Recent, a avut loc cea de-a treia rundă din cadrul seriei de dezbateri pe tema „Investiţii majore cu impact pe termen mediu şi lung în România – Roşia Montană” organizate de Camera de Comerţ şi Industrie a Municipiului Bucureşti (CCIB), pe fondul controverselor actuale cu privire la impactul acestui proiect asupra mediului, a patrimoniului naţional şi a economiei româneşti.
„Să nu uităm că România este stat membru al Uniunii Europene, iar aceasta are reglementări foarte clare şi severe care protejează interesele României, deci nu trebuie să ne facem griji cu privire la respectarea legalităţii în cadrul acestui proiect. Scopul nostru în organizarea acestor întâlniri este acela de a prezenta acest proiect mediului de afaceri, pentru ca firmele româneşti să poată evalua măsura în care vor avea acces şi se vor putea implica în derularea acestui proiect”, a subliniat prof. univ. dr. ing. Sorin Dimitriu, preşedintele CCIB, în cadrul întâlnirii.
La dezbatere au participat reprezentanţi ai comunităţii de afaceri, ai mediului academic, precum şi reprezentanţi ai conducerii companiei Roşia Montană Gold Corporation (RMGC).
Dragoş Tănase, director general RMGC, a făcut o prezentare a proiectului din perspectiva impactului economic şi a beneficiilor proiectului pentru economia românească. Pe fondul declinului înregistrat în ultimii ani în industria minieră din România, a spus acesta, proiectul de la Roşia Montană vine să valorifice potenţialul considerabil al industriei miniere româneşti, în condiţiile în care există şi forţă de muncă, şi resurse minerale, şi investitori. Potrivit directorului general al RMGC, din cei 7,5 miliarde USD venituri din vânzarea aurului si argintului exploatate la Roşia Montană, în economia românească vor intra peste 50% (din taxe şi impozite plătite la bugetul de stat şi la bugetele locale, plăţi către furnizorii de bunuri şi servicii şi pentru forţa de muncă). În opinia oficialilor RMGC, proiectul are, de asemenea, în vedere internalizarea furnizorilor – la nivel naţional, regional şi local – precum şi a unor investitori, prin atragerea acestora în România pentru a realiza investiţii şi în alte obiective din mineritul românesc.
Tema a suscitat un interes deosebit din partea celor prezenţi, cele mai importante aspecte aduse în discuţie de aceştia referindu-se la: necesitatea modificării legii minelor, care prevede redevenţe mult prea mici; publicitatea agresivă a RMGC, care trezeşte suspiciune cu privire la beneficiile proiectului pentru România; accesul companiilor româneşti la derularea proiectului; susţinerea, de către Agenţia Naţională de Resurse Minerale (ANRM), a unor astfel de proiecte în încercarea de a pune pe picioare mineritul românesc.
Biroul de Presă al CCIB
