Curtea de Arbitraj București

de pe lângă Camera de Comerţ şi Industrie a Municipiului Bucureşti,

alternativă la soluţionarea litigiilor civile (comerciale)

 

Curtea de Arbitraj București de pe lângă Camera de Comerţ şi Industrie a Municipiului Bucureşti este o instituţie permanentă de arbitraj, fără personalitate juridică, independentă în exercitarea atribuţiilor ce îi revin, organizată şi funcţionând în conformitate cu Legea camerelor de comerţ din România nr. 335/2007, cu modificările şi completările ulterioare, cu Statutul Camerei de Comerţ şi Industrie a Municipiului Bucureşti, precum şi în conformitate cu Regulamentul de organizare şi funcţionare.

Începând cu 18 noiembrie 2021, Curtea de Arbitraj de pe lângă Camera de Comerţ şi Industrie a Municipiului Bucureşti are o nouă conducere:

–  Președinte – doamna Cristina Petrovici, fost judecător la Curtea de Apel București, Secțiile a Vlll-a și a lX-a Contencios Administrativ și Fiscal, specialist în Drept comercial;

– Vicepreședinte – doamna Carmen Todică, Doctor în Drept, Conferențiar univ. la Facultatea de Drept – Universitatea Titu Maiorescu București, avocat, specialist în Drept Comercial și Drept Civil, formator INPPA, mediator autorizat, formator Responsabil protecția datelor, auditor Protecția datelor cu caracter personal, autor și co-autor a numeroase lucrări științifice de specialitate, interne și internaționale;

– Vicepreședinte – doamna Mădălina-Elena Grecu, fost judecător la Înalta Curte de Casație și Justiție, Secția de contencios administrativ și fiscal, specialist în Drept comercial, Dreptul mediului, membru onorific al Forumului Judecătorilor Europeni pentru mediu.

Echipa de arbitri a Curții de Arbitraj București de pe lângă Camera de Comerţ şi Industrie a Municipiului Bucureşti soluţionează litigii comerciale în toate sectoarele economice: de la infrastructură, construcţii, finanţare de proiecte, contracte comerciale, distribuţie sau leasing de echipamente, până la servicii bancare şi pieţe de capital, asigurări, achiziţii publice, energie, petrol şi gaze naturale.

CURTEA DE ARBITRAJ BUCUREȘTI DE PE LÂNGĂ CAMERA DE COMERȚ ȘI INDUSTRIE A MUNICIPIULUI BUCUREȘTI, O TRADIȚIE ÎNCEPUTĂ ACUM 113 ANI

Având la bază principiile și valorile moderne europene, instituția înființată pe lângă Camera de Comerț și Industrie a Municipiului București este continuatoarea de drept a primei instituții de arbitraj creată de Camera de Comerț București – Camera Arbitrală – în anul 1908, instituție care a funcționat până la instalarea regimului comunist.

Despre semnificația și eficiența acestei Camere de Arbitraj aflăm din volumul „Albumul Aniversării”, publicat în 1911, la inaugurarea sediului istoric al Camerei de Comerț și Industrie București:

„O instituție extrem de importantă, care funcționează pe lângă Camera București, este Camera de Arbitraj a Judecății și de Conciliere, a cărei misiune este de a aplana, pe cât posibil, diferendele rezultate din operațiunile comerciale. Avantajele sale practice rezultă din faptul că aproape toate soluțiile emise au fost spre satisfacția deplină a părților aflate în litigiu. De la înființarea ei și până în ziua de azi a avut de soluționat 209 spețe de judecată. Dintre acestea, 25 au fost retrase datorită concilierii dintre părți înainte de judecată, 47 dintre acestea au primit o propunere de soluție de conciliere din partea Camerei Arbitrale și pentru 137 de spețe Camera Arbitrală a pronunțat sentințe definitive. 112 decizii definitive au fost executate, iar pentru restul de 25 părțile au făcut apel la Curtea de Apel București. Curtea de Apel a respins 5 dintre aceste decizii și a menținut decizia Curții de Arbitraj în alte 16 spețe. Pentru 4 dintre acestea Curtea de Apel este încă în pronunțare. Această statistică demonstrează de o manieră elocventă competențele și imparțialitatea Curții de Arbitraj, care chiar dacă trebuie să judece sumar și rapid, oferă soluții în confomitate cu legea.”

