ccib_img_1354546060_dsc_5900_S1[1]

TOPUL FIRMELOR BUCUREŞTENE, ediţia a XVIII-a

Cea de-a XVIII-a ediţie a TOPULUI FIRMELOR BUCUREŞTENE, organizat de Camera de Comerţ şi Industrie a Municipiului Bucureşti (CCIB) a avut loc în ziua de 27 octombrie, la Complexul Expoziţional Romexpo. Topul a evidenţiat rezultatele obţinute de societăţile bucureştene în anul 2010, iar la festivitate au luat parte reprezentanti ai preşedinţiei şi guvernului, ministerelor economice, autorităţilor locale, reprezentanţii unor patronate şi ai firmelor laureate.
„Criteriile promovate de noi, sistemul cameral, pentru identificarea performanţei reale, diferenţiaza semnificativ TOPUL CAMERAL prin aspectul calitativ, prin nota de elitism, care asigură superioritate faţă de topurile organizate de diferite structuri înregistrate în România”, a spus preşedintele CCIB, prof. dr. ing. SORIN DIMITRIU, în deschiderea galei Topului.
În Topul pe 2010 sunt 3898 de firme laureate, selecţionate din 127.405 de societăţi care au depus bilanţul pe 2010, dintre care numai 26872 au întrunit criteriile de eligibilitate.
Actuala ediţie s-a desfăşurat sub deviza CCIB PREMIAZĂ‚ MANAGEMENTUL PERFORMANT. „Laureaţii actualei ediţii a Topului au demonstrat că se poate face performanţă în condiţii atât de vitrege, încât ele ameninţă să modifice scena afacerilor globale. Fără îndoială, afirmaţia lui Pierre Corneille din celebra sa piesă, „Cidul”, este adevărată, şi dramaturgul spune acolo că acela care „învinge fără primejdie, triumfă fără glorie”. Ca atare, premianţii de azi, cei care au făcut performanţă în dificilele condiţii ale anului trecut, merită din plin să le recunoaştem gloria de a fi triumfat în condiţii în care companii de anvergură internaţională au traversat cu dificultate anul 2010”, a subliniat Sorin Dimitriu.
Premiantele din Topul firmelor bucureştene au reuşit să răzbată în concurenţa cu competitoarele lor din state unde guvernele au investit pachete generoase de sprijin pentru salvarea economiei, în timp ce România a trebuit să aibă grijă, în special, de redresarea echilibrului bugetar, ceea ce a afectat investiţiile, creditele şi piaţa muncii. „Singura pârghie de sprijin pentru comercianţii români a fost propriul lor management inteligent, flexibil şi eficient, motiv pentru care premiem tocmai acestă calitate. Firmele premiate au manageri care au ştiut că în afaceri nu poţi reuşi fără să rişti, dar au avut capacitatea de a discerne amploarea riscurilor pe care firmele lor şi le pot asuma”, a explicat preşedintele CCIB.
Printre criteriile utilizate de CCIB la elaborarea Topului firmelor bucureştene, adevărat „turnesol” al performanţei manageriale, se numără cifra de afaceri netă a unei companii, profitul din exploatare, rata profitului din exploatare, care reprezintă raportul dintre profitul din exploatare şi cifra de afaceri, eficienţa utilizării resurselor umane, respectiv raportul dintre valoarea adăugată obţinută şi numărul mediu de salariaţi pe care l-a avut respectiva firmă în 2010, precum şi eficienţa utilizării capitalului angajat.
Preşedintele CCIB a mai subliniat că „în condiţiile în care fiscalitatea pe muncă este una dintre cele mai ridicate din Europa, dificultatea de a obţine credite, în special pentru IMM-uri, a fost una notorie iar activitatea economică este îngreunată de o infrastructură departe de cerinţele secolului XXI, managementul performant este singurul care poate salva o firmă”.
Topul firmelor bucureştene este o oglindă a economiei din Capitala României; astfel, dacă numărul IMM-urilor este considerabil mai mare decât al altor categorii de companii, în Topul bucureştean acestea însumează 2002 laureate, din totalul de 3898. Conform metodologiei, firmele au fost împărţite în şase domenii de activitate, iar în cadrul fiecărui domeniu, companiile sunt împărţite pe cinci categorii de mărime, respectiv întreprinderi foarte mari, mari, mijlocii, mici şi microîntreprinderi.
Domeniul cu cel mai mare număr de laureaţi este cel al serviciilor, de unde provin 1452 de firme, din industrie, sunt 1024, apoi se situează comerţul şi turismul, cu 740 de premianţi, urmat de cercetare, dezvoltare, high tech, cu 368 de societăţi, din construcţii sunt 239 de premianţi şi din agricultură, pescuit şi piscicultură, 75. Dintre preminaţii celei de-a XVIII-a ediţii a Topului firmelor bucureştene pot fi amintite, fără nici o pretenţie de exhaustivitate sau de selecţie valorică, atât firme mari şi foarte mari, precum ABB SRL, Adesgo, Alstom Transport, Apa Nova, Avon Cosmetics, Bitdefender, Danone, Elvila, Holcim, Interagro, OMV Petrom, Orange Romania, RCS / RDS, Stirom, Strabag, Zara, cât şi peste două mii de IMM-uri.
