Joi, 21 aprilie 2011, a avut loc cea de a doua dintre cele patru dezbateri cu tema „Investiţii majore cu impact pe termen mediu şi lung în România – Roşia Montana”, organizate de Camera de Comerţ şi Industrie a Municipiului Bucureşti (CCIB), în contextul controverselor publice actuale privind protecţia mediului, conservarea patrimoniului naţional şi justificarea economică a acestui proiect.
„Această dezbatere a fost iniţiată exclusiv de Camera bucureşteană, întrucât suntem interesaţi să identificăm corect, nu emoţional, proiectele de interes pentru România”, a subliniat prof. univ. dr. ing. Sorin Dimitriu, preşedintele CCIB, în deschiderea manifestării.
Cea de a doua dezbatere a fost dedicată abordării impactului implementării acestui proiect asupra patrimoniului cultural din zona Roşia Montana, urmând ca aspectele economice ale proiectului Roşia Montana să fie supuse dezbaterii publice miercuri, 4 mai a.c..
La evenimentul moderat de prof. univ. dr. ing. Sorin Dimitriu, preşedintele Camerei bucureştene, au participat reprezentanţi ai comunităţii de afaceri, ai mediului academic, precum şi conducerea companiei Roşia Montana Gold Corporation (RMGC). Cei prezenţi au avut posibilitatea de a discuta diverse aspecte ale proiectului şi a identifica utilitatea acestuia pentru dezvoltarea zonei Roşia Montana.
Adrian Gligor, vicepreşedinte pe probleme de patrimoniu la Roşia Montana Gold Corporation a vorbit despre modul în care a fost efectuată cercetarea arheologică preventivă şi despre cele cinci direcţii în care cei circa 80 de cercetători implicaţi şi-au desfăşurat munca, şi anume: arheologie, arhitectură şi urbanism, etnologie şi etnografie, patrimoniu industrial şi istorie orală. Potrivit lui Adrian Gligor, Programul Naţional de Cercetare „Alburnus Maior” a fost iniţiat de Ministerul Culturii şi Cultelor, coordonat de Muzeul Naţional de Istorie a României şi finanţat de RMGC. Adrian Gligor a vorbit, de asemenea, despre principalele zone protejate – centrul istoric al localităţii Roşia Montană (biserici şi cladiri monument istoric), zona Piatra Corbului (galerii romane), Carpeni (clădiri de epocă romană), Tău Găuri (monument funerar) – şi despre modul în care se va face restaurarea şi conservarea vestigiilor istorice descoperite.
Tema a suscitat un interes deosebit din partea celor prezenţi, cele mai importante aspecte aduse în discuţie de aceştia referindu-se la: modul în care s-a realizat cercetarea arheologică în perimetrul proiectului; elementele studiate în cadrul acestei cercetări; viitorul comunităţii locale; garantarea achitării obligaţiilor asumate de către RMGC în ceea ce priveşte conservarea patrimoniului cultural al zonei. În opinia preşedintelui CCIB, dar şi a acad. Alexandru Vulpe şi a prof. Cristian Olariu de la Facultatea de Istorie a Universităţii Bucureşti, o importanţă deosebită prezintă Programul Watch de monitorizare a proiectului de către societatea civilă şi experţi.
Biroul de Presă al CCIB