Exportul, prioritate pe termen lung

image_pdfimage_print

După un an 2020 deosebit de greu, marcat de dificultăţi economice majore, generate de cea mai mare criză sanitară din ultima sută de ani, 2021 se prefigurează a fi un an provocator. În 2020 a fost testată la maximum rezilienţa economiei româneşti, îndeosebi a componentei private a acesteia. Antreprenorii români au fost nevoiţi să se adapteze din mers şi să ia decizii dificile pentru a rezista pe o piaţă internaţională transformată semnificativ, aproape peste noapte, din cauza restricţiilor impuse de state pentru a controla extinderea pandemiei de Covid 19. Aceste schimbări ne-au determinat şi pe noi, la nivelul Camerei bucureştene, să ne reconfigurăm instrumentele de lucru şi abordarea, gândind “astăzi, pentru ziua de mâine” şi ţinând seama de realităţile economice necosmetizate.

În opinia noastră, concluzia este una singură: se impune susţinerea prin toate mijloacele şi pe termen lung a activităţii de export, concomitent cu stimularea investiţiilor în domeniile cu valoare adăugată mare şi a celor care oferă oportunităţi certe. Din păcate, România înregistreză în mod curent o balanță comercială deficitară, care nu poate fi echilibrată cu surplusul balanței din comerțul cu servicii. În acest context, să nu uităm faptul că deficitul balanţei comerciale este un factor important de presiune pe cursul valutar, cu impact asupra întregii economii. Pe de altă parte, exportul net de bunuri și servicii înregistrat anual face ca activitatea de comerț exterior să contribuie negativ la creșterea produsului intern brut. În aceste condiţii, în opinia noastră, orice strategie de dezvoltare pe baze sănătoase a economiei româneşti trebuie să acorde o atenţie deosebită creşterii exporturilor, îndeosebi celor cu valoare adaugată mare şi cu grad ridicat de predictibilitate, şi aici mă refer la exporturile de produse industriale complexe.

Cum se poate atinge acest deziderat? Printr-o colaborare strânsă mediu privat – mediu public şi prin corelarea obiectivelor strategice ale celor două componente ale economiei.

În ceea ce ne priveşte, la nivelul Camerei bucureştene, am acordat şi acordăm în continuare o atenţie sporită spaţiului extra-comunitar. De exemplu, în perioada următoare ne concentrăm asupra zonei magrebiene şi asupra Asiei Centrale şi Caucazului. Aceste regiuni nu numai că sunt adevărate plăci turnante către continental african şi respectiv, către cel asiatic, dar oferă şi oportunităţi economice, de cooperare şi investiţionale semnificative, îndeosebi în: industria energetică, industria auto, industria chimică şi petrochimică, industria materialelor de construcţii, agricultură, turism, tehnologia informaţiei şi comunicaţii, pe fondul unei anumite complementarităţi a economiei româneşti cu cele ale ţărilor din regiunile amintite. Un alt atu al României îl constituie buna reputaţie pe care o au specialiştii români în ţările respective, îndeosebi în domeniul industrial.

Ce facem concret pentru oamenii de afaceri interesaţi să identifice parteneri în aceste ţări şi/sau să dezvolte o afacere pe plan local? În primul rând, prin organizarea evenimentelor din seria “Ziua Oportunităţilor de Afaceri” le oferim posibilitatea de a se întâlni într-un cadru structurat cu ambasadorii şi/sau cu ataşaţii economici ai ţărilor partenere, dar şi cu factori decizionali din Ministerul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului (MEAT) şi din Ministerul de Externe, pentru a afla informaţii valoroase şi utile privind: tendinţele în comerţul exterior; cadrul juridic bilateral şi accesul pe pieţe cu potenţial; participarea la licitaţii pe proiecte; oportunităţi de afaceri şi investiţionale; stimulentele acordate investitorilor străini. Ulterior, cei care identifică oportunităţi interesante, pot participa la forumuri de afaceri şi investiţionale desfăşurate la Bucureşti şi la misiuni economice oraganizate de noi pe spaţiile-ţintă cu sprijinul partenerilor noştri tradiţionali.

Mă bucur să subliniez faptul că CCIB are relaţii deosebit de bune atât cu membrii corpului diplomatic al României acreditat în străinătate, cu diplomaţii străini de la Bucureşti, cu personalul ce activează în cadrul Birourilor de Promovare Comercial-Economică aflate în subordinea MEAT, cu membrii Consiliului de Export, organism la lucrările căruia avem statut de invitat permanent, dar şi cu sistemul cameral local, având aproape 100 de acorduri de colaborare semnate, multe dintre ele cu camere de comerţ din regiunile asupra cărora ne concentrăm acum.

