Președintele CCIB, Iuliu Stocklosa: „Este nevoie de susținerea prin toate mijloacele şi pe termen lung a exporturilor”

image_pdfimage_print

Piața Presei și Club Antreprenor au organizat în data de 14 decembrie 2021 cea de a doua ediție a conferinței „Cu cine reclădim și modernizăm România?”. Cu acest prilej, președintele Camerei de Comerț și Industrie a Municipiului București (CCIB) a avut o intervenție axată pe necesitatea susținerii prin toate mijloacele şi pe termen lung a exporturilor, ca soluție viabilă pentru echilibrarea balanței comerciale a țării noastre, cronic deficitară.

„În ceea ce ne priveşte, ne concentrăm pe susţinerea internaţionalizării afacerilor companiilor româneşti, acordând o atenţie sporită spaţiului extra-comunitar. Ne concentrăm pe Africa de Nord, cu accent pe Magreb, Orientul Mijlociu, Caucaz şi Asia Centrală, adevărate plăci turnante către continental african şi respectiv, către cel asiatic”, a declarat Iuliu Stocklosa. Președintele CCIB a subliniat faptul că aceste regiuni oferă oportunităţi îndeosebi în industriile: energetică, auto, chimică şi petrochimică, a materialelor de construcţii, dar şi în agricultură, turism, tehnologia informaţiei şi comunicaţii, pe fondul unei anumite complementarităţi a economiei româneşti cu cele ale ţărilor din zonele amintite.

Totodată Iuliu Stocklosa, a punctat necesitatea stimulării investiţiilor în domenii care oferă oportunităţi certe, din fonduri private, dar şi în proiecte finanţate prin diverse programe europene, îndeosebi prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR). „Gestionate cu atentie, fondurile europene pot fi o sansa pentru Romania de a-şi rezolva vulnerabilităţile sistemice şi de a trece de la o creştere economică bazată pe consum la o creştere bazată pe investiţii şi pe dezvoltarea infrastructurii de afaceri” a apreciat președintele Camerei bucureștene.

Prezentă la conferință, Svetlana Gomboș, directorul general al Direcției Generale Programe Europene Competitivitate din Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE), a punctat necesitatea realizării unui parteneriat între toți “jucătorii” din piață, astfel încât să fie asigurată implementarea cu succes a PNRR.

„Efortul nu este doar al nostru, ci și al instituțiilor cu care lucrăm: al Ministerului de Finanțe și al băncilor, dar cu siguranță, nu vom putea să implementăm nimic fără mediul de afaceri”, a declarat Svetlana Gomboș. Oficialul MIPE a încurajat IMM-urile cu componentă de cercetare să intre în parteneriate, în proiecte finanțate prin diverse programe europene și prin PNRR.

În ceea ce privește liniile de finanțare care se adresează mediului privat, gestionate de MIPE, Svetlana Gomboș a amintit componentele de managementul deșeurilor, energie, turism și cultură, iar în ceea ce privește autoritățile publice locale, pe cea de smart city.

În cadrul conferinței, Dumitru Nancu, directorul general al Fondului Național de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii, a vorbit despre trei noi programe disponibile din anul 2022, și anume: IMM Prod (dedicat sectorului industrial, producției în special), Garant Construct (axat pe construcții) și Rural IMM, program complementar Agro IMM. Totodată, conform lui Dumitru Nancu: „Comisia Europeană a aprobat prelungirea schemei cadru temporar IMM Invest, Agro IMM Invest și IMM Factoring până la data de 30 iunie 2022”. Directorul general al FNGCIMM a precizat că anul acesta valoarea garanțiilor și a creditelor a crescut, sperând ca până la sfârșitul anului numărul garanțiilor acordate să ajungă la 20.000.

În ceea ce-l privește pe Nicu Vasile, președintele Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), acesta a subliniat necesitatea de a dezvolta creditele de investiții, pentru a crea plusvaloare. „Nu contează numărul de hectare, pe cât de mult contează productivitatea și profitul pe care îl aduce unitatea de suprafață. Noi suntem producători de materii prime. Dacă prețul de vânzare la cereale a crescut cu 20-30%, ca exportator de materii prime, tot ce a însemnat inputuri a crescut cu 400%”, a punctat Nicu Vasile.

