EU AI Act – regulamentul UE care stabilește un cadru juridic uniform pentru dezvoltarea, lansarea pe piață, furnizarea de servicii și utilizarea sistemelor de inteligență artificială (IA) – a intrat în vigoare la 1 august, la 20 de zile de la data publicării în Jurnalul Oficial al UE. Acesta nu necesită măsuri suplimentare de transpunere, fiind direct aplicabil în România.
Actul legislativ amintit reglementează utilizarea inteligenței artificiale, și nu tehnologia în sine și, potrivit inițiatorilor, a fost conceput pentru a sprijini inovația și adoptarea soluțiilor de inteligență artificială într-un mod care are în centru factorul uman și care este fiabil, pentru a proteja sănătatea, siguranța, drepturile fundamentale, democrația, statul de drept și mediul împotriva potențialelor efecte dăunătoare ale sistemelor de IA.
Potrivit unei analize Deloitte, impactul EU AI Act asupra companiilor va fi major – chiar mai mare decât cel al celebrului regulament pentru protecția datelor, GDPR, deoarece include un set de cerințe pentru utilizarea sistemelor de inteligență artificială cu aplicare extinsă. Conform Siminei Mut, Partener Reff & Asociații | Deloitte Legal, lider Deloitte Legal la nivelul Europei Centrale, aceste cerințe se aplică tuturor părților care fac parte din lanțul valoric și din ciclul de viață al IA, de la dezvoltatori până la utilizatori. Respectarea legii privind IA devine o condiție pentru lansarea pe piață a unor astfel de sisteme, precum și pentru punerea lor în funcțiune sau pentru utilizare.
„Deși se aplică tuturor companiilor, active în orice domeniu, cele mai afectate sectoare sunt serviciile financiare (în special băncile), tehnologia, farma și serviciile medicale, precum și utilitățile. Explicația constă în faptul că aceste sectoare sunt susceptibile de a avea cea mai mare concentrație a ceea ce noul regulament privind IA clasifică drept „sisteme cu risc ridicat”, adică sisteme de inteligență artificială utilizate pentru clasificarea biometrică, recunoașterea emoțiilor, evaluarea bonității, dar și pentru recrutare și pentru infrastructura critică (în cazul companiilor din sectorul utilități)”, precizează Simina Mut.
Conform sursei citate, regulamentul UE privind IA stipulează o perioadă de tranziție pentru companii. Astfel, prevederea care interzice sistemele care sunt clasificate prin lege ca fiind „inacceptabile” intră în vigoare în termen de șase luni și este valabilă pentru sistemele care sunt considerate deosebit de dăunătoare și abuzive, precum: manipularea comportamentului, a opiniilor și a deciziilor umane, exploatarea vulnerabilităților, scoring-ul social, în timp ce pentru celelalte tipuri de utilizări ale sistemelor IA, majoritatea cerințelor regulamentului vor fi obligatorii în termen de 24 de luni.
„Nerespectarea noii legi poate duce la sancțiuni de până la 7% din cifra de afaceri globală pentru utilizări interzise sau de 3% pentru alte încălcări ale prevederilor. Așadar, primele aspecte pe care companiile ar trebui să se concentreze pentru a asigura conformitatea și a evita efectele negative sunt revizuirea sistemelor existente sau planificate, pentru a determina dacă acestea se califică drept sisteme de inteligență artificială conform regulamentului privind IA, cartografierea produselor și a rolurilor și efectuarea unei evaluări a riscurilor și a impactului, pentru a determina care dintre cerințe li se aplică”, atrage atenția Simina Mut. (C.Ș.)
