5513269-mediafax-group-razvan-lupica

Sorin Dimitriu : Fondul Suveran de Dezvoltare şi Investiţii: Are România o strategie de soft power?

O analiză detaliată privind scopurile declarate ale Fondului Suveran de Dezvoltare și Investiții și mizele creării unui astfel de fond pentru dezvoltarea economică, semnat de președintele Camerei de Comerț și Industrie a Municipiului București, Sorin Dimitriu, a fost publicată recent de Ziarul Financiar.

“(….) În ultimii 30 de ani, România pare să fi pierdut un tempo în raport – de exemplu – cu vecinii săi în materie de investiţii strategice în străinătate. Ungaria are compania MOL, care s-a extins peste tot în Europa Centrală, Cehia are CEZ, prezentă şi în România, Polonia are Orlen şi PGNiG, ca să nu mai vorbim despre Austria, o ţară lipsită de resurse, care a reuşit să construiască unul dintre cei mai mari actori din Europa în industria oil&gas, OMV, patronul Petrom.

Investiţiile româneşti peste hotare sunt palide, iar cele strategice lipsesc cu desăvârşire – şi acesta este locul unde ar putea puncta decisiv un fond suveran. Strategia faţă de Republica Moldova ar putea avea astfel un pilon de sprijin – paradoxal, ţara cea mai apropiată, de care ne leagă istoria şi aspiraţii europene comune, este cea mai neglijată din acest punct de vedere. Pe scurt, un fond suveran românesc ar putea fi polivalent. Efectul de antrenare în economie, plecând de la piaţa de capital, poate duce, pe termen mediu şi în condiţiile în care companiile deţinute de fond ar fi listate, la o dublare a capitalizării BVB şi, prin urmare, la atingerea ţintei asumate, de intrare în clubul pieţelor de capital emergente.

Pe un plan mai larg, fondul suveran poate fi instrumental în materie geopolitică, prin tractarea Republicii Moldova pe o traiectorie evident pro-europeană.

La nivel conceptual, aceste aspecte nu sunt echivalente cu o reinventare a roţii, pentru că alţii au făcut-o înaintea noastră. În cazul nostru însă, lansarea ideii unui fond suveran vine cu o întrebare: are România un proiect internaţional, în care fondul să se integreze?  Este numai una dintre întrebările care aşteaptă răspuns, împreună cu altele (de ce au fost integrate în fond pachete de acţiuni la companii neprofitabile, de exemplu?), înainte de a porni pe un drum care se poate dovedi luminos, dar şi, în egală măsură, o formă fără fond.”

Textul integral al analizei poate fi citit AICI

 

Articolul anterior
Forum de afaceri româno-elen la sediul CCIB
Articolul următor
CERERE DE OFERTA BPCE New Delhi