ARBITRAJUL COMERCIAL, DIN TRECUT SPRE VIITOR

Folosit încă din Evul Mediu de către comercianți, arbitrajul, fie el intern sau internaţional, instituțional sau ad-hoc, a avut o perioadă fastă începând cu partea a doua a secolului al XX-lea, devenind o justiție privată utilizată frecvent de companii.

În relațiile comerciale internaționale arbitrajul a devenit chiar modul preferat de soluționare a litigiilor comerciale sau litigiilor între state.

Conform statisticilor europene, circa 90% dintre contractele internaționale conțin o clauză de arbitraj ce poate fi combinată cu un mod de reglementare amiabilă a litigiului. În unele cazuri se indică clar apelul la un arbitraj comercial instituționalizat sau ad-hoc.

Dacă se optează pentru un arbitraj instituțional trebuie aleasă o instituție generalistă sau una specializată, internațională sau națională. Ceea ce contează însă este buna ei reputație și experiența în soluționarea litigiilor. Comercianții români s-au încadrat și ei în acest curent.

În România, instituția arbitrajului a cunoscut aceeași evoluție firească, de la judecătorul-negustor (prima formă de arbitraj comercial care a funcţionat începând cu anul 1883 în cadrul CCIB) până la Curtea de Arbitraj de pe lângă Camera de Comerț și Industrie a Municipiului București, reînfiinţată în anul 2008, conform normelor europene. În perioada 2009-2016, Curtea de Arbitraj Comercial de pe lângă Camera de Comerț și Industrie a Municipiului București a funcţionat în cadrul Curţii de Arbitraj Comercial Internațional de pe lângă Camera de Comerț și Industrie a României.

Urmare a solicitării membrilor CCIB, în decembrie 2016, prin decizia Colegiului de Conducere, Curtea de Arbitraj Comercial București şi-a reluat activitatea în cadrul Camerei Comerț și Industrie a Municipiului București.

AVANTAJELE ARBITRAJULUI

Fiind prin definiție o modalitate de soluționare a diferendelor bazată pe voința părților care încredințează rezolvarea litigiului lor unor arbitri judecători privați, independenți, specialiști în domeniile vizate, arbitrajul este recunoscut ca fiind cel mai eficient mijloc de rezolvare a disputelor comerciale și beneficiază de o largă recunoaștere din partea actorilor economici și instanțelor judecătorești din țară și străinătate.

Tratatele și convențiile internaționale la care România este parte, facilitează și permit recunoașterea și executarea sentințelor arbitrale de o manieră rapidă și eficientă.

Un alt avantaj major al arbitrajului este confidențialitatea procedurii arbitrale, care este uneori și primul motiv pentru care se alege acest mod de soluționare a litigiilor.

În plus, o hotărâre agreată de părți și pronunțată mult mai rapid oferă mai multe șanse părților să-și continue relațiile comerciale decât o hotărâre judiciară care riscă să fie pronunțată cu întârziere și să nu fie în avantajul niciuneia dintre părți.

În fine, arbitrajul are meritul că reușește să soluționeze definitiv un litigiu, hotărârile având autoritate de lucru judecat.

Un avantaj care capată o mare însemnătate, mai ales în contextul funcționării justiției din România, al gradului de încărcare al instanțelor, este acela al transparenței, calității și competențelor arbitrului judecător. Prin libertatea părților de a-și alege arbitrul, dar și prin selecția făcută de însăși Curtea de Arbitraj de pe lângă Camera de Comerţ şi Industrie a Municipiului Bucureşti  în alcătuirea listei sale de arbitri, antreprenorii au șansa de a beneficia de judecata unor specialiști în spețele ce fac obiectul soluționării.

Trebuie reținut că arbitrajul rămâne accesibil tuturor companiilor indiferent de talia lor.

Persoana contact:

Sile Alexandru Stanculescu
Tel 0755 030 675
Email: arbitraj@ccib.ro

 

RECLAMĂ