150 ANI DE CCIB

Scurta istorie
la 150 de ani de la fondarea Camerei de Comert si Industrie a Municipiului Bucuresti

Camera de Comert si Industrie a Municipiului Bucuresti de astazi este continuatoarea primei camere de comert infiintate pe teritoriul de atunci al Romaniei, in 1868, ca rezultat al concertarii eforturilor comunitatii de afaceri din Bucuresti, de a-si apara si promova mai bine interesele si de a contribui la progresul economic la tarii.

Aparitia si dezvoltarea acestei camere de comert coincide cu insasi perioada de creare a structurilor si institutiilor statului si ale economiei moderne .

De la prima sedinta de constituire a Camerei de Comert Bucuresti, la 28 ianuarie 1868, aceasta institutie s-a transformat continuu pentru a raspunde nevoilor tot mai complexe ale comunitatii de afaceri, dar fara a se indeparta de la misiunea sa, atat de clar formulata, inca de la inceput, de unul dintre cei mai de seama reprezentanti ai comerciantilor romani, C.A. Rosetti (1819-1885), figura reprezentantiva a culturii noastre:

“Corpul comercial sufera de lipsa unei autoritati legale care sa poata apara cu putere interesele sale, care sa poata lua initiativa la imbunatatirile trebuincioase, fara de care niciun progres nu e cu putinta. Ministerul finantelor, de care atarna comertul si industria tarii, nu poate (…) a se ocupa mai special de aceste reforme si imbunatatiri, fiindca ii lipseste timpul material si mai cu seamna fiindca interesele comertul si industriei nu sunt totdeauna compatibile cu interesele fiscului (…) Una dintre dorintele corpului comercial sunt intiintarea (…) cat mai curand ….. a unei camere de comert si industrie, care sa aiba o actiune independenta si o autoritate recunoscuta, spre a putea apara cu mai multa eficacitate interesele vitale ale tuturor ramurilor de industrie.”

Inca de la infiintare, Camera de Comert Bucuresti nu s-a limitat la asumarea unei misiuni de reprezentare a intereselor grupurilor de comercianti si ale industriasilor sau de mediere a intereselor divergente ale acestora. Ea a actionat ca un adevarat motor de dezvoltare atat pentru actorii economici, cat si pentru organizarea institutiilor statului, prin promovarea unor initiative care au asezat pe baze moderne si profund europene industria, comerţul, functionarea institutiilor bancare si de credit, a sistemului de invatamant romanesc.

Astfel, prin initiativele sale legislative, Camera de Comert din Bucuresti a pus bazele unor institutii fara de care nu am concepe in prezent viata economica: Bursa si Registrul Comertului.

De asemenea, Camera de Comert Bucuresti s-a aflat la originea adoptarii unor legi importante: legile privind incurajarea industriei nationale, reglementarea relatiilor de munca si a repausului duminical, privind marcile de fabrica si de comert, privind falimentul, concurenta, alcatuirea tarifului de taxe vamale al Romaniei. Apoi, in 1924, in colaborare cu Uniunea Generala a Industriasilor din Romania, Camera bucuresteana initiaza un proiect de lege care pune bazele Creditului Industrial (forma de tip bancar menita sa contribuie la finantarea dezvoltarii intreprinderilor de tip industrial). In 1926, la initiativa camerei se introduce in Romania cecul postal, ca modalitate de plata fara numerar – tot atatea repere ce subliniaza rolul hotarator avut la dezvoltarea tarii.

In paralel cu actiunea de modernizare legislativa, Camera de Comert Bucuresti a avut o contributie importanta, in interesul general al clasei comerciale si al industriasilor, in procesul de formare. Astfel, aceasta se implica inca de la inceput in sustinerea financiara a primelor scoli comerciale si industriale din tara. Conform documentelor vremii, Camera de Comert Bucuresti a contribuit cu peste 16 milioane lei, in moneda timpului, la construirea si dotarea cladirii Academiei de Înalte Studii Comerciale şi Industriale (azi, Academia de Studii Economice), infiintata prin decret regal in 1913. Camera se implica insa si in ridicarea si conducerea unor unitati de invatamant proprii, ca forma de pregatire profesionala de specialitate.

