„Performanța și raportul calitate – preț al produselor care ies pe poarta fabricii sunt două constante pe termen nelimitat”

image_pdfimage_print

 

interviu cu ing. Mariana HRISTEA, director general al Faur SA

Anul acesta, Faur SA aniversează 100 de ani de activitate neîntreruptă. Fără teama de a greşi, putem spune că istoria Faur face parte din istoria României. Cum a început povestea companiei?

 Prima filă de istorie a fost scrisă în luna august 1921, când inginerul Niculae Malaxa a deschis în Bucureşti un modest atelier mecanic pentru reparația componentelor de locomotive. În doar câţiva ani, inginerul Malaxa a reuşit să transforme atelierul într-o fabrică importantă, care producea locomotive cu aburi, automotoare şi vagoane de călători. De altfel, dezvoltarea Uzinelor Malaxa a reprezentat unul dintre cele mai spectaculoase fenomene economice şi tehnice din România interbelică.

Ce s-a întâmplat în perioada comunistă?

În 1948 Uzinele Malaxa şi-au schimbat denumirea în întreprinderea „23 August”. Uzina şi-a adaptat şi diversificat permanent activitatea, oferind produse pentru domeniile strategice ale timpului: transporturi pe cale ferată, navale și rutiere, extracția de petrol si cărbune, industria chimică și a cimentului, precum și tehnică militară. Până în 1990, fără nicio exagerare, uzina „23 August” a fost „mecanicul șef” al industriei românești.

După 1989, au fost nişte ani dificili pentru industria românească, multe întreprinderi nereuşind să supravieţuiască. Cum s-a adaptat uzina la economia de piaţă?

În 1990, ca urmare a schimbărilor politice care au avut loc în decembrie 1989, acest gigant al industriei autohtone a devenit societate comercială pe acţiuni, sub denumirea Faur SA. După dispariția economiei centralizate, compania a facut eforturi pentru a se adapta la economia de piață, însă tranziția a fost dificilă. Nici Faur nu a fost ferită de transformările pe care le-a suferit industria românească după 1989. Compania a traversat ani grei, cu pierderi și cu un grad de îndatorare ridicat. Pentru a acoperi o parte din datorii, au fost vândute active dar, din păcate, situația nu s-a stabilizat. Destul de târziu, în decembrie 2003, când firma îndeplinea toate conditiile pentru a fi declarată în faliment, Faur SA a fost privatizată pe un concept de Parc Industrial şi a devenit membră a Grupului BEGA din Timișoara.

Dacă ne uităm la datele financiare publice ale FAUR SA, această privatizare a fost un succes. Cum se văd lucrurile „din interior”?

Da, într-adevăr, a fost un succes! După doi ani de eforturi manageriale şi investiţionale, Faur a reușit să revină pe profit şi a început să acopere pierderile acumulate în cei 15 ani de tranziţie la economia de piaţă. Care au fost atu-urile noastre? Dotarea tehnică existentă şi personalul de înaltă calificare. Cu hotărâre, perseverență și seriozitate, cu personalul înalt calificat am recucerint segmente de piață pierdute (ex. industria cimentului) și am intrat în domenii industriale noi (industria energetică și aeronautică. Am păstrat o parte dintre clienții vechi și am creat colaborări fructuoase cu clienți noi atât pe piața internă, dar mai ales pe cea externă.

Cum se prezintă astăzi Faur SA?

Cu o cifră de afaceri anuală de circa 7 mil. euro şi cu aproape 200 de salariaţi, Faur este o prezenţă puternică pe piaţa industrială de profil. Firma noastră este certificată conform cerinţelor SR EN ISO 9001-2015 (sistem de management al calităţii) şi EN 1090 (certificare a controlului producției în fabrică). Realizăm produse unicat şi „la temă”, pe baza documentaţiilor puse la dispoziţie de clienţi, în conformitate cu standarde româneşti sau străine, în funcţie de cerinţele beneficiarilor noştri. Ceea ce vreau să subliniez este faptul că avem capacitatea tehnică şi de producţie pentru a executa echipamente industriale şi subansamble, dintre cele mai variate, pentru o gamă largă de industrii.

Ne puteţi da câteva detalii?

De exemplu, pentru industria energetică si hidroenergetică producem carcase de motoare / generatoare şi alternatoare, componente pentru turbine eoliene, hidro şi termoenergetice, în serii mijlocii, mici şi chiar proiecte unicat, după documentaţia beneficiarului.

