Specialiştii din sectorul forestier și din industria lemnului solicită revizuirea în sistem de urgenţă a aplicaţiilor SUMAL 2.0

Asociația Industriei Lemnului (Prolemn), Asociația Producătorilor de Mobilă din România (APMR), Comunitatea Forestierilor (Fordaq), Asociația Administratorilor de Păduri (AAP), Federația Proprietarilor de Păduri și Pășuni din România (Nostra Silva), Federația Sindicatelor Silva, Federația Sindicatelor din Ocoalele Silvice Private Carpatisa, alte organizații și operatori economici din domeniul forestier, industria de prelucrare primară a lemnului, industria mobilei, proprietari și administratori de păduri au lansat o petiție adresată Consiliului Suprem de Apărare a Țării, primului-ministru al Guvernului României, Florin Cîțu, președintelui Senatului, Anca Dragu, și președintelui Camerei Deputaților, Ludovic Orban.

Prin această petiție, lansată în prima decadă a lunii februarie, semnatarii solicită revizuirea în regim de urgență a HG 497/2020 și a aplicațiilor SUMAL 2.0, pornind de la practicile europene, cu respectarea Regulamentului European 995/2010, cu concentrarea urmăririi trasabilității masei lemnoase la prima punere pe piață, astfel încât sa fie construit un sistem funcțional și eficient de combatere a tăierilor ilegale și care sa nu împovăreze cu costuri administrative inutile operatorii economici. Necesitatea urgenței revizuirii actului normativ este dată de blocajele induse de operaționalizarea SUMAL 2.0 la 31 ianuarie 2021, în prezent întreaga ramură a industriei forestiere funcționând la maximum o treime din nivelul normal de activitate.

Sectorul solicită controale la prima punere pe piață

Pe fond, autorii petiției arată, potrivit unui comunicat de presă, că: „SUMAL 2.0 risipește resursele de control, direcționându-le ineficient către alerte satelitare false și către măsurarea redundantă, de minimum şase ori a lemnului pe lanțul de punere în valoare, prelucrare și comercializare. Prin această orientare greșită a controlului este amputată capacitatea de acțiune a autorităților exact în zona care contează cu adevărat, la prima introducere pe piață, pe zone de risc, singura care acționează ca mecanism de prevenție.”

De asemenea, aceştia subliniază că „suprareglementarea măsurilor pentru combaterea tăierilor ilegale are efecte contrare celor urmărite, conducând la birocrație, corupție și concentrarea pe conformarea formală și nu pe obiective privind buna administrare a pădurilor.”

Totodată, iniţiatorii petiţiei sesizează disproporția uriașă între costurile acțiunilor de pază a pădurilor, respectiv ale controalelor și rezultatele acestor controale. „Conform unui comunicat al Poliției Române, toate acțiunile de control din anul 2020, la nivel  național, au condus la „indisponibilizarea” a 80.000 m³ de material lemnos. Cât reprezintă 80.000 m³ raportat la cei 18 milioane m³ exploatați legal anual? Reprezintă 0,5%. Mult sub marja de eroare de 2-4% pentru măsurarea lemnului fasonat, cea mai precisă măsurare!”, se punctează în comunicatul amintit.

Costurile de implementare sunt enorme pentru sector

De asemenea, autorii petiţiei semnalează decidenţilor costurile foarte mari induse de măsurile disproporționate „pentru combaterea tăierilor ilegale” impuse de statul român sectorului forestier și industriei lemnului. Potrivit semnatarilor:

• telefoanele mobile pentru implementarea SUMAL 2.0 (minimum Android 10 si 4 GB RAM) pentru 100.000 utilizatori costă 25 de milioane de euro;
• funcționarea la 1/3 din capacitate a sectorului forestier și industriei lemnului, cu 150.000 angajați, pentru o săptămână, însemnă costuri de 100 de milioane de euro.
• măsurarea redundantă a lemnului impusă de SUMAL 2.0, de minimum şase ori, costă minimum 2 euro/m³/măsurare. Costul pentru sectorul forestier/industria lemnului este de minimum 200 de milioane de euro/an.
• în industria de prelucrareaa lemnului pot exista până la 14 operații care trebuie reflectate în SUMAL 2.0 (pentru un producător de frize de parchet, de exemplu), operații care necesită măsurare pentru a fi reflectate on-line în SUMAL, în mod absolut inutil pentru combaterea tăierilor ilegale.

Arhitectura greșită a SUMAL 2.0, care duce urmărirea trasabilității către industria lemnului, pe lanțul de comercializare și utilizare a lemnului și produselor din lemn, amplifică exponențial costurile. Specialiştii din sector consideră că: „normalitatea este să revenim la concentrarea urmăririi trasabilității la prima punere pe piață a masei lemnoase, la sisteme due diligence proprii ale operatorilor economici și la direcționarea controlului pe zone și activități de risc, așa cum prevede EUTR și așa cum este practica în țările europene.”

„Cerem ca SUMAL 2.0 să funcționeze la prima punere pe piață, așa cum prevede și directiva europeană. Sistemul actual încarcă activitatea operatorilor economici cu costuri suplimentare foarte mari. Mai mult decât atât, experiența primelor 9 zile de funcționare ne-a arătat că sistemul, așa cum este acum, blochează aprovizionarea cu lemn și mărește costurile de fabricație ale mobilierului”, arată Aurica Sereny, președintele Asociației Producătorilor de Mobilă din România. „Altfel, SUMAL 2.0 trebuia să intre în vigoare demult, ca să nu mai fim acuzați noi, producătorii de mobilă, că este posibil să folosim lemn din tăieri ilegale. Lemnul și materialele lemnoase (tocătură, rumeguș) se pot fura din pădure sau pe durata transportului, până la primul depozit unde se măsoară corect, după aceea devenind o marfă care se comercializează și se prelucrează mai departe, în diferite produse, inclusiv mobilă”, subliniază preşedintele APMR.

„Ne dorim, la modul cel mai sincer, măsuri eficiente de combatere a tăierilor ilegale, care să elimine lemnul fără proveniență legală din piață, conducând la un mediu economic competitiv, corect. Industria lemnului este o industrie performantă, care furnizează economiei bioproduse bazate pe o resursă regenerabilă, lemnul, contribuind în același timp la combaterea schimbărilor climatice”, subliniază Cătălin Tobescu, președintele Asociației Industriei Lemnului – Prolemn.

Detalii despre petiţia amintită pot fi obţinute accesând link-ul: https://www.petitieonline.com/sumal_functional_corect. Informaţii suplimentare despre acest demers pot fi obţinute de la: Cătălin Tobescu, preşedintele Prolemn, telefon: 0758 979 531, email: catalin.tobescu@pro-lemn.ro

Cristina ŞERBĂNESCU
cristina.serbanescu@ccib.ro