Camera de Comerţ şi Industrie a Municipiului Bucureşti (CCIB) şi Camera de Comerţ şi Industrie a României (CCIR), în parteneriat cu Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri (MECMA), Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică (ANCS), prin biroul său de la Bruxelles – Romanian Office for Science and Technology (ROST) şi Universitatea Politehnică din Bucureşti – Facultatea de Ştiinţa şi Ingineria Materialelor au organizat marţi, 24 martie 2011, seminarul de informare cu tema „Noi evoluţii ale Fondului de Cercetare pentru Cărbune şi Oţel (RFCS) al Comisiei Europene”.
În deschiderea evenimentului, prof. univ. dr. ing. Sorin Dimitriu, preşedintele Camerei bucureştene şi vicepreşedinte al Camerei Naţionale, a subliniat faptul că strategia CCIB, dar şi a sistemului cameral, în general, este orientată către apropierea cercetării de mediul economic şi către promovarea rezultatelor cercetării româneşti peste hotare. De asemenea, a precizat că în acest moment România are nevoie de identificarea unor priorităţi în domeniul cercetării. „Trebuie evitată risipa resurselor financiare. Acestea trebuie direcţionate către proiectele de cercetare viabile, pentru care există solicitare din partea mediului economic”, a punctat preşedintele CCIB:
Invitatul special al seminarului a fost Alan Haigh, conducătorul unităţii Fondul de Cercetare pentru Cărbune şi Oţel (RFCS), Direcţia Generală Cercetare şi Inovare a Comisiei Europene. Alan Haigh a vorbit despre activitatea Fondului şi despre tipurile de proiecte ce pot fi implementate cu ajutorul unor finanţări din partea RFCS. Potrivit lui Alan Haigh, RFCS poate finanţa până la 60% din costurile aferente proiectelor de cercetare şi până la 50% din costuri în cazul proiectelor pilot şi demonstrative, bugetul anual al RFCS ridicându-se la circa 60 milioane euro, din care 72,8% pentru proiecte în domeniul oţelului şi restul de 27,2%, pentru cele în domeniul cărbunelui. „Din 2003 peste 440 mil. euro au fost investiţi de RFCS în proiecte ştiinţifice, tehnice şi inovatoare, cu obiective bine definite”, a subliniat Alan Haigh.
Fondurile RFCS pot fi accesate pentru proiecte în domeniul proceselor de producţie; aplicarea, utilizarea şi conversia resurselor; securitatea în muncă; protecţia mediului şi reducerea emisiilor de dioxid de carbon rezultate în urma producţiei de oţel şi a utilizării cărbunelui. Până în prezent, 13 entităţi din România au beneficiat de finaţare prin RFCS în cadrul a 8 proiecte.
Evenimentul a fost deosebit de bine primit de participanţi – reprezentanţi ai unor institute de cercetare, instituţii de învăţământ superior, unităţi de producţie, mai ales că au existat două sesiuni de întrebări şi răspunsuri, în cadrul cărora cei interesaţi au putut să clarifice numeroase aspecte legate de modul în care se elaborează propunerile de proiect şi de paşii ce trebuie urmaţi astfel încât proiectele depuse să beneficieze de finanţare din partea RFCS.
Biroul de Presă al CCIB
