CAMERA DE COMERȚ ȘI INDUSTRIE A MUNICIPIULUI BUCUREȘTI

Camera de Comerţ şi Industrie a Municipiului Bucureşti (CCIB) este o organizaţie autonomă, neguvernamentală, apolitică, fără scop patrimonial, cu personalitate juridică, de utilitate publică, destinată reprezentării, apărării şi susţinerii intereselor membrilor săi şi a celorlalţi operatori economici din municipiul Bucureşti, pentru dezvoltarea comerţului şi industriei, agriculturii şi serviciilor, corespunzător cerinţelor economiei de piaţă.

Membrii CCIB îşi desfăşoară activitatea în cadrul a şase secţiuni, respectiv: Servicii, Industrie, Comerţ, Turism, Cercetare-Dezvoltare-Inovare şi Membri Colectivi. Camera de Comerţ şi Industrie a Municipiului Bucureşti este continuatoarea de drept a Camerei de Comerţ Bucureşti, indiferent de forma de organizare şi funcţionare sau de denumirea avută în perioada de timp de la constituirea sa în 1868, fiind practic nedesființată de-a lungul istoriei sale.

Camera bucureșteană nu lucrează numai cu şi numai pentru membrii săi, ci se adresează întregii comunităţi de afaceri din municipiul Bucureşti. Conform statutului Camerei membrii CCIB dispun, însă, de o serie de facilităţi (de exemplu: reduceri de tarife, inclusiv pentru contractarea de spaţiu expoziţional la târgurile organizate de ROMEXPO SA).

În calitate de reprezentant autorizat al mediului de afaceri bucureştean, CCIB se implică susţinut în asigurarea unui mediu de afaceri stabil, coerent şi transparent, favorabil dezvoltării durabile a economiei Capitalei, prin promovarea unor iniţiative legislative benefice pentru mediul de afaceri. De asemenea, Camera bucureşteană sprijină autorităţile administraţiei publice locale în scopul dezvoltării economico-sociale a Capitalei, inclusiv prin implicarea în cadrul unor acţiuni desfăşurate în parteneriat public-privat. De altfel, CCIB activează în cadrul unor comisii şi grupuri de lucru la nivelul Ministerului Finanţelor Publice, Instituţiei Prefectului Municipiului Bucureşti, Primăriei Sectorului 2 şi Primăriei Sectorului 3.

Promovarea ofertei româneşti în străinătate, îndeosebi în spaţiul extra-UE, atât prin mijloace tradiţionale (forumuri şi misiuni economice, organizate inclusiv în baza celor circa 70 de acorduri de colaborare încheiate cu organizaţii similare de pe toate continentele), cât şi prin deschiderea pe pieţe-ţintă a unor reprezentanţe ale CCIB, dublate de expoziţii permanente cu produse realizate în România; promovarea domeniilor cheie ale economiei româneşti (energia verde, turismul, industria de prelucrare a produselor agro-alimentare); apropierea mediului academic de mediul economic; pregătirea comunităţii de afaceri pentru atragerea de fonduri europene sunt doar câteva dintre modalităţile concrete prin care CCIB vine în sprijinul comunităţii de afaceri.

Pentru a va pune în practică ideile şi a va materializa planurile de afaceri, în sprijinul dumneavoastră vine o cameră de comerţ puternică, care va oferă o gamă largă de servicii la nivel european, adaptate perfect cerinţelor pieţei. Fie că doriţi să iniţiaţi o afacere, fie că aveţi deja o afacere şi doriţi să vă extindeţi, fie că sunteţi un investitor străin şi doriţi să deschideţi o sucursală sau reprezentanță în România, fie că aveţi un litigiu comercial sau civil şi nu doriţi să ajungeţi în instanţă, echipa Camerei este lângă dumneavoastră!

1859 – Comercianţii se preocupă de înfiinţarea unui sistem cameral, cu „acţiune independentă şi o autoritate recunoscută spre a putea apăra cu mai multă eficacitate interesele vitale ale tuturor ramurilor de industrie” (C.A. Rosetti, prim-starostele neguţătorilor Capitalei).
1860 – Principele Alexandru Ioan Cuza trimite Adunării legislative din Bucureşti un proiect de lege pentru organizarea unei camere de comerţ. Iniţiativa nu se materializează.
1864 – Este adoptată Legea Camerelor de Comerţ.
Ianuarie 1868 – Este înfiinţată prima cameră de comerţ şi industrie pe teritoriul de atunci al României, cea din Bucureşti.
Iunie 1868 – Pentru prima dată în România se pune problema „întabularii firmelor comerciale”; acesta este certificatul de naştere al Registrului Comerţului.
1870 – Camera de Comerţ şi Industrie Bucureşti este autorizată să publice rata medie de schimb a principalelor valute străine – ca o recunoaştere a prestigiului şi credibilităţii Camerei.
1875 – Camera Bucureşti este co-autor al textului primei legi a mărcilor.
1884 – La propunerea Camerei de Comerţ Bucureşti este promulgată legea pentru încurajarea industriei naţionale.
1886 – Apare o nouă lege a Camerelor de Comerţ, care scoate aceste organizaţii de sub oblăduirea Guvernului; Camerei i se cere să sprijine prima bursă din ţară.
1895 – Camera Bucureşti deschide primul birou de informaţii comerciale, care câştigă rapid încrederea şi aprecierea companiilor străine care funcţionează în România acelor timpuri.
1899 – Camera îşi face cunoscută poziţia cu privire la carteluri.
23 mai 1911 – Este inaugurat Palatul Camerei de Comerţ şi Industrie Bucureşti în prezenţa MS Regelui Carol I, a membrilor Casei Regale a României şi a unor înalţi oficiali ai statului, precum şi a unor membri ai Camerei de Comerţ.
1926 – La iniţiativa Camerei Bucureşti este introdus cecul poştal ca instrument de plată fără numerar. CCIB organizează Oborul Capitalei, primul târg de interes naţional, urmat de târguri de mărfuri în pieţele Bucureştilor. Până la jumătatea secolului trecut CCIB a sprijinit şi finanţat învăţământul comercial şi de meserii.
1949 – Prin decretul nr. 74/25.02.1949, Camerele de Comerţ sunt desfiinţate, cu excepţia Camerei de Comerţ şi Industrie din Bucureşti. Cu un obiect de activitate amputat, redus la susţinerea comerţului exterior, spoliată de toate proprietăţile sale, Camera bucureşteană păstrează vie flacăra sistemului cameral.
1949-1990 – Camera de Comerţ funcţionează, sub diferite denumiri, în cadrul Ministerului Comerţului.
1990-2005 – CCIB funcţionează ca departament al Camerei Naţionale.
2008 – CCIB se reorganizează, în conformitate cu Legea 335/2007.