Perspectivele economiei globale au luat o turnură pozitivă în prima parte a anului 2023, pe măsură ce presiunile inflaționiste au început să se atenueze, însă revenirea economică la rate susţinute de creştere este încetinită de menţinerea tensiunilor geopolitice și de provocările interne pe piețe-cheie, relevă cel mai recent studiu KPMG privind perspectivele economice globale.
Documentul citat punctează revenirea prețurilor globale la energie la nivelurile anterioare invaziei din Ucraina, precum și reducerea prețurilor mărfurilor și alimentelor, elemente de natură să conducă la diminuarea ratelor inflației. Cu toate acestea, marile economii ale lumii – cel mai recent Marea Britanie și SUA – se confruntă cu presiuni interne, fapt ce întârzie ameliorarea sustenabilă a condițiilor economice pe aceste piețe.
Misiune dificilă pentru băncile centrale
„Situaţia nuanțată și complexă din fiecare țară, regiune și teritoriu exercită o presiune fără precedent asupra băncilor centrale”, se arată în comunicatul de presă privind prognoza KPMG. În plus, potrivit sursei citate, îngrijorările legate de buna funcţionare a sistemul bancar internațional ar putea complica și mai mult lucrurile pentru băncile centrale, care vor fi nevoite să includă riscurile legate de stabilitatea financiară în planurile de readucere a inflației la țintă.
Creștere economică relativ modestă în următorii doi ani
KPMG estimează o creștere a PIB-ului global de 2,1% în 2023 și 2,6% în 2024, în condițiile în care inflația globală este de așteaptat să scadă la 5,3% în 2023 și la 3,2% în 2024, iar rata șomajului se preconizează că va rămâne stabilă în 2023, la 5,2%, înainte să crească la 5,4% în 2024.
„Creșterea globală este de așteptat să fie influenţată de redresarea economiei chineze și de un avans relativ puternic în unele piețe emergente, în timp ce zona euro și economia SUA vor contribui mai puțin la aceasta în următorii doi ani. Riscurile la adresa perspectivelor rămân în mare parte ridicate, având în vedere volatilitatea de pe piețele financiare. Economia globală a suferit o serie de șocuri semnificative în ultimii trei ani – pandemia de Covid-19 și conflictul Rusia-Ucraina – și s-a confruntat cu o creştere majoră a datoriei publice și a ratelor dobânzilor de către băncile centrale. Este posibil ca ramificațiile unora dintre aceste măsuri să aibă un efect întârziat și încă rămâne să vedem impactul lor total și modul în care interacționează”, este de părere Yael Selfin, economist șef, KPMG în Marea Britanie.
Datoria publică, la niveluri istorice
Potrivit studiului citat, deteriorarea finanțelor publice din ultimii trei ani va limita efectul politicii fiscale în stimularea creșterii economice. Guvernele din întreaga lume au cheltuit sume semnificative, mai întâi pentru a-și proteja economiile de efectele Covid-19 și, ulterior, pentru a proteja gospodăriile și întreprinderile de prețurile mai mari la energie. Aceste acţiuni au dus datoria publică la niveluri istorice, lăsând astfel mai puțin spațiu pentru politici fiscale expansioniste.
În ceea ce privește primele două mari economii ale lumii, în SUA se preconizează scăderea cheltuielilor federale, în pofida avansului cheltuielilor cu infrastructura, în timp ce în China, sprijinul fiscal s-ar putea intensifica, ca urmare a redeschiderii economiei.
Majorarea ratelor dobânzilor a făcut ca aceste niveluri mai mari ale datoriilor să devină mai costisitoare, punând și mai multă presiune asupra finanțelor guvernamentale.
Comerțul global rămâne la un nivel relativ redus
Presiunea asupra lanțurilor globale de aprovizionare a scăzut semnificativ în ultimele luni, concomitent cu diminuarea costurilor de transport, aspecte care ar trebui să contribuie la atenuarea unor presiuni inflaționiste și la îmbunătățirea capacității de aprovizionare. Cu toate acestea, comerțul global rămâne la un nivel relativ redus, deși ar fi de așteptat să se redreseze în acest an, pe măsură ce fluxurile comerciale se normalizează odată cu redeschiderea economiei chineze. Totodată, specialiștii KPMG apreciază că tensiunile geopolitice vor continua să exercite o oarecare presiune asupra fluxurilor comerciale pe termen mediu.
Majorarea consumului privat, pe fondul creșterii încrederii consumatorilor
„Prognozele KPMG arată că nivelul de ocupare al forței de muncă ar trebui să rămână robust, chiar și având în vedere anunțurile recente de concediere din domeniul sectorului de tehnologie – un semn că întărirea pieței muncii din perioada post-pandemie arată puține semne de relaxare (…). Cifrele favorabile privind ocuparea forței de muncă sunt adesea prezentate ca un exemplu de condiții dinamice ale pieței, dar ele pot reflecta, de asemenea, provocările cu care se confruntă băncile centrale în timp ce încearcă să jongleze cu așteptările salariale, condițiile de creditare înăsprite și pericolul mereu prezent ca orice escaladare a conflictului în Ucraina ar putea aduce inflația înapoi în prim plan”, precizează Regina Mayor, Principal Senior Energy Advisor, KPMG în S.U.A. „Avantajul unei piețe puternice a muncii, împreună cu un nivel relativ ridicat al economiilor personale în rândul consumatorilor – în special în Europa și America – înseamnă că am putea începe să vedem un avans mai robust al consumului, conducând la o revenire către o creștere internă mai lentă, dar constantă pe piețele-cheie”, este de părere specialistul KPMG citat.
România: Creștere economică de 2,5% în 2023, cea mai mare rată dintre țările UE din regiune
Creșterea economică a României a depășit așteptările în 2022, avansând cu 4,8%. O contribuție sporită a investițiilor la creșterea PIB, îndeosebi în a doua parte a anului 2022, a contrabalansat încetinirea consumului privat. Potrivit KPMG, anul acesta se așteaptă o evoluție similară, însă cu o intensitate mai redusă, din cauza impactului negativ pe care ratele mai mari ale dobânzilor îl va avea asupra ritmului de creștere economică. Cu toate acestea, economia României este de așteptat să avanseze cu 2,5% în 2023, cea mai mare rată dintre țările UE din regiune. Inflația a atins peste 16% la sfârșitul anului trecut, însă previziunile pentru 2023 indică o înjumătăţire a acesteia, determinată de scăderea prețurilor la materiile prime și energie.
„Inflația este văzută de multe companii din România ca o provocare cheie în contextul macroeconomic actual. În timp ce creșterea cu 18% a salariului minim de la începutul anului 2023 va ajuta gospodăriile să recupereze o parte din puterea de cumpărare erodată de inflaţie, sprijinind astfel consumul, această creștere semnificativă ar putea menține și o presiune ascendentă asupra inflației viitoare. Sentimentul economic s-a îmbunătățit marginal în ultimul an, iar perspectivele de creștere au rămas bune. In ultimele trimestre s-a înregistrat un avans al investițiilor în economie, iar menținerea acestei tendințe, sprijinită de sumele substanțiale oferite prin Facilitatea de Redresare și Reziliență a UE, ar fi benefică pentru creșterea economică şi ar ajuta la reducerea dezechilibrelor macroeconomice existente”, spune Ramona Jurubiță, Country Managing Partner la KPMG în România.
C. ȘERBĂNESCU
cristina.serbanescu@ccib.ro
