„Trebuie să renunțăm la înțelegerea greșită a competiției în sensul neconstructiv și să învățăm să colaborăm”

image_pdfimage_print

interviu cu Eduard PUGHIN, director general, Maguay Computers

Ultimii ani au fost provocatori pentru antreprenori; vorbim, în principal, despre criza sanitară generată de SARS-COV-2, conflictul din Ucraina, criza semiconductorilor, inflație și, mai nou, despre instabilitatea din regiunea Mării Roșii. Cum a fost această perioadă pentru Maguay?

Pentru afacerea Maguay au fost niște ani foarte buni. Începând cu anul 2018, cifra de afaceri a companiei a crescut constant, ajungând ca anul trecut să fie cel mai bun an din istorie. În perioada pandemiei nu am optat pentru o schimbare oportunistică de business. Nu ne-am propus să intrăm pe zona de retail sau să producem ceea ce nu ne pricepeam (maști medicale, de exemplu) și, profitând de cererea uriașă din piață, să ne dublăm sau să ne triplăm cifra de afaceri pe termen scurt, așa cum au făcut alți jucători din piață. Am continuat să lucrăm B2B, cu firme, organizații și instituții publice și am reușit să creștem durabil, făcând ceea ce știam: IT. Într-o perioadă în care multe companii mari și cu tradiție au dispărut de pe piață, noi avem meritul de a fi rămas în picioare. Ne-am adaptat, ne-am reinventat, am găsit soluții pentru a face față provocărilor vremurilor și ne-am consolidat poziția.

Vorbeați despre provocări. Puteți detalia?

Începând cu anul 2019, pe fondul războiului economic dintre SUA și China ne-am confruntat cu o lipsă a procesoarelor INTEL, critică pentru companie. Ulterior, situația s-a complicat și mai mult din cauza pandemiei, a războiului, din cauza perturbării rutelor de tranzit. Am avut perioade în care ne-a fost dificil să livrăm la timp produsele, însă experiența noastră în comerț și-a spus cuvântul. A contat, de asemenea, și sprijinul unor parteneri precum Camera de Comerț și Industrie a Municipiului București (CCIB). De exemplu, datorită avizării existenţei unor cazuri de forţă majoră de către experții CCIB, am reușit să ne ducem la bun sfârșit contractele, fără penalizări.

O altă provocare căreia trebuie să-i facem față în continuare vine din zona resurselor umane. Mă refer la efectul nedorit al măsurilor luate în ultimii 15 ani, prin acordarea de facilități diverse, inclusiv de ajutoare de stat unor companii multinaționale. Initiate cu cele mai bune intenții – acelea de a de a ține în țară specialiștii în tehnologia informației, aceste măsuri au avut și aspecte nedorite: crearea de centre de suport globale prin angajarea asistată de stat a specialiștilor IT de către mari companii multinationale din domenii diverse – bancar, financiar, auto, fapt care, de multe ori, a adus la deprofesionalizarea acestor specialiști, dincolo de concurența neloială facută astfel companiilor locale în lupta pentru cea mai prețioasă resursă, cea umană. În această perioadă, noi, antreprenorii români din IT, ne-am confruntat cu dificultăți în a angaja specialiști și am plătit taxe, în timp ce statul român direcționa fonduri substanțiale către diverse corporații, care au atras profesioniștii cu salarii mai bune, nu cu oportunități reale de dezvoltare. Nu credeți că este o greșeală să acorzi ajutoare de stat pentru crearea de locuri de munca într-un domeniu în care cererea de forță de muncă este mai mare decât oferta? Oare s-a gândit cineva dacă rezultatul muncii acestor specialiști angajați asistat este unul de valoare, dacă rămâne în țară, sau ajută România, piața românească?

Care a fost evoluţia raportului cerere/ofertă? Ce s-a schimbat în piață?

În industria noastră, cererea de proiecte la cheie finalizate cu succes pune la mare încercare capacitatea jucătorilor din piață de a face față solicitărilor. Deseori resursele noastre – umane, financiare, logistice – sunt „întinse” la maximum pentru a finaliza în condiții optime proiectele aflate în derulare, iar situația nu se va schimba în viitorul apropiat.

De exemplu, în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) au fost stabilite ținte ambițioase pe zona de digitalizare, adevărate provocări profesionale pentru noi. Proiecte complexe, ample, destinate în principal sectorului public. Beneficiarilor de asemenea le este și le va fi în continuare destul de dificil să le gestioneze în toate etapele, de la inițiere, derulare, decontare și până la finalizare. Marea provocare o constituie întârzierile, care pun presiune pe echipele de implementare. De exemplu, din cauza acestor întârzieri, există situații în care un proiect trebuie realizat în 6 luni, în loc de 12 luni, ceea ce suprasolicită capabilitățile tuturor.

