Small Details Make a Big Impression

Îmi revine marea bucurie de a felicita Camera de Comerț și Industrie București cu ocazia celei de-a 150-a aniversări de activitate neîntreruptă. Avem de mulți ani o legătură foarte strânsă cu Camera dumneavoastră. Și cred că acest lucru este foarte important pentru dezvoltarea afacerilor noastre bilaterale.

Din punctul meu de vedere, securitatea și dezvoltarea economică a României , laolaltă cu concentrarea pe un brand puternic al României pe scena internațional ă și crearea unui climat favorabil investițiilor în interiorul țării. Toți investitorii cehi existenți sunt cei mai buni ambasadori pentru promovarea imaginii României, dovedind prin propriul exemplu că România este o țară cu ocazii foarte bune pentru afaceri, cu oameni foarte buni și cu o dezvoltare remarcabilă.

Vă urez multă energie în implementarea misiunii dumneavoastră foarte importante și pe lângă aceasta, doresc sămi exprim respectul pentru parcursul de succes al Camerei dumneavoastră și vă urez foarte mult succes pe viitor.”

Cu o activitate prodigioasă, desfășurată neîntrerupt, în ciuda vicisitudinilor și servituților timpului, de-a lungul unui secol și jumătate, CCIB este astăzi o instituție fundamentală, definită de soliditate, pragmatism și eficiență, a Capitalei și a României, un pilon al economiei și al civilizației românești în ansamblul ei. Performanțele și prestigiul Camerei se datorează dedicației și profesionismului celor care lucrează pentru ea și, nu în ultimul rând, managementului de elită al președintelui ei, prof. univ. dr. Sorin Dimitriu. O convergență frumoasă și plină de semnificații simbolice face ca, în anul Centenarului Marii Uniri, 2018, Camera de Comerț și Industrie a Municipiului București să împlinească venerabila vârstă de 150 de ani. Îi nutrim, cu acest prilej special, gânduri de recunoștință și înaltă apreciere și îi dorim să rămână o instituție-simbol a temeiniciei și continuității, un vector al dezvoltării țării în concertul european și mondial. “

În anul consacrat marilor evenimente ale istoriei transformării României într-un stat unitar şi modern, Camera de Comerţ şi Industrie a Municipiului Bucureşti marchează 150 de ani de existenţă. Un eveniment pe care, aşa cum se cuvine, diriguitorii contemporani cu împlinirea unui secol şi jumătate de activitate camerală în Bucureşti îl marchează printr-un program ambiţios şi bine articulat, destinat tuturor acelora care, într-o formă sau alta, apreciază eforturile respective. Ca cercetător în aria academică naţională, mă alătur lor şi salut evenimentul.

Am plăcuta bucurie de a rememora, pentru mine însumi, pentru colegii mei, dar şi pentru publicul larg – mai cu seamă cel aflat încă în prima treime de activitate şi viaţă – legăturile strânse de colaborare între cercetarea economică şi Camera de Comerţ şi Industrie a Municipiului Bucureşti. Colaborare care se întinde pe o perioadă îndelungată de timp, din anii începutului cercetării de piaţă internă în România prin Institutul de Cercetări Comerciale, trecând apoi spre tranziţia la economia de piaţă şi exprimarea tot mai complexă a mişcării camerale, cu toate instrumentele sale specifice.”

Camera de Comerţ şi Industrie a Municipiului Bucureşti mi-a facut onoarea sa-mi adreseze invitaţia de a mă alătura unui demers pe care îl consider de o deosebită însemnatate: un numar special al revistei „Legal Magazin” dedicat acestei aniversări. Răspund generoasei invitaţii convins că, la împlinirea a 150 de ani de activitate neîntreruptă, Camera de Comerţ bucureşteană, înţelegandu-şi menirea, contribuie la antrenarea comunităţii de afaceri din România să privească şi înapoi, învăţând lecţiile istoriei, ca să vadă mai bine înainte. Mai cu seamă că aniversarea prestigioasei instituţii are loc în anul în care omagiem Marea Unire de la 1918. O bună ocazie de a trage învăţăminte, în prezent, din acele înfăptuiri ale înaintaşilor noştri pe culmea cărora s-a născut evenimentul mareţ de acum o sută de ani.