Firmele membre ale CCIB au reuşit să ocupe aproximativ un sfert din primele locuri din Top.
A fi premiant în Topul firmelor bucureştene este un lucru dificil, din cauza concurenţei puternice din Capitală, a spus Sorin Dimitriu, care a precizat că în „Bucureştiul s-a plasat pe locul 27 în topul celor mai bune 36 de destinaţii pentru afaceri din Europa, potrivit unui studiu realizat de Cushman&Wakefield”.
Practic, nici un domeniu nu este slab reprezentat în Capitală. Comerţul bucureştean deţine peste 25% din suprafaţa de vânzare şi din desfacerile cu amănuntul la nivel naţional. Cele mai importante reţele de hipermarketuri şi supermarketuri sunt, de asemenea, prezente în Capitală.
Bucureştiul este şi principalul centru financiar-bancar al ţării, aici aflându-se circa 90% dintre băncile care operează în România.
Potrivit Oficiului Naţional al Registrului Comerţului, la 30 septembrie 2011, în Capitală funcţionau 19% dintre societăţile comericale din întreaga ţară.
La nivelul Capitalei, producţia industrială a înregistrat, în intervalul iulie-decembrie 2010, precum şi în luna februarie a acestui an, creşteri faţă de perioada corespunzătoare a anului precedent.
Cel mai mare oraş al ţării are şi un potenţial industrial important. „Parcurile industriale şi tehnologice din imediata vecinătate a Capitalei sunt şi vor fi puncte puternice de atracţie pentru companiile multinaţionale şi pentru cele locale. Este necesară, însă, o politică pentru atragerea de noi investitori şi dezvoltarea de noi capacităţi de producţie. De asemenea, se impune şi încurajarea industriilor care pun în valoare punctele forte locale (populaţie tânără, educată, vorbitoare de limbi străine)”, consideră Sorin Dimitriu.
Exportatorii bucureşteni au realizat, în martie anul acesta, 15,4% din exporturile la nivel naţional, iar în primele patru luni, ponderea lor în exporturile naţionale a fost de 12,1%.
Un lucru îngrijorător, este prăbuşirea investiţiilor în cercetare-dezvoltare-inovare, dar speranţa vine din faptul că o mare parte a institutelor de cercetare-dezvoltare şi-au intensificat participarea cu proiecte la competiţiile europene ale programelor de cercetare-dezvoltare din Uniunea Europeană. Aşa se face că, în această perioadă, în Capitală, activitatea de cercetare-dezvoltare-inovare se bazează pe finanţare europeană şi internaţională (cca 30÷50%), finanţare de la bugetul naţional (cca 19÷32%) şi o finanţare din fonduri private (cca 12÷18%).
La Topul firmelor bucureştene se acordă, pentru al XI-lea an consecutiv, Trofeul creativităţii, ce va fi decernat în baza datelor de la OSIM.
Ediţia a XVIII-a a Topului firmelor bucureştene are loc în anul în care CCIB aniversează 100 de ani de la inaugurarea sediului său istoric. Referindu-se la acest eveniment, preşedintele Sorin Dimitriu a spus: „Conform traditiei, CCIB decernează „Trofeul HERMES” pentru contribuţii deosebite la consolidarea Camerei bucureştene, unor personalităţi din afara sistemului cameral. Anul acesta, cu prilejul aniversării a 100 de ani de existenţă a sediului istoric al Camerei Capitalei, realizat cu suportul generos al regelui Carol I, precum şi cu ocazia împlinirii vârstei de 90 de ani de către Majestatea Sa, regele Mihai al României, Colegiul de Conducere al Camerei de Comert si Industrie a Municipiului Bucuresti a hotarat ca „Trofeul Hermes – 2011” să fie acordat Majestatii Sale, Regele Mihai, ca omagiu adus contribuţiei Casei Regale a României la modernizarea si consolidarea Camerei de Comerţ şi Industrie a municipiului Bucureşti”. Preşedintele CCIB a anunţat că decernarea Trofeului va avea loc în cadrul unui concert de gală, programat la Atheneul Român, pe data de 13 noiembrie.
În final Sorin Dimitriu a mulţumit celor care au sprijinit realizarea actualei ediţii a Topului, respectiv sponsorilor oficiali Apulum, Club Prestige, sponsorilor B365, Bonnie & Clyde, Domeniile Vânju Mare, PKF şi Rominvent, precum şi partenerilor media Agerpres, Bursa, Bursa Construcţiilor, Business Adviser, Business Point, Business Press, Curierul Naţional, Economistul, Media Bloc, Mesagerul energetic, Puterea, Radio România Bucureşti FM, Spin Media, Together for Your Business, Tribuna economică, Ziua Cargo, ca şi jurnalului online Afacerea.

Biroul de presă al CCIB