Idei în dezbatere: Raportarea fiscală în timp real – un salt către o colectare eficientă a TVA
“În contextul în care România înregistrează cel mai mare deficit la încasarea TVA din Uniunea Europeană (peste o treime din TVA nu se regăsește în visteria statului), raportarea fiscală în timp real devine mai urgentă ca niciodată. TVA ar trebui să fie ușor de colectat având în vedere că orice măsură fiscală ai aplica asupra acestei taxe are efect imediat, vizibil direct asupra bugetului de stat”, este de părere Georgiana Iancu, Partener, Asistență Fiscală și Juridică, EY România, coordonator al Departamentului de Taxe Indirecte, potrivit unui comunicat de presă remis redacţiei.
În contextul în care Guvernul României se confruntă, pe de o parte cu un deficit structural pe cale să se cronicizeze, iar pe de altă parte cu o nevoie acută de fonduri care să susţină afacerile private grav afectate de criza sanitară şi economică generată de pandemia de Covid-19, în opinia Georgianei Iancu “ar trebui să se dezbată și o strategie de disciplinare a pieței și de întărire a colectării TVA”.
Coordonatoarea Departamentului de Taxe Indirecte din cadrul EY România include în analiza dată publicităţii câteva soluţii care au funcţionat în ţări precum: Italia, Portugalia, Belgia, Polonia, Slovacia şi Rusia.
Astfel, potrivit sursei citate, pentru a-și reduce decalajul dintre TVA încasat și cel colectat, una dintre principalele măsuri adoptate de Italia a fost facturarea electronică. De asemenea, începând cu 1 ianuarie 2017, operatorii italieni de TVA, care efectuează tranzacții cu amănuntul și alte activități similare, au putut opta pentru stocarea electronică sau transmiterea zilnică a datelor către Agenția de Venituri prin case de marcat telematice.
O altă ţară care a apelat la utilizarea datelor din facturi (inclusiv facturi pe hârtie, case de marcat și sisteme POS) pentru a detecta nepotrivirile și a identifica decalajul între încasările din TVA și TVA declarată în facturile trimise de contribuabili către administrația fiscală este Portugalia. Aceasta a fost una dintre măsurile care au contribuit la o scădere a necolectării TVA în Portugalia de la 16% la 10%, din 2012 până în 2016.
În ceea ce priveşte Belgia, conform sursei citate, in 2014, această ţară a introdus în legislația privind casele de marcat certificate o soluție de combatere a fraudei bazată pe patru piloni: o soluție tehnică pentru securizarea datelor (prin care orice manipulare ulterioară a acestora să fie detectabilă); certificarea dispozitivelor în scopuri de securitate; înregistrarea tuturor dispozitivelor la autoritățile fiscale și un program de audit la fața locului.
Polonia, beneficiind și de unele exemple din alte țări, a supralicitat și, printr-un sistem de stimulare/sancțiune, dar și prin introducerea fișierului standard de raportare (așa numitul SAF-T), a reușit să își reducă decalajul de TVA cu o treime.
Mergând spre est, în Rusia, orice bon fiscal poate fi verificat în timp real printr-o aplicație mobilă gratuită. Verificarea implică scanarea codului QR care, prin lege, trebuie să fie afișat pe fiecare bon. Dacă datele nu se potrivesc, pleacă automat o reclamație la fiscul rusesc. Un sistem similar este implementat de Slovacia.
Georgiana Iancu remarcă în analiza sa faptul că: “pentru majoritatea țărilor, adoptarea caselor de marcat electronice sau a fișierului standard electronic de raportare (SAF-T) a constituit un pilon important în strategia de disciplinare a pieței.”