În fond, ce au facut înaintaşii noştri din a doua jumatate a veacului al XlX-lea şi din primele două decenii ale veacului XX. Au întarit statul, au dezvoltat şcoala şi cultura şi, pe acest fond, au adunat cap la cap doua valori fundamentale, capitalul, atât cât aveau, şi munca, atât cât au putut obţine, punând în mişcare toate motoarele societaţii.

Modelul românesc din anii 1859-1916 ne poate fi azi îndreptar dacă vrem ca munca, împreună cu capitalul si cu intreprinzătorii, să producă valori adaugate consistente. Valorificarea acestui model, astazi, este posibilă numai pe masură ce societatea noastră va învăţa să raspundă unor întrebări cardinale. Cred că merită, în anul Centenarului Marii Uniri, sa fie deschisă o dezbatere cu tema „Locul României în lume şi problema decalajelor istorice faţă de ţările dezvoltate”. Pentru Camera de Comerţ şi Industrie a Municipiului Bucureşti, aceasta aniversare – eveniment cu puternice semnificaţii, ce se înscrie în şirul momentelor importante legate de comunitatea economică, de cultură şi de civilizaţia afacerilor – este o bună ocazie pentru a se implica într-o dezbatere cu analize menite să aducă în prim-plan nu doar ceea ce societatea românească a facut deja, ci mult mai mult: ce mai avem de facut.

Cred că acest numar special al revistei „Legal Magazin” şi-ar putea înscrie, ca motto, ideea ca soluţiile pentru problemele complexe nu se pot întemeia nici pe reţete şi nici pe tipare, ci pe analize profunde raportate la realităţile interne şi judecate în context global. Camera de Comerţ şi Industrie bucureşteană şi-ar afirma astfel preocuparea pentru stimularea acelor locomotive gata sa-şi grăbeasca înaintarea şi să tragă dupa ele întreaga societate.

Îmi face placere, totodată, să adresez calde felicitari Camerei de Comerţ şi Industrie în acest moment aniversar. Nu pentru cei 150 de ani pe care-i implineşte, căci vârsta nu-i un merit. Deşi, în împrejurarile complexe ce definesc istoria acestor 150 de ani, faptul ca instituţia a rezistat în tot acest timp e un merit. Cu deosebire însă, vă adresez felicitări pentru tot ceea ce aţi înfăptuit, însoţite de urarea de noi succese.

La mulţi ani!”

Avem două motive de a sărbători: în primul rând împlinirea a 150 de ani de la înființarea Camerei de Comerț si Industrie a Municipiului București și faptul că avem un organism sănătos, consecvent, care funcționează bine, cu rolul de a sprijini comunitatea de afaceri, asigurând un dialog deschis cu autoritățile administrației publice, mediul asociativ și organismele internaționale publice și private.

Camera bucureșteană este un important actor, mediator, reprezentant al spectrului economic și comercial al României, iar pe această cale nu putem decât să aducem recunoștință și mulțumire reprezentanților acestei instituții pentru întreaga activitate desfasurată. Datorită eforturilor instituționale depuse de-a lungul timpului, Camera bucureșteană și-a dovedit eficiența si eficacitatea, participând activ la dezvoltarea cadrului economic și a contribuit în momentele cheie la dezvoltarea mediului de afaceri din România.

Aducem recunostința noastră generațiilor care până astăzi și-au dedicat viața Camerei bucureștene și vă felicităm în acest moment aniversar, urându-vă din toata inima LA MULTI ANI!”

Camera de Comerț și Industrie din București este un exemplu excelent de organizație de afaceri cu reputație bună care a contribuit la dezvoltarea mediului de afaceri din România. Mie însumi mi-a făcut plăcere să colaborez strâns cu dumneavoastră și să organizăm împreună câteva evenimente care au contribuit cu succes la întărirea relațiilor bilaterale dintre Egipt și România.