„Luna trecută inflația a depășit pragul de 7%, acest lucru regăsindu-se în costurile de producție. România are nevoie de o schimbare urgentă axată pe dezvoltare industrială și de o evoluție tehnologică, bazată în primul rând pe digitalizare și fiscalizare (prin creșterea profitabilității tuturor sectoarelor de activitate în agricultură)”, a completat acesta, în concordanță cu ideile prezentate de președintele CCIB.

Prezent la eveniment, Mihnea Costoiu, rectorul Universității Politehnica din București, a subliniat preocuparea reprezentanților instituției pe care o conduce de a intensifica dialogul cu oamenii de afaceri, în vederea identificării nevoilor reale de formare, venite din piață.

„Trebuie, în primul rând, să definim ce ne trebuie: măcar liniile directoare, majore pentru România, astfel încât noi, cei care lucrăm în învățământ să putem spune că facem acest lucru. În momentul în care am stabilit că ne trebuie inginerie agricolă de tipul A sau B, acele școli care pregătesc ingineri agricoli trebuie să beneficieze de un program național, iar acesta să fie foarte clar stimulat pe termen lung”, a subliniat rectorul UPB.

„De ani și ani de zile punem întrebarea Cu cine reclădim și modernizăm România? Pledoaria mea este pentru industrie, deoarece aceasta oferă locuri de muncă cu competență superioară. Ingineria are pentru cine să producă, dar se cer ingineri doar pe anumite domenii, deoarece alte domenii nu sunt dezvoltate. Gândirea noastră trebuie să se orienteze către liniile de forță”, a declarat Cristian Pârvan, președintele Patronatului Investitorilor Autohtoni din România (PIAROM).

Președintele PIAROM a punctat faptul că, din păcate, rolul industriei în creșterea PIB-ului scade constant de 4-5 ani, fiind perioade în care comerțul a devenit primul furnizor de creștere al PIB-ului. În ceea ce privește deficitul comercial, Cristian Pârvan a subliniat că: „acesta este de aproape 2 miliarde pe industria alimentară și pe produsele agricole. Asta în ideea în care, teoretic (în sloganuri) România poate hrăni o populație de 80 de milioane de locuitori.”

Trecând în alt segment, Ștefan Musgociu, Specialist Business Development & Marketing, Bursa de Valori București (BVB), a vorbit despre anul bursier 2021: „Din ultimii cel puțin 25 de ani, anul acesta a fost cel mai bun din istoria Bursei, neluând în calcul perioada în care foarte multe companii erau listate pe NASDAQ. Era o perioadă în care statul aducea companiile, listându-le cumva forțat. Acum, vorbim efectiv de companii care vin să atragă bani de pe Bursă, la care adăugăm numărul companiilor care vin cu emisiuni de obligațiuni”. Astfel potrivit reprezentantului BVB, anul acesta, am avut loc 33 de listări corporative și 9 emisiuni de titluri de stat.

La rândul său, Mihaela Crăciun, Managing Director, Search Talent People, companie ce funcţionează sub cupola Search Talent People Dublin (Irlanda) este de părere că anul 2022 va fi foarte activ în direcţia recrutării talentelor din industriile ICT nu numai din România, dar şi la nivel global. „Fondurile PNRR adresate României, cât şi cele similare din ţările UE, au declanşat deja un proces acerb al recrutării celor mai bune talente, angajaţi de top care vor fi focusaţi pe aceste planuri naţionale de redresare şi rezilienţă, în proiecte complexe atât în IT, în comunicaţii, dar şi în industriile convergente”, a apreciat Mihaela Crăciun.

Cristina ȘERBĂNESCU
cristina.serbanescu@ccib.ro

Articole din aceeași categorie

Articole din aceeași ediție

Meniu