În ceea ce priveşte ţara noastră, administrația fiscală lucrează de ceva vreme la implementarea și conectarea aparatelor de marcat electronice, care ar permite raportarea în timp real către autoritățile fiscale a informațiilor privind vânzările către populație. Potrivit calendarului stabilit, 30 septembrie 2020 era data limită anunțată oficial până la care marii contribuabili trebuiau să-şi conecteze casele de marcat la serverele ANAF, însă Ministerul de Finanțe a anunţat suspendarea, pentru o perioadă de 3 luni, a contravențiilor aplicabile pentru nerespectarea obligației de conectare la sistemul informatic al ANAF
În opinia Georgianei Iancu, măsura este binevenită pentru mediul de afaceri, prin prisma dificultăților practice legate de dezvoltările de soft și exercițiile de testare care să permită raportarea unor date corecte. “Cele trei luni de răgaz ne oferă posibilitatea de a sugera administrației fiscale o strategie care, așa cum vedem și la nivelul altor state, să vizeze interpretarea corectă a datelor ce vor fi colectate în timp real de la contribuabili. De exemplu, analizele să aibă în vedere informațiile privind TVA colectată per cote și număr de tranzacții. În acest fel, se vor putea identifica anomaliile bazate pe comparații privind vânzările efectuate de operatorii economici care activează în același domeniu și au un volum comparabil de activitate, comparații privind vânzările efectuate de același contribuabil într-un anumit interval de timp sau corelarea datelor din raportul Z cu deconturile de TVA”, este de părere Coordonatoarea Departamentului de Taxe Indirecte din cadrul EY România.
Tot de ceva vreme, administrația fiscală a anunțat intenția de a introduce și în România fișierul electronic standard de raportare SAF-T, una dintre măsurile menite să faciliteze autorității fiscale accesul în timp real la tranzacțiile derulate de contribuabili și, implicit, să le identifice pe cele care prezintă un risc ridicat de fraudă. În același timp, pe termen mediu și lung, SAF-T ar trebui să ușureze procedura de control fiscal, atât pentru ANAF, cât și pentru contribuabil.
Pe termen scurt, Georgiana Iancu estimează că tranziția către SAF-T va genera complexitate pentru mediul de afaceri. “Firmele ar trebui să se gândească de pe acum la aspectele tehnice care țin de adaptarea soluțiilor de IT folosite pentru furnizarea datelor solicitate, dar și de cum le vor comunica către ANAF. De asemenea, recomandăm ca societățile să își revizuiască intern modul în care își identifică din punct de vedere fiscal tranzacțiile derulate, pentru a depista eventualele erori de aplicare a tratamentului fiscal, care, evident, ar fi de dorit să fie corectate înainte de raportare”, subliniază specialistul EY România.
Oficialii Ministerului de Finanțe au anunțat recent și inițiativa de implementare a facturii electronice cu număr unic de înregistrare, care ar trebui să se contureze undeva la începutul anului 2022 și care este o altă măsură testată cu succes în perimetrul UE de către autoritățile italiene.
Nevoia de digitalizare a administrației fiscale și beneficiile automatizării în lupta cu frauda de TVA sunt evidente. Soluțiile ar putea fi identificate în rândul celor deja testate de alte administrații fiscale, principalul obiectiv fiind acela de a depista în timp util anomaliile generate de eventualele nedeclarări fiscale. “Dar, ca pentru orice reformă, e nevoie de timp și tact în implementarea unor măsuri eficiente, așa cum am observat și în cazul altor state, în care măsurile au fost clar comunicate, procedurile au fost exersate, iar intervalul de timp de probă și calendarul de implementare au fost destul de generoase. Rusiei, de pildă, i-au trebuit trei ani ca să implementeze scanarea în timp real a bonurilor fiscale. Polonia experimentează și acum, la 4 ani de la introducerea raportării – ultima structură de fișier SAF-T impusă contribuabililor de la 1 octombrie 2020 nu este scutită de provocări și dificultăți în conformare”, subliniază Georgiana Iancu.
“Reforma necesită timp și strategie, dar, mai presus de acestea, o colaborare strânsă între autorități și mediul de afaceri, astfel încât să permită dezvoltarea și implementarea cu succes a unor instrumente eficiente în lupta împotriva evaziunii fiscale”, conchide Coordonatoarea Departamentului de Taxe Indirecte din cadrul EY România. (C.S.)