Camera de Comerț și Industrie din București are un istoric remarcabil ca instituție aflată în serviciul comunității de afaceri și contiună să aibă un rol important în a contura viitorul României și relațiile sale cu lumea.“

Bucureștiul este o metropolă și în domeniul conducerii afacerilor. Aici există numeroși poli de afaceri, patronate diverse, instituții financiar-bancare redutabile, o capacitate mare de consultanță pentru dreptul afacerilor și arbitraj. Cu cât mai mare este freamătul economic bucureștean, cu atât mai vaste sunt domeniile de inserare a Camerei de comerț și industrie în susținerea celor care dau bunăstarea capitalei. Intrând în al doilea deceniu de integrare a României în Uniunea Europeană, a cărei origine stă în piața unică, pentru Camera de Comerț și Industrie București se deschid căi suplimentare de acțiune în sprijinul celor care vor să-și dezvolte afacerile pe o piață extinsă, să beneficieze de reguli omogene de comerț, de investiții, de plată și de credit, cu deschidere către restul lumii, unde distanțele se scurtează, dar oportunitățile se înmulțesc.

Calitatea de far pentru afaceri a Camerei bucureștene o situează printre instituțiile cu cele mai bune capacități de analiză și fructificare a noilor deschideri ale lumii globale. Astăzi, când pe diverse meridiane se aud voci care reclamă întoarcerea la protecționism și izolaționism, CCIB, care știe bine costurile și riscurile globale ale unor politici similare din trecut, are datoria să se afle în primul rând al apărării libertăților pieței, al deschiderii unui dialog responsabil cu societatea pentru a face ca lumea să continue pe drumul progresului și stabilității.”

În ianuarie 1868, prima Cameră de Comerț și Industrie a fost înființată pe teritoriul României, cea din București.

De-a lungul a 15 decenii, CCIB a traversat diverse etape, cu diverse denumiri, sarcini și provocări, dar nu a încetat niciodată să apere într-un mod eficient interesele vitale ale membrilor comunității de afaceri și să-i pună în legătură cu o diversitate de comunități de afaceri regionale și internaționale.

Egiptul s-a bucurat de o relație oficială și diplomatică stabilă și călduroasă cu România, timp de 111 ani, am avut parte de o extindere reușită a relațiilor de afaceri și comerciale prin Consilul Comun de Afaceri Româno-Egiptean, în care CCIB a făcut eforturi foarte mari pentru a sprijini și facilita un mediu de afaceri stabil, coerent și favorabil pentru ambele părți, asigurând conexiuni reușite și multiple schimburi de vizite.”

Eforturile Camerei de Comerț și Industrie din București de a accelera relațiile economice bilaterale dintre Republica Islamică a Iranului și România au fost mereu demne de laudă, organizarea Zilei Oportunităților de Afaceri în Iran fiind doar un exemplu al acestor realizări admirabile.

Aș dori să profit de această oportunitate pentru a-mi reafirma aprecierea și sprijinul pentru Camera de Comerț și Industrie București pentru munca întreprinsă continuu în scopul consolidării cooperării economice și comerciale și pentru a ura tuturor membrilor săi mult succes și prosperitate.”

Prin acțiunile dezvoltate între Ambasada Republicii Tunisiene în România și Camera de Comerț și Industrie București, aș dori să-mi exprim aprecierea față de eforturile pe care le depuneți, buna cooperare și contribuția Camerei la promovarea cooperării economice și comerciale.

Salutând această acțiune lăudabilă în serviciul impulsionării cooperării economice și a dezvoltării oportunitățifor de afaceri între Camera de Comerț și Industrie București și diverșii săi parteneri, vă reiterez urarile mele de succes și progres susținut.”

În urmă cu 150 de ani se înfiinţa prima Cameră de Comerţ şi Industrie din România, la Bucureşti. Misiunea ei, sintetizată pe frontispiciul web site-ului prin sloganul „Din 1868 în serviciul comunităţii de afaceri” s-a concentrat pe dezvoltarea relaţiilor sociale decisive pentru creşterea productivităţii şi folosirea capitalului social pentru dezvoltarea sustenabilă a economiei.

În lumea globalizată, nu dimensiunea economiei este hotărâtoare, ci libertatea din cadrul economiei, gândirea liberă, dreptul individului de a opta şi de a-şi apăra opţiunea, care sunt esenţiale pentru instituţiile democratice. Numai democraţia poate proteja şi promova drepturile individuale, proprietatea privată, piaţa şi comerţul liber privilegiind astfel evoluţiile dinspre democraţie spre comerţ liber. După părerea mea, la fel de benefică este şi evoluţia inversă prin care libertatea comerţului aduce după ea şi libertatea politică.