Este nevoie de o mai mare disponibilitate către cooperare constructivă, îndeosebi a jucătorilor din piață. Complexitatea proiectelor necesar a fi implementate cu succes necesită o schimbare de atitudine. Ar fi nevoie să renunțăm la disputele mărunte, la falsa competiție – în fapt, acea luptă distructivă marcată de contestații nejustificate, diverse tipuri de atacuri neloiale, și să învățăm să conlucrăm în construirea unui climat constructiv, orientat către finalizare și finalitate.

Cum a fost anul 2023 din perspectiva așteptărilor industriei IT românești?

2023 a fost un an cu multe promisiuni, concretizate parțial, mare parte decalate din cauza lipsei capacității beneficiarilor de a aduce pe piață proiecte sau din cauza tradiționalelor dispute neconstructive de care aminteam mai sus între concurenții din piața de IT.

Pe ce anume v-ați concentrat atenția în anii trecuți?

Pe capabilitatea de a deveni un foarte bun, din ce în ce mai bun integrator de sisteme informatice. Echipele noastre gestionează, implementează și livrează „la cheie” proiecte complexe, cu asigurarea unor servicii de suport de foarte bună calitate. Nu vindem doar produse, ci oferim soluții hardware integrate cu aplicații/ software de business, care să aducă beneficiarilor avantaje competitive certe. Este o abordare diametral opusă tendinței manifestate în piață în anii trecuți, când s-a pus accent pe livrarea de produse, cu accent insuficient pe scopul în care sunt folosite acestea și cum influențează calitatea activității beneficiarilor. În ceea ce ne privește, și în continuare ne vom menține această linie strategică și ne vom concentra să fim din ce în ce mai buni ca integratori de sisteme informatice.

Utilizarea eficientă și integrală a fondurilor disponibile prin PNRR constituie o șansă pentru România pentru reducerea decalajelor sistemice față de economiile vestice, inclusiv în ceea ce privește digitalizarea și integrarea noilor tehnologii. Ce ar trebui făcut pentru ca țara noastră să nu irosească această șansă?

În primul rând, proiectele ar trebui să fie orientate către sisteme integrate, care să aducă îmbunătățirea calității serviciilor publice către cetățeni și valoare beneficiarilor. În al doilea rând, ar trebui să existe o colaborare transparentă, cu respectarea legilor concurenței și achizițiilor, atât între noi, companiile de IT, cât și între noi și beneficiari. Acest spirit de cooperare este vital, întrucât nu poți implementa un proiect informatic complex fără implicarea constructivă a beneficiarului și nici fără ca jucatorii din piață să accepte un adevăr simplu: într-o competiție corectă poți să pierzi sau să câștigi, important este să mergi mai departe cu bună credință și respect față de competitori.

Potrivit Indicelui economiei și societății digitale (DESI), România se situează pe locul 27 din cele 27 de state membre ale UE în ceea ce privește utilizarea și dezvoltarea serviciilor publice digitale. În opinia dvs, care sunt principalele motive pentru care nu progresăm și ce măsuri ar trebui luate?

Ne aflăm pe acest loc neonorant pentru că factorii decizionali au fost preocupați să mențină specialiștii IT în România fără a-și pune problema pentru cine lucrează, ce lucrează și mai ales cât lucrează pentru digitalizarea activităților cotidiene din țara noastră. În opinia mea, profesioniștii rămași ar trebui să lucreze preponderent pe proiecte de digitalizare. Un alt motiv îl constituie abordarea eronată a proiectelor, axată pe livrarea de echipamente, nu pe finalitate, pe utilitate. Sunt cazuri celebre în trecutul mai mult sau mai puțin îndepărtat, în care, la ani buni după închiderea proiectelor, echipamentele achiziționate erau încă în ambalajul original, nedesfăcute. De multe ori, s-a livrat de dragul livrării, nu pentru a fi de folos cu adevărat, pentru a contribui la fluidizarea și creșterea eficienței activității economice și administrative.

Industria în care activați este extrem de dinamică și, în ultimii ani, destul de puțin predictibilă. Care sunt principalele elemente care stau la baza strategiei Maguay?

Pentru noi este esențial ca rezultatele activității noastre să îmbunătățească viața și activitatea beneficiarilor. Pentru a ne atinge acest obiectiv strategic, de-a lungul timpului am dezvoltat parteneriate cu principalii generatori de tehnologie în IT la nivel mondial, căutând să aducem pe piața românească, la un preț corect, avantajele celor mai noi tehnologii create de companii ca: Intel, Oracle, Hewlett-Packard Enterprise, Fortinet, VMware, Microsoft, Bitdefender și mulți alții. De asemenea, considerând că parteneriatele sunt cheia magică pentru a avea succes în misiunea pe care ne-am asumat-o, am abordat relațiile cu actorii din piață, dar și cu beneficiarii, din aceasta perspectivă.