Pentru clienţii din industria constructoare de maşini realizăm: batie prelucrate, dispozitive de montaj de gabarite mari, rotoare, în timp ce pentru fabricile de zahăr producem: agitatoare, cristalizatoare, malaxoare tamburi de zdrobire a trestiei sau sfeclei de zahăr, cuve de separare, axe de mari dimensiuni etc. În plus, putem livra celor interesaţi: utilaje şi instalaţii, părţi componente pentru sisteme de epurare a apelor şi protecţia mediului.

O altă industrie pentru care lucrăm este cea metalurgică. Vorbim aici despre: utilaje şi piese de schimb pentru linii de laminare, turnare continuă, transportoare, axe cardanice, centuri furnale, batie prelucrate, cutii de apă -răcire, dispozitive de basculare (culbutori) etc.

Realizăm, de asemenea, subansamble pentru liniile de fabricare a cimentului: virole de câmp, de capăt şi cu papuci, corpuri de moară, cuptoare, mori tubulare, concasoare, funduri cu fus, arbori şi axe, reductoare şi piese de schimb. În plus, echipa noastră asigură şi reparaţii ale acestor componente.

Nu în ultimul rând, pentru industria minieră producem: utilaje diverse, tuburi de aeraj, confecţii metalice industriale, tije, arbori, pistoane, roţi, flanşe, butuci, pinioane. De asemenea, asigurăm reparaţii reductoare, reparaţii utilaje şi axe cardanice.

În plus, aş puncta că avem capacitatea de a construi şi repara locomotive (Diesel hidraulice), dar şi de a realiza componente pentru material rulant: boghiuri, arbori cotiţi, axe cardanice, axe locomotive, atacuri de osii, bandajări etc.

Aşadar, o gamă foarte largă de produse. Unde sunt comercializate produsele realizate de Faur?

Cea mai mare parte a produselor noastre, circa 85%, pleacă la export. Îmi face mare plăcere să vă spun că echipamentele şi utilajele ieşite pe poarta FAUR SA au ajuns până acum în peste 50 de ţări. Avem clienţi din Europa (Germania, Franţa, Austria, Polonia, Belgia, Republica Cehă, Grecia, Elveţia, Rusia, Italia, Spania, Ungaria, Republica Moldova etc.), dar nu numai. Mergând spre est, am livrat în Turcia, dar şi în Kazakhstan, Pakistan şi R. P. Chineză. De asemenea, produsele marca Faur au ajuns în Africa (R. A. Egipt, Ciad, Senegal etc.), America de Sud (Brazilia), dar şi în America de Nord (Canada).

Cum aţi reuşit să intraţi pe atâtea pieţe?

Cu produse de foarte bună calitate, cu seriozitate şi cu mult respect faţă de munca noastră şi faţă de client. Performanța și raportul calitate – preț al produselor care ies pe poarta fabricii sunt două constante pe termen nelimitat. Astfel am ajuns să avem clienţi de top, dintre care aş aminti doar câţiva: Leroy Somer parte a grupului Nidec din Japonia, Converteam, Airbus (Franța), Andritz Asselin Thibeau și Fives Group (Franţa), Leibherr și Global Hydro Energy (Austria), Voith Hydro Group (Spania), SMS Meer si Piller Group (Germania), Lafarge Cement (Moldova), Egyptian Sugar Integrated Industrie Company (Egipt), dar și Hidroelectrica, CEZ, Holcim, Heidelberg Ciment, OMV Petrom, Arcelor Mittal si GFR din România.

Sper în continuare, să ne menţinem poziţia pe piaţă şi să producem ca şi până acum echipamente industriale de înaltă calitate. Nu e deloc uşor! Ne confruntăm cu dificultăţi, dintre care aş aminti: lipsa acută a forţei de muncă calificate, dispariţia unora dintre furnizorii noştri, dar şi a unor clienţi, concurența acerbă și nu întotdeauna loială pe plan internațional. În plus, anul 2020, marcat de criza sanitară, ne-a obligat pe toţi, în primă fază, să ne adaptăm şi să rezistăm primului şoc, iar pe termen mediu să ne regândim afacerile. Ca şi la celelalte crize, vor rezista cei care au o atitudine proactivă. Îmi place să cred că noi, la FAUR, facem parte din această categorie.

Vă mulţumesc, vă doresc mult succes şi urez viaţă lungă companiei FAUR SA!

 

Cristina ŞERBĂNESCU
cristina.serbanescu@ccib.ro

Articole din aceeași categorie

Articole din aceeași ediție

keyboard_arrow_up