O alta axa a activitatii camerei a reprezentat-o activitatea de relatii internationale. Astfel, inca din primii ani ai infiintarii sale, Camera Bucuresti a intrat in legatura cu institutii similare din strainatate, ceea ce a permis pe de o parte dezvoltarea actvitatilor de comert exterior, iar pe de alta parte adoptarea unor modele occidentale avansate de promovare economica.

Istoria Camerei de Comert Bucuresti se impleteste cu insasi istoria Romaniei Moderne, iar daca initiativele sale au izvorat din nevoile comunitatii de afaceri de a se adapta vremurilor, un rol major in sustinerea acestor demersuri l-a avut Casa Regala.

Regele Carol I, el insusi un deschizator de drumuri, a sustinut si incurajat activitatea camerelor de comert. La ceremonia solemna de inaugurare in 1911 a Palatului CCIB in care isi desfasoara si in prezent activitatea Camera de Comert si Industrie a Municipiului Bucuresti, Regele Carol I declara:

„Camerele de comert si de industrie au dat guvernului un pretuit sprijin, prin sfaturi luminate si lucrari insemnate. Am marea multumire a recunoaste ca aceste sfaturi si lucrari au avut intotdeauna in vedere nu interese particulare, ci binele obstesc (…) Urez dar Camerei de Comert si Industrie din Capitala (…) ca munca ei pe campul economic, de-a pururea inspirata de interesul general al tarii, sa fie spornica si rodnica”.

Activitatea Camerei a cunoscut in cei 150 de ani de istorie aceleasi suisuri si coborasuri ale timpului. Efortul de creare a unui cadru de reglementare modern ce a permis aparitia unor institutii economice fundamentale a fost urmat de o intensa perioada in care Camera a intervenit pentru apararea libertatii de initiativa, pentru inlaturarea efectelor politicilor interventioniste ale statului si pentru impunerea unor masuri de usurare a poverilor fiscale.

Asemenea unui seismograf ce masoara miscarile in interiorul fluxului economic, Camera si-a asumat in prima etapa a existentei sale (1868 – 1949) si dupa anii 90 misiunea de mediator intre stat si mediul de afaceri, ghidand activitatea de reglementare.

Totusi, pentru mai bine de 40 de ani, intre 1949 si 1990, rolul consultativ al Camerei, de promotor al intereselor mediului de afaceri, de formator in domeniul comercial si industrial a fost deturnat si amputat de regimul comunist. Astfel, in februarie 1949 camerele de comert au fost desfiintate. Singura organizatie care a supravietuit, insa avand un obiect de activitate amputat, redus la sustinerea comertului exterior si fara posibilitatea de implicare in deciziile economice cu propuneri sau puncte de vedere a fost Camera bucuresteana. Spoliata de proprietati, cu o istorie trimisa la lada uitarii, activitatea camerala s-a desfasurat in paranteza nationalizarii si a socialismului. Singura activitate posibila a fost promovarea in strainatate, acolo unde se permitea, a produselor si industriei romanesti centralizate.

Incepand cu anii 90, dupa prabusirea regimului comunist, activitatea Camerei bucurestene a capatat noi dimensiuni, chiar daca efectele dictaturii proletare au lasat urme grele asupra acesteia, iar practicile camerelor de comert europene moderne au fost putut fi cu greu reluate, in parte si din cauza evolutiilor economice interne. Camera bucuresteana a pornit insa un santier de reconstructie, acelasi in care a fost angrenata intreaga societate romaneasca.

In mai 1990 au fost reinfiintate camerele de comert, in acelasi an in care vor aparea primele initiative private si legea societatilor comerciale. La cativa ani distanta noi dispozitii legale vor reglementa activitatea unor institutii la aparitia carora Camera de Comert si Industrie a Municipiului Bucuresti a contribuit semnificativ inca din a doua parte a secolului al XIX-lea: BNR, Registrul Comertului, Bursa.

Privind din trecut spre viitor, rolul Camerei bucurestene nu s-a incheiat.

Un drum lung a fost parcurs, un drum la fel de lung si de sinuos ramane in continuare de parcurs. Comunitatea de afaceri reunita in jurul Camerei bucurestene se afla in fata unei noi promovocari: aceea de a oferi companiilor din Romania instrumentele si solutiile pentru a rezista in competitia globala, incurajand dialogul intre diversii actori implicati in activitatea economica si de dezvoltare a tarii.

Prof.univ.dr.ing. Sorin Dimitriu
Presedinte CCIB

PARTENERI SI SPONSORI
PARTENERI MEDIA