De exemplu, datorită acestei abordări, care a permis construirea de-a lungul anilor a unui sistem complex de relaţii de colaborare atât cu parteneri din mediul public, cât şi cu cel privat, Camera bucureşteană oferă celor interesaţi de regiunea magrebiană servicii integrate pe piaţa locală, prin intermediul reprezentanţei sale de la Tanger, foarte activă atât în Regatul Maroc, cât și în Republica Tunisiană, inclusiv în perioda pandemiei. Astfel, echipa noastră acordă consultanţă şi asistenţă firmelor româneşti interesate să-şi dezvolte afacerile în zonă, organizează (inclusiv online şi în sistem hibrid) forumuri de afaceri şi de investiţii, realizează studii sectoriale de piaţă, în colaborare cu BPCE Tanger şi Camera de Comerț, Industrie și Turism Bilaterală Maroc-România şi, cu respectarea restricţiilor impuse de situaţia pandemică, organizează misiuni economice, atât în România, cât şi în Maroc şi pune la dispoziţia celor care vor să-şi promoveze oferta pe piaţa locală spaţii gratuite de expunere la manifestări expoziţionale specializate, în baza acordurilor semnate cu parteneri locali şi a bunei colaborări cu Biroul de Promovare Comercial-Economică Tanger.

În ceea ce priveşte relaţia cu ţările din Asia Centrală şi Caucaz, pe lângă instrumentele clasice, specifice unei camere de comerţ, avem posibilitatea de a veni în sprijinul antreprenorilor români şi prin intermediul Oficiului consular al Republicii Kârgâze în țara noastră, pe care îl conduc, începând cu luna iulie 2020, când urmare propunerii instituțiilor guvernamentale kârgâze competente și acceptului ministerului român al afacerilor externe am primit patenta de consul onorific al acestei țări în România. Acest consulat onorific, singura formă de reprezentare diplomatică și consulară a Republicii Kârgâze de pe teritoriul României, are multiplu rol: de a înlesni deplasarea oamenilor de afaceri şi nu numai, în Republica Kârgâză, prin eliberarea online a vizelor de intrare în această ţară, de a asigura o mai bună cunoaștere a potențialului economiei kârgâze la nivelul comunităţii de afaceri româneşti, de a promova în mediul de afaceri kârgâz informaţii utile despre economia ţării noastre, precum și de a acorda asistență consulară și de specialitate, inclusiv pentru a dezvolta afaceri în țara noastră, cetățenilor acestei țări. Urmare demersurilor făcute de la preluarea mandatului de consul onorific, ministerul kârgâz al afacerilor externe a înaintat Guvernului și Parlamentului acestei țări propunerea de includere a României printre țările ai căror cetățeni pot intra și rămâne, fără viză, pe teritoriul Republicii Kârgâze până la 60 zile. Această decizie unilaterală a autorităților kârgâze este în curs de aprobare.

Vorbeam în prima parte a acestui editorial despre necesitatea unei colaborări strânse între mediul privat şi mediul public şi despre importanţa corelarării obiectivelor strategice ale celor două componente ale economiei.

Spunea premierul Florin Câţu, că “eroii” acestei crize sunt antreprenorii, care au dus greul. Pentru a fi corecţi, trebuie subliniat însă că multe dintre măsurile luate de Executiv anul trecut au ajutat comunitatea de afaceri să se “reaşeze” pe piaţă şi să reziste “tsunami-ului” care a lovit economia. Atrag însă atenţia că acest sprijin trebuie să fie acordat în continuare. De exemplu, pentru exportatori, dar nu numai, sunt vitale masurile menite să asigure lichidităţi şi finanţări necesare pentru buna funcţionare a activitatii (granturi pentru capital de lucru, credite cu dobândă subvenţionată etc.).

Din nou, reiese că este o muncă de echipă. Ce trebuie făcut? În opinia mea, trebuie iniţiat un dialog onest şi constructiv mediu public – mediu privat, astfel încât măsurile luate să aibă un singur câştigător: economia românească. În calitate de vicepreşedinte al CCIB şi de coordonator al activităţii de relații economice externe și de internaționalizare a afacerilor a Camerei bucureştene, îmi exprim întreaga deschidere de a pune în slujba acestui acest efort de echipă instrumentele specifice unei camere de comerţ solide, iar în calitate de antreprenor, cu afaceri dezvoltate şi dincolo de graniţele ţării, aduc experienţa personală, dobândită în zeci de ani de activitate în domeniul industriei şi comerţului exterior.

 

Iuliu STOCKLOSA
vicepreşedinte al CCIB,
coordonator al activităţii de
relații economice externe și de
internaționalizare a afacerilor

Articole din aceeași categorie

Articole din aceeași ediție

Meniu