Aplicand aceste principii, am implementat proiecte importante, adevarate referințe la nivel national. Aș aminti:

Proiectul ID Issuer implementat la Compania Națională „Imprimeria Națională” in vederea asigurarii trasabilitatii produselor din tutun, conform directivelor europene,

Proiectul EESSI (Electronic Exchange of Social Security Information) în domeniul securității sociale și al asistenței medicale, realizat pentru Casa Națională de Pensii Publice, Agenţia Națională pentru Plăți și Inspecție Socială, Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă, Casa Națională de Asigurări de Sănătate, ai cărui beneficiari finali sunt cetățenii români care lucrează sau studiază în afara țării,

Proiectul „Sistemul Informatic Integrat pentru Evidența Clinică a Secțiilor A.T.I.” implementat la Ministerul Sănătății în parteneriat cu Vodafone Romania – proiect care informatizează la nivel central și la nivel local funcționarea centrelor ATI (Anestezie și Terapie Intensivă) în cele mai importante 18 unități sanitare de adulți și pediatrie din România, inclusiv unități de urgență și centre regionale.

Ce ați recomanda celor care vor să-și deschidă o afacere în domeniul IT?

Să fie înțelepți și să aibă curajul de a investi în oameni, deși nu e simplu. Și să aibă încredere în România și în companiile locale. La nivelul nostru, de antreprenori, putem influența nivelul de educație și putem forma specialiști, dar într-o mai mică măsură față de ceea ce ar trebui și ar putea sa facă sistemul nostru educational dacă ar șchioapăta mai puțin și nu ar mai fi în mod agresiv supus unor multiple modificări nenecesare. În opinia noastră, nu mai avem chiar așa de mulți specialiști în IT cum ne place să credem, așa că e momentul să avem grijă de ei și de perfecționarea lor.

Cum stăteau lucrurile în perioada studenției, când știu că ați cochetat cu ideea de a deveni antreprenor?

După Revoluție, împreună cu fratele meu aveam visuri mărețe, pe care am avut șansa să le punem în practică. Visam să construim calculatoare la fel de bune sau mai bune decât cele făcute la vremea respectiva de IBM sau Compaq. Pe vremea aceea, pentru ca visul să devină realitate, trebuia să gândești curajos, să muncești și să înveți. Atunci era nevoie de entuziasm mai mult decât de înțelepciune. În ultimii 15 ani, lucrurile s-au schimbat, înțelepciunea a devenit primordială. Cine nu a sesizat această tendință, și-a semnat ieșirea din piață. Drept dovadă, în acesti ultimi 15 ani, au dispărut nume sonore din industria românească de profil.

Care sunt punctele forte ale brandului Maguay?

În primul rând, consecvența si seriozitatea. Ne-am propus ținte serioase și am fost foarte consecvenți în atingerea acestora. Asa ne-am câștigat respectul partenerilor și clienților. Nu ne-am propus să creștem exploziv, ci să creștem organic, durabil și să facem lucrurile “ca la carte”. În primii zece ani de activitate, ne-a interesat ca visurile noastre de studenți să devină realitate. Ne-am dorit să facem produse de calitate și să fim respectați în piață. Banii au fost un obiectiv secundar. În succesul acestor demersuri au contat foarte mult specializarea noastră (a mea și a fratelui meu) în inginerie electronică și telecomunicații, dar si experienta deosebită a tatălui nostru din punctul de vedere al gestionării relațiilor de comerț interne și internaționale.

Cum vedeți evoluția Maguay în următorii ani? Către ce tip de proiecte vă veți îndrepta atenția?

Către proiecte de referință, precum Portalul Digital Unic al României (PDURo), care contribuie la digitalizarea și simplificarea proceselor administrative, cu beneficii pentru cetățeni și întreprinderi. Este un proiect la care Maguay va lucra în parteneriat cu alte companii, deplin convergent cu strategia noastră de a deveni din ce în ce mai buni pe segmentul de integrare și în livrare la cheie a unor sisteme informatice complexe, generatoare de valoare pentru beneficiarii direcți și indirecți.

Care sunt perspectivele de dezvoltare ale domeniului anul acesta, în contextul în care valul de concedieri continuă în sectorul IT global, iar așteptările pieței, de reduceri succesive de dobândă pe parcursul anului, nu par a se concretiza prea curând, generând incertitudine cu privire la finanțarea marilor proiecte anunțate post-pandemie.

