Sâmbătă, 13 mai, în premieră, Camera de Comerț și Industrie a Municipiului București (CCIB) s-a alăturat circuitului „Noaptea Europeană a Muzeelor, deschizând larg porțile sediului istoric, edificiu de prestigiu al arhitecturii bucureştene a începutului de secol XX, aflat pe str. Ion Ghica nr 4, vis-à-vis de Banca Națională a României.

„În acest an, în care aniversăm 155 de ani de la înființarea Camerei bucureștene și 112 ani de la inaugurarea Palatului, am oferit publicul larg și turiștilor oportunitatea de a vizita, în cadrul unor tururi ghidate, această clădire minunată și de a afla informații interesante despre istoria sa spectaculoasă, însă prea puțin cunoscută. De exemplu, cei care ne-au trecut pragul au avut acces în Aula Carol I, fosta Sală de Ședințe a președinților Camerei, unde a avut loc ceremonia de semnare a tratatului de pace care a marcat încheierea celui de al doilea război balcanic. Tot aici, Regina Elisabeta prezida lucrările Asociației de binefacere înființată de Camera bucureșteană și aflată sub patronajul Majestății Sale, iar câțiva ani mai târziu, marele om de stat Nicolae Titulescu se adresa comunității de afaceri a Capitalei”, a precizat Iuliu Stocklosa, președintele CCIB.

Timp de 6 ore, peste 1.700 de persoane au beneficiat de tururi ghidate, în cadrul cărora au avut acces în Palat pe scara de marmură, au vizitat Aula Carol I, Sala George G. Assan, precum și o miniexpoziție despre comerțul ante și interbelic. Apoi, au putut admira Centrul Istoric din balconul  Palatului. A doua parte a turului ghidat le-a purtat pașii în eleganta Sală de bal de la etajul 3, în Sala Ștefan Burcuș, în care au remarcat un luminator spectaculos și două coloane de marmură impresionante, precum și în Sala Miron Vlasto.

Clădirea a fost construită între anii 1908-1911, cu destinația de sediu al Camerei bucureștene și a fost inugurată în prezenţa Regelui Carol I, a reprezentanţilor Casei Regale a României şi a membrilor Guvernului. Aici a funcționat prima Bursă de efecte și mărfuri, instituție înființată și administrată de Camera bucuresteană. În 1949, clădirea a fost naţionalizată; în perioada comunistă a găzduit Biblioteca Centrală de Stat (ulterior, Biblioteca Națională a României). În anul 2008 reintră, prin hotărâre judecatorească definitivă şi irevocabilă, în patrimoniul CCIB.

Palatul a fost proiectat de arhitectul Ştefan Burcuş, structura de rezistenţă a fost realizată din pereţi de cărămidă specială şi planşee de beton armat, după un proiect al inginerului Gogu Constantinescu, iar lui Emil W. Becker i se datorează ornamentaţia generală a faţadei. Primele două niveluri ale Palatului sunt tratate în bosaj, iar celelalte, cu pilaştri şi capitele ionice. În ansamblu, se remarcă o gradaţie în tratarea arhitecturală a clădirii, de la postamentul masiv din piatră la balustradele forjate ale balcoanelor etajului superior.

Cristina ȘERBĂNESCU
cristina.serbanescu@ccib.ro