezintă o problemă majoră în prezent. Un alt aspect negativ îl reprezintă nealinierea Iranului la standardele Financial Action Task Force (FATF). Ultimele evoluții oferă unele perspective pozitive pe aceste linii, însă, pentru moment, nu suficiente/concrete;

– până la îmbunătățirea climatului politic cu privire la Iran, fondurile de investiții europene sunt reticente în a plasa fonduri în afaceri/investiții pe relația cu R. Islamică;

– un alt element care poate afecta investițiile pe relația cu Iranul o reprezintă fluctuația monedei naționale față de principalele valute. Însă, cunoașterea pieței oferă posibilitatea de a previziona aceste variații și de a le utiliza în propriul beneficiu, în special în activitățile de import/export.

3. Pentru companiile românești/din UE care intenționează să investească în afara țării și/sau să deruleze importuri/exporturi, piața iraniană, prin mărime, proximitate și potențial, reprezintă o opțiune de menținut în atenție. De regulă, când vine vorba de Iran, la nivelul firmelor europene se fac simțite trei abordări:

a. Companiile care doresc să realizeze importuri/exporturi în domenii nesancționabile de SUA – acestea sunt libere să identifice și să contacteze parteneri de afaceri iranieni și să inițieze dialogul pentru semnarea de contracte. În ceea ce privește plățile bancare, este recomandabil să se apeleze la soluțiile oferite de partea iraniană. De menționat că firmele iraniene au dezvoltat multiple forme legale de a depăși aceste probleme (inclusiv conturi în firme europene și în state precum Turcia, EAU, Fed. Rusă etc., parte din acestea chiar pe numele unor firme/cetățeni din Europa). Pentru a nu risca intrarea în dialog/afaceri cu o entitate/persoană sancționată de SUA, este util și de recomandat să se apeleze la un instrument UE denumit Due Dilligence Help Desk, detaliat la finalul prezentei comunicări.

b. unele firme care nu au niciun fel de expunere pe piața americană, de asemenea nu dețin know-how/licențe din SUA, își asumă riscurile și continuă să facă afaceri inclusiv în domenii sancționate. Este cazul, în principal, al unor companii din China, parte din acestea acționând cu sprijinul statului chinez (din rațiuni politice), restul pentru marja mare de profit realizată în sectoarele sub sancțiuni.

Inițierea unor afaceri pe relația cu Iranul în acest moment, în domenii supuse sancțiunilor SUA, presupune riscuri semnificative pentru firme, respectiv de a li se bloca conturile în bănci și de a fi la rândul lor sancționate, sens în care nu trebuie încurajat mediul privat din România să aleagă această variantă;

c. O opțiune considerată aplicabilă și de urmat în prezent este ca firmele românești interesate de posibilitatea demarării unor afaceri pe relația cu Iranul să se mențină informate cu privire la acest spațiu, eventual să înceapă să identifice oportunități de afaceri și să-și planifice pașii de urmat. Mai mult, se poate intra în contact cu parteneri iranieni sau cu firme de consultanță iraniene specializate să pună în legătură mediile private din Iran și UE. Se poate utiliza, fără costuri, opțiunea dialogului în sistem VTC, în special în condițiile actuale de pandemie;

Este recomandabil, de asemenea, să nu se evite solicitările de sprijin pe adresa Ambasadei României la Teheran, respectiv apelarea la instrumentele europene INSTEX și Due Dilligence Help Desk, care se pot dovedi utile în reducerea riscurilor.

Ca evaluare de final, Iranul reprezintă o piață cu un mare potențial, iar evoluțiile din prezent sugerează că, într-un interval de timp scurt/mediu, sancțiunile SUA ar putea fi retrase iar Iranului să i se permită reconectarea la sistemul bancar internațional. Dacă va aștepta prea mult, mediul privat din România va fi surclasat de competitorii din SM UE și nu numai. De subliniat faptul ca SM UE sunt într-un dialog constant cu Iranul, pregătind momentul la care sancțiunile se vor relaxa și vor putea acționa pe piața iarniană.

