Situată în inima Bucureştiului, lângă Universitate, Librăria “Mihai Eminescu” este una dintre cele mai vechi şi prestigioase din România, cu o istorie de peste 50 de ani. Iubitorii de carte care îi trec pragul găsesc aici o colecţie impresionantă de titluri, într-un spaţiu elegant, modern şi liniştit, cu o atmosferă caldă şi prietenoasă, care îndeamnă la lectură, descoperire şi redescoperire de sine.
Despre piaţa de carte a anului 2021, dar şi despre provocările care stau în faţa unei librării independente, am vorbit cu Geta VODISLAV, director comercial al librăriei Mihai Eminescu.
De 20 de ani, Librăria “Mihai Eminescu” este în portofoliul companiei Bibliostar, companie cu capital integral privat. Ce v-a determinat să investiți într-un asemenea proiect?
Acum două decenii, acesta era un domeniu cu foarte mult potenţial. Competiţia era destul de redusă, piaţa de carte era în plină expansiune. Era perioada de început pentru achiziţia de licenţe pentru traducerea de lucrări din străinătate. În acei ani, oamenii erau interesaţi să citească, să se informeze, să-şi lărgească orizonturile. Stim cu toţii că înainte de 1990, pe rafturile librăriilor erau foarte puţine titluri din literatura străină. În plus, librăria Mihai Eminescu constituia şi atunci un reper pe harta culturală a Capitalei. Alături de ceilalţi acţionari, am considerat că o astfel de investiţie este inspirată, iar timpul, iată, îmi dă dreptate! În toţi aceşti ani, am privit acest proiect nu doar ca pe o simplă afacere, ci şi ca pe un proiect cultural.
Cum arăta librăria acum 20 de ani?
Destul de îmbătrânită. Cărţile se vindeau la tejghea, documentele cu inregistrarea marfurilor în contabilitate se introduceau manual. Nu era ţinută o evidenţă clară pe titluri si furnizori, nu era urmărită mişcarea pe fiecare titlu, existau puţine referinţe si rapoarte. Interiorul librăriei părea “prăfuit”, cu mobilier destul de vechi, iar vitrinele nu invitau trecătorul să intre. A fost nevoie de investiţii semnificative pentru recondiţionarea spaţiului, amenajare interioară, achiziţionarea de mobilier modern şi funcţional, inclusiv pentru reproiectarea fluxurilor în librărie. A fost implementat un program de gestiune-contabilitate modern, personalizat, care a permis automatizarea multor operatiuni. Am achizitionat computere, imprimante, un server. Urmarea fireasca a fost construirea unui site web: www.librariaeminescu.ro, care a fost printre primele site-uri de carte din Romania si cu ajutorul căruia ne-am facut cunoscuţi în toată ţara, dar şi în străinătate.
Cui se adresează astăzi librăria Mihai Eminescu?
Cu o mare varietate de titluri disponibile, librăria noastră se adresează atât iubitorilor de cultură şi educaţie, cât şi specialiştilor din diferite alte domenii ale cunoașterii, însă este percepută, în principal, ca o librărie educaţională, căutată de elevi, studenţi, profesori. Avem clienţi fideli care ne-au trecut prima dată pragul în clasele primare şi acum sunt studenţi sau profesionişti în diverse domenii şi continuă să ne aleagă, datorită lucrărilor pe care le găsesc pe rafturile noastre, dar şi serviciilor oferite de librarii noştri.
Avem o colaborare foarte bună cu majoritatea editurilor si firmelor de specialitate din ţară, cu scriitori, profesori, arhitecţi şi alţi specialişti care lucrează în acest domeniu, colaborare bazată pe corectitudinie şi respect reciproc. Lucrăm foarte bine cu Universitatea Bucureşti, instituţie de învăţământ alături de care, înainte de pandemie, am organizat numeroase evenimente. De asemenea, colaborăm şi cu alte universităţi, cu Academia Română şi cu editurile acestora.
Cum arată, în opinia dumneavoastră, angajatul ideal al unei librării?
Vânzarea de carte nu este o vânzare obişnuită. Pentru a fi librar trebuie să ai, pe lângă calităţile necesare în retail: seriozitate, punctualitate, atenţie la detalii, răbdare cu clienţii, un respect deosebit faţă de carte. Dacă nu-l ai, un iubitor de carte care intră în librărie va simţi acest lucru şi a doua oară va căuta altceva.
Cum a evoluat piața de carte din România? Ce s-a schimbat în comportamentul “consumatorului” de carte?
Piaţa de carte a evoluat foarte mult, atât în ceea ce priveşte numărul foarte mare de titluri de carte, deopotrivă autori români şi străini, cât şi în ceea ce priveşte dimensiunea “jucătorilor” din piaţă. Concurenţa pe piaţa de profil a devenit acerbă. Concurenţa, în sine, nu este un lucru rău; obligă la autodepăşire şi reinventare. Însă în ceea ce ne priveşte, ne confruntăm cu o presiune foarte mare din partea marilor lanţuri online. Acestea au posibilitatea să investească substanţial în promovare şi în dezvoltarea infrastructurii online, ceea ce librăriile independente nu pot face. Încet, încet, acestea vor fi sufocate. Cartea se pretează pentru a fi vândută pe internet, poate fi achiziţionată uşor, rapid, există recenzii şi comparatoare de preţ. Serviciile de curierat s-au dezvoltat foarte mult, astfel încât comanda poate fi livrată în aceeaşi zi.