Într-adevăr, pe plan global, perspectivele nu sunt încurajatoare. La noi, lucrurile stau cu totul altfel. Se anunță proiecte majore care trebuie implementate în următorii 5-10 ani și ne vom confrunta în continuare cu insuficienta de resurse umane de înaltă specializare. Din punctul nostrum de vedere, la Maguay, vârsta nu contează. În cadrul unei echipe sunt diverse roluri ce pot fi acoperite de orice persoană cu energie pozitivă cu vârsta între 18 și 60 de ani. Concret, în firmă avem atât tineri sub 25 de ani, aflați la început de carieră, cât și specialiști cu experiență, cu vârsta de peste 50 de ani. Noi, cei din generația 50+ am am fost obișnuiți să învățăm și să muncim serios, să lucrăm în echipă și să ne implicăm total în proiectele asumate. Astăzi, celor tineri le lipsește această credință că pot muta munții din loc. Cred că acesta ar fi rolul nostru, al celor maturi, să recream această atmosferă și să-i învățăm pe cei tineri să lucreze în echipă. O echipă bună are o forță infinit mai mare decât un individ, oricât ar fi el de inteligent si pregatit.

 Așteptările cu privire la inteligența artificială rămân ridicate în rândul liderilor la nivel global. De exemplu, potrivit unui studiu Deloitte, dat publicității recent, opt din zece respondenți sunt de părere că inteligenta artificiala generativa le va transforma organizația în următorii trei ani. Cum apreciați că vor evolua lucrurile în țara noastră? Care vor fi principalele provocări pentru industrie?

Viața noastră, a tuturor, se va schimba, cred ca nu avem suficiente elemente astfel încât să ne dam seama în ce mod. Sunt rezervat în a mă pronunța, pentru că sunt multe aspecte care ar trebui cântărite atent. În opinia mea, domeniul ar trebui reglementat, îndeosebi în ceea ce privește inteligența artificială generativă; ar trebui să se ajungă la un consens pe plan global sau măcar regional. Până acum, noi, oamenii, am fost singurii care am generat inteligență, iar înarmarea mașinilor cu această capabilitate trebuie gestionată cu prudența. Pe de alta parte, Machine Learning se bazează pe experiența umană anterioară, iar când experiența umană va fi limitată pentru că sarcinile de nivel mediu vor fi îndeplinite de roboți, ar trebui să ne întrebăm în ce direcție se va îndrepta oamenirea: fie vom deveni mai deștepți și vom face lucruri noi, dar oare vom putea toți să fim așa? Posibil sa fie convulsii, cu siguranță vor fi transformări sociale radicale. Ce se va întâmpla cu creierul uman dacă va fi folosit din ce în ce mai puțin? Va involua el oare?

Care este cea mai mare realizare a dvs de până acum?

Familia. Și eu, și fratele meu avem o viață împlinită – familie, copii – și am rămas împreună, într-o familie mare, pe plan personal. Pe plan profesional, echipa Maguay s-a consolidat într-o companie stabilă și foarte respectată în piață, ale cărei baze le-am pus împreună, cu peste 30 de ani în urmă.

Dar cea mai mare provocare?

Să rezistăm în momentele grele. Momentele grele să ne facă mai buni.

Cum arată, în opinia dumneavoastră, managerul ideal?

Cel care este capabil să construiască si să facă să funcționeze o echipă din oamenii pe care îi are la dispoziție: toți, fara excepție, au calități!

Profesionistul de la care ați învățat cel mai mult? De ce?

Tatăl meu, de la care am învățat să respectam oamenii si munca lor, legile si regulile și să vrem mereu mai mult de la noi înșine!

Ce faceți în timpul liber?

Îmi plac pescuitul, călătoriile, sporturile – fotbal, schi, înot. Îmi place foarte mult natura: marea, dar mai ales muntele – acolo unde m-am născut. Ascult cu plăcere muzică de calitate, indiferent de gen, de la muzică simfonică, rock, pop, până la romanțe și muzică lăutărească.

Cartea favorită?

Moromeții, de Marin Preda.

Artistul preferat?

Ioan Gyuri Pascu – a fost un actor fabulos. I-aș mai adăuga pe Toma Caragiu și pe Dem Rădulescu.

Un mesaj pentru cititorii revistei?

Să avem mai multă încredere în noi, românii, și în ceea ce suntem capabili sa facem. Să avem încredere cu adevărat, nu doar declarativ! Să cumpărăm românește, să avem încredere în produsele și soluțiile livrate de companiile autohtone. Dacă nu există un început de încredere, nu vom avea realizări!

Vă multumesc și vă doresc succes!

Cristina ȘERBĂNESCU
cristina.serbanescu@ccib.ro

 

Articole din aceeași categorie

Articole din aceeași ediție

keyboard_arrow_up