Cred că principala sfidare a prezentului este consolidarea democraţiei prin progresul economiei de piaţă. Nici libertatea pieţei, nici libertatea cetăţenilor nu pot fi independente una faţă de cealaltă. Amândouă au nevoie de o voinţă puternică pentru o politică de reformă îndrăzneaţă şi imaginativă. Acesta este singurul mod de a răspunde provocărilor acestui secol XXI incert deoarece, după cum prea bine ştim, democraţia poate să nu fie o garanţie suficientă pentru o ordine raţională şi echitabilă. Democraţia în acest început de veac şi de mileniu nu poate fi decât triumful libertăţii de a inventa, ingenios şi creativ, noi forme şi noi mijloace de dezvoltare. Îmi amintesc cu plăcere de participarea, la invitaţia mea, a reprezentanţilor Camerelor de Comerţ la vizitele de stat şi la conferinţele internaţionale, în timpul mandatului meu prezidenţial, într-o perioadă de profunde reforme politice, economice şi sociale.

Cei 10 ani scurşi de la preluarea preşedinţiei Camerei de Comerţ şi Industrie a Municipiului Bucureşti de către dr. Sorin Dimitriu, distins profesor universitar cu o activitate ştiinţifică recunoscută pe plan mondial şi cu experienţă în administraţia centrală a statului, au marcat o evoluţie notabilă în activitatea CCIB, pentru asigurarea unui mediu de afaceri stabil, coerent şi transparent, favorabil dezvoltării durabile a economiei Capitalei, prin promovarea unor iniţiative legislative benefice pentru mediul de afaceri şi implicarea în cadrul unor acţiuni desfăşurate în parteneriat public–privat.

Apreciez eforturile dedicate prezentării ofertei româneşti în străinătate prin forumuri, misiuni economice, expoziţii, cât şi prin deschiderea pe pieţe-tinţă a unor reprezentanţe ale CCIB, dublate de expoziţii permanente şi nu în ultimul rând dezvoltarea cooperării mediului de afaceri cu mediul academic.

Manifestările organizate de CCIB în contextul Centenarului Marii Uniri pot rememora nu numai evenimentele marcante din istoria veche sau recentă în care CCIB a fost implicată, dar pot fi şi o sursă de inspiraţie pentru un proiect naţional de dezvoltare economică a României în secolul al XXI-lea.”

Înfiinţată cu exact 150 de ani în urmă ca prima cameră de comerţ şi industrie din teritoriul de atunci al României, CCIB a generat în îndelungata sa istorie o serie de initiative de referință pentru mediul de afaceri:

„întabularea firmelor comerciale”; în 1870 a fost autorizată să publice rata medie de schimb a principalelor valute străine; în 1875 Camera bucureşteană este coautoare a textului primei legi a mărcilor, iar în 1886 i se cere să sprijine prima bursă din ţară. Camera Bucureşti deschide la finalul secolului XIX primul birou de informaţii comerciale, care câştigă rapid încrederea şi aprecierea companiilor străine care funcţionează în România acelor timpuri, iar la 23 mai 1911 este inaugurat Palatul Camerei de Comerţ şi Industrie Bucureşti în prezenţa MS Regele Carol I.

Evoluția CCIB reflectă fidel istoria țării, cu suișurile și coborâșurile inerente, Camera bucureșteană dovedindu-se de-a lungul timpului un seismograf extrem de sensibil al societății și economiei românești. Faptul că sediul/cladirea Camerei a rezistat numeroaselor seisme geofizice și politice, inclusiv bombardamentelor este un semn al perenității și – de ce nu – al proniei pentru mediul de afaceri.

Vecinătatea sediului CCIB cu sediul BNR este un simbolism cu o încărcătură aparte, ca și buna colaborare cu Asociația noastră – ca de alfel cu toate structurile patronale și profesionale din componența Consiliului de Export al României.
La multi ani, CCIB!”

În timp, Camera de Comerț și Industrie București a fost un excelent loc de întâlnire, o autentică scenă, sau, dacă vreți, arenă, cu participarea celor implicați în activități sociale, comerciale și de servicii.

Camera bucureșteană a evoluat continuu, în pas cu cerințele vieții, chiar dacă un timp, în care economia României a fost altfel modelată decât după regulile pieții, adaptându-se la noi și diferite cerințe, care au dovedit viabilitatea acestei instituții fundamentale a economiei de piață.