4. În continuare, sunt prezentate, elemente utile privind cele două inițiative UE mai sus menționate:

Mecanismul INSTEX

– a fost gândit şi creat pentru a permite derularea de afaceri între SM UE şi Iran în contextul sancţiunilor SUA. Echipa implicată în proiect a realizat un canal viabil prin care pot fi derulate afaceri fără riscuri ca firmele implicate să poată fi sancţionate de către Trezoreria SUA;

– costurile (taxa de utilizare a instrumentului) sunt foarte reduse pentru companiile europene. Acest lucru este posibil deoarece biroul INSTEX nu are nevoie de pesonal numeros pentru funcţionare. Echipa INSTEX este formată din specialişti în finanţe-bănci şi drept comercial, de asemenea cu experienţă în cadrul mecanismului Financial Action Task Force (FATF), a cărui scop este de a depista tranzacţii bancare care presupun spălare de bani şi fonduri provenite din activităţi ilicite;

– la momentul actual, biroul INSTEX dispune de o listă de potenţiale afaceri europene cu Iranul, în valoare de 700 mil. euro. Meecanismul funcţioneză ca o reţea, gen „pânză de păianjen”, care evită plăţile directe (între Iran şi UE) în dolari sau alte valute internaţionale, depistabile şi sancţionabile de Trezoreria SUA. INSTEX colectează comenzi şi dispune de un sistem de „internal balancing”;

– concret, o companie din UE care are de primit bani de la un furnizor iranian – va primi suma în cauză de la o altă companie europeană care are de achitat o datorie către un exportator iranian, astfel reglându-se plăţile; pe acelaşi model, două companii iraniene care au de primit, respectiv achitat bani în raport cu parteneri europeni îşi vor regla între ele plăţile. În concluzie, INSTEX va dispune de baze de date foarte cuprinzătooare şi va identifica modalităţi de reglaj între importatorii/exportatorii care au de achitat creanţe şi cei care au de primit creanţe.

– există o bună cooperare între INSTEX și o altă inițiativă europeană, denumită Due Dilligence Help Desk Iran. Apelarea de către o companie la unul din aceste instrumente de sprijin nu presupune obligaţia de a se adresa şi celui de-al doilea, însă utilizarea ambelor se poate dovedi utilă pentru reducerea riscurilor, în special în cazul IMM-urilor care nu își permit să rateze afaceri pentru a nu risca falimentul.

Due Dilligence Help Desk (DDHD)

– biroul a fost creat în special pentru a sprijini IMM-urile din SM UE interesate de a dezvolta relaţii de afaceri cu Iranul. Apelarea la serviciile acestui birou se poate face de către firmele care utilizează INSTEX, ca o măsură suplimentară de a reduce riscurile, însă nu există o obligaţie în acest sens, orice operator economic din UE având acces liber la DDHD;

– pentru IMM-uri, serviciile DDHD sunt gratuite. Pentru companiile mari, se percep comisioane, în funcţie de complexitatea seviciilor oferite. Biroul dispune de serviciile unor avocaţi în drept comercial internaţional, de asemenea, a unor specialişti în domeniile financiar-bancar şi în sancţiuni internaţionale;

– una dintre principalele scopuri pentru care a fost creat este de a oferi consultanţă firmelor europene dispuse să iniţieze afaceri în Iran, pentru a afla dacă domeniile în atenţie sau partenrii iranieni se află sub sancţiuni europene;

– pentru firmele care apelează la biroul în cauză, sprijinul oferit cuprinde următorii trei paşi: 1. initial assesment (verificarea dacă domeniul de activitate se află sub sancţiuni UE şi oferirea de consultanţă cu privire la productivitate, estimare costuri-profit, cazuistică dacă au existat cooperări anterioare cu partenerii, ce s-a întâplat în cazurile unor afaceri similare etc.); 2. document verification (verificarea documentelor de import/export şi oferirea de consultanță pe această linie); 3. ground research (verificarea partenerilor comerciali din Iran, oferirea de consultanță cu privire la legislaţia iraniană din domeniul respectiv, norme, cutume, contacte autorităţi etc.). O companie poate alege să parcurgă doar o parte din aceşti paşi, spre ex. doar verificarea domeniului de activitate;

– biroul asigură consultanţă, însă nu îşi asumă oferirea de garanţii/asigurări în caz de eşec;

– site-ul biroului este încă în construcţie, însă la finalizare se doreşte a fi foarte cuprinzător şi util pentru o primă estimare a oportunităţii de afaceri pentru companiile europene (https://sanctions-helpdesk.eu).

Documentul a fost redactat de Răzvan George Vasiloiu, consilier diplomatic, prim-colaborator la Ambasada României la Teheran, având girul amabasdorului extraordinar și plenipotențiar al României în Republica Islamică Iran, Mirela-Carmen Grecu.

Articole din aceeași categorie

Articole din aceeași ediție

Meniu