Cum a fost anul 2020 pentru librăria Mihai Eminescu? Cum v-ați adaptat unei situații pe care nimeni nu putea să o prevadă?
A fost un an greu; vânzările au scăzut cu peste 30%, atât pe segmentul de carte, cât şi pe cel de papetărie. Nu am mai putut organiza evenimente culturale şi lansări de carte, iar faptul că activitatea educaţională, îndeosebi cea la nivel universitar, s-a desfăşurat preponderent în online, ne-a afectat. Librăria a fost închisă doar în perioada stării de urgenţă, însă pentru a desfăşura o activitate sustenabilă a trebuit să facem reduceri de personal şi de cheltuieli. A trebuit să ne repliem rapid şi să ne adaptăm. Am început să lucrăm la o nouă platformă online, mai modernă, care să permită clienţilor noştri să găsească mai uşor ceea ce caută, să cumpere în mod informat, să plătească mai rapid.
Ați apelat la măsurile guvernamentale de sprijin?
Doar în perioada stării de urgenţă am beneficiat de plata şomajului tehnic pentru o parte a personalului.
Care a fost principala provocare cu care v-ați confruntat anul trecut?
Să ne ţinem angajaţii şi clienţii în siguranţă, fără a schimba, într-o manieră substanţială interacţiunea clientului cu cartea, fără a-i ştirbi, pe cât posibil, bucuria de a petrece timp între cărţi, într-un ambient plăcut, cald, cu energie pozitivă. Provocarea a fost să rămânem o oază de normalitate într-o lume schimbată peste noapte, respectând toate regulile impuse pentru controlul răspândirii virusului.
Ce cărți au cumpărat bucureștenii în pandemie?
Pandemia ne-a făcut să ne reconectăm cu familia, să acordăm mai mult timp copiilor, dar să ne acordăm timp şi nouă, adulţilor, pentru a avea mai multă grijă de evoluţia noastră spirituală, dar şi profesională. Această tendinţă s-a reflectat şi în structura vânzărilor noastre. Au fost căutate cărţile pentru copii, cărţile de dezvoltare personală, dar şi cărţile de specialitate: economie, medicină, drept etc. necesare celor care lucrează în domeniile respective.
Ce planuri aveți pentru 2021?
Să lansăm cât mai curând posibil noua noastră platformă online.
Care este locul dumneavoastră preferat din librărie?
Colţul de lectură de la standul de beletristică.
Autorul preferat?
Nu am un autor preferat. Îmi place varietatea şi îmi place să fiu surprinsă prin stil, prin modalitatea de a privi lucrurile. Este prea scurt timpul pe care îl avem la dispoziţie pentru a rămâne la acelaşi autor. Simt că mi-aş îngusta orizonturile, aşa că, pe cât posibil, aleg diverşi autori, din diverse ţări, cu diverse abordări şi viziuni asupra actului de creaţie şi asupra lumii. Îmi place să citesc carte biografică, dar şi cărţi de ştiinţă și istorie.
Cea mai recentă carte citită?
Biografia lui Leonardo da Vinci scrisă de Walter Isaacson. Sunt inginer de profesie şi ma fascinează viaţa lui Leonardo da Vinci, un om cu atâtea talente, preocupări şi realizari diverse.
Proiectul de suflet în acești 20 de ani de când v-ați legat numele de librăria Eminescu?
Am mai multe proiecte de suflet, însă cel mai drag este cel dedicat poetului Mihai Eminescu. Iniţial, din respect pentru poetul nepereche, al cărui nume îl poartă libraria noastră, în fiecare an, pe 15 ianuarie, organizam câte o mică acțiune în librărie. An de an, interesul pentru participarea la aceste evenimente a crescut, așa că am gândit evenimente mai ample, de exemplu: recitaluri de poezie și muzică pe versurile lui Mihai Eminescu și workshop-uri susținute de personalități remarcabile specializate în opera poetului, foarte bine primite de public. Chiar dacă n-am organiza evenimente dedicate, mă bucur să spun că interesul pentru Eminescu e mare. De ziua poetului, în care de câțiva ani sărbătorim și Ziua Culturii Naționale, vin în librărie oameni care vor să recite poezii dedicate lui Eminescu, sau din opera acestuia. Pentru noi, pentru clienții noștri fideli și pentru iubitorii de cultură, 15 ianuarie constituie o zi specială, iar aceste evenimente îmi sunt cele mai dragi!
Vă mulțumesc și vă doresc mult succes!
Cristina ȘERBĂNESCU
cristina.serbanescu@ccib.ro