Evident că, astfel, Camera se confruntă cu efectele evoluției industriei, comerțului și a serviciilor, cu impactul deosebit al internaționalizării și globalizării economiilor, conjugat și cu evoluția deosebit de explozivă a tot ceea ce înseamnă astfel informatizare, tehnică electronică de calcul, internet etc. Și în acest cadru, Camera de Comerț și Industrie București își arată utilitatea și valabilitatea cu asigurarea adaptabilității continue la evoluțiile celui pe care îl servește, respectiv mediul de afaceri și oamenii de afaceri.

Astăzi, CCIB a renăscut. Practic, e vorba de o rectitorire în anul 2016. Sunt încrezător în viitorul Camerei bucureștene, care, după mulți ani de suferință, a revenit în casa proprie, în Palatul Camerei de Comerț și Industrie din strada, numită altădată, strada Bursei din București, acum strada Ion Ghica.

Împreună cu mulți oameni angajați pe „frontul cameral”, nu am decât să închei cu urarea tradițională și larg recunoscută „VIVAT, CRESCAT, FLOREAT”! – „SĂ TRĂIASCĂ, SĂ CREASCĂ, SĂ ÎNFLOREASCĂ” întru mulți ani!

Ce ne leagă pe noi, arhitecții, de CCIB? Ce afinități există între breasla arhitecților și cea a comercianților? Ne leagă trecutul. Camera de Comerț și Industrie București, înființată în 1868, este cea mai importantă și cea mai veche instituție care reprezintă mediul de afaceri din țară. Cu o istorie valoroasă ne mândrim și noi, în 1891 luând naștere, la inţiativa a 24 de arhitecţi, Societatea Arhitecţilor Români, condusă de arh. Alexandru Orăscu.

Ne leagă prezentul – prin insistența încăpățânată, obsedantă, înverșunată în păstrarea și conservarea patrimoniului imobiliar al breslei, interesul, dragostea și implicarea în salvarea monumentelor, a patrimoniului cultural bucureștean. Ne leagă speranța de a putea realiza proiecte fiecare în parte și împreună. Personal, ma leagă de instituția camerală implicarea in definirea si construirea WTC București. La ceas aniversar, urez Camerei bucureștene viață lungă și rodnică!”

Statutul dumneavoastră, de organizaţie profesională prestigioasă, reprezentativă pentru mediul de afaceri bucureștean, a fost dobândit prin perseverenţă şi multă muncă, iar cifra aniversară pe care o sărbătoriți reflectă consecvenţa, expertiza și implicarea deosebită pentru a întreprinde demersuri cu adevărat importante, în plan economic şi social.

În calitatea sa de exponent al mediului de afaceri bucureştean, beneficiind de participarea și profesionalismul elitelor comunității de afaceri, CCIB a fost întotdeauna un partener de încredere pentru demersurile FNGCIMM de a oferi un sprijin consistent, real si pragmatic celor care au ales drumul antreprenoriatului.

Privim cu optimism spre viitorii ani și avem convingerea că relația dintre FNGCIMM și CCIB va continua să se dezvolte sub influența bunei conjuncturi economice, în scopul dinamizării unui ecosistem de business solid.”

Camera de Comerț si Industrie a Municipiului București, prima Cameră de comerț de pe teritoriul României, şi-a păstrat, de-a lungul celor 150 de ani de la înființare, un rol central în viaţa economică a Capitalei, contribuind semnificativ şi neîntrerupt la modernizarea economiei naționale.

Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat (MMACA) recunoaște şi respectă istoria şi rolul Camerei de Comerţ si Industrie a Municipiului București şi rămâne un partener al acesteia în demersul său de creare a unui mediu de afaceri stabil, predictibil şi transparent, favorabil unei dezvoltări economice durabile.

Promovarea ofertei românești şi, în special, a domeniilor-cheie ale economiei naţionale în străinătate, creșterea competitivității acestora și acordarea priorității produselor și serviciilor cu valoare adăugată mare, apropierea mediului academic de cel economic, pregătirea comunităţii de afaceri pentru atragerea de fonduri europene sunt componente ale unei viziuni comune a MMACA şi CCIB pentru integrarea armonioasă a României în sistemul global de relații internaționale.

Adresez sincere felicitări echipei Camerei de Comerţ şi Industrie a Municipiului Bucureşti pentru acest secol şi jumătate de existenţă şi îi urez succes în misiunea sa şi